4,526 matches
-
carte, articolelor omagiale, mărturiilor literare (Virgil Ierunca, Lucian Blaga și marea trecere a poemului, N. A. Gheorghiu, Horia Stamatu. Recitativ, Emil Turdeanu, Mihai Eminescu sau Despre absolut, C. Amăriuței, Un om ales. Romulus Boilă, Monica Lovinescu, Ghicitor în pietre, Ploaie de noroi). La „Însemnări” sunt recenzate cărți și reviste, activitatea emigrației, dar și apariții editoriale și manifestări culturale românești în străinătate. M.P.-C.
FIINŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286988_a_288317]
-
în parte. Factorul decisiv în activitățile (sarcinile) de tip aditiv este măsura în care indivizii aparținând grupului reușesc efectiv să-și coordoneze eforturile. Aproape întotdeauna performanța grupului este superioară oricărui membru luat individual. Când un camion s-a împotmolit în noroi sau o căruță cu lemne s-a răsturnat, ieșirea din impas presupune ca mai multe persoane să împingă în același timp și în aceeași direcție. 2) Sarcina conjunctivă este aceea în care productivitatea de grup depinde de performanța celui mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la „un op monumental”, din care nu a scris un rând, Sbilț e tipul ratatului cinic, care trăiește ca un parazit. Neputându-se acomoda lumii acesteia și nereușind să o părăsească, el o sfidează cufundându-se și mai adânc în noroi, înrăindu-se și mai mult. Asemenea unui personaj dostoievskian, Sbilț cade într-o mizantropie absolută și crede că ticăloșia e inerentă naturii umane: „Suntem toți bolnavi... Tot pământul ăsta e un spital, dacă nu cumva un uriaș așezământ de... sănătate
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
1996, 6-7; Alex. Ștefănescu, Literatura dezgustului, RL, 1996, 35; Luiza Marinescu, O nouă formulă a romanului fantastic baroc, VR, 1997, 9-10; Georgeta Drăghici, O carte-metaforă, RL, 1998, 29; Constantin Dram, Întrebările obsesive, CL, 1998, 8; Dan C. Mihăilescu, Graalul în noroi, „22”, 1998, 36; Marius Tupan, „Cel mai cumplit lucru este să mori în viață...” (interviu cu Dan Stanca), LCF, 1999, 17; Miruna Mureșanu, De vorbă cu... Dan Stanca, „Universul cărții”, 1999, 5; Alex. Ștefănescu, Un mare scriitor solitar, RL, 1999
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1956 din 09 mai 2016. diminețile noastre miros a îmbrățișări sub aceleași vechi perdele de întuneric înfiorat în carne furtunile se lovesc între ele fulgerul ne lipește dintr-o singură aprindere apă și pământ noroiul devine flacără doar răsăritul stingându-l ... Citește mai mult diminețile noastre miros a îmbrățișărisub aceleași vechi perdele deîntuneric înfioratîn carnefurtunile se lovesc între elefulgerul ne lipește dintr-o singură aprindereapă și pământnoroiul devine flacărădoar răsăritul stingându-l... VI. DACĂ MOARTEA
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
dat cu ea de pământ și ai călcat-o în picioare. Rău ai făcut! Căci ea ți-a dovedit că o poate face mai bine decât ai făcut-o tu. S-a dat singură de pământ, s-a târât în noroi, și-a rănit coatele și genunchii, dar s-a ridicat mai puternică și a mers mai departe. Și nu s-a oprit aici: Eva a dat cu sufletul ei zdrențuit de pereții ... Citește mai mult Adam, azi, de ziua ei
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
dat cu ea de pământ și ai călcat-o în picioare. Rău ai făcut! Căci ea ți-a dovedit că o poate face mai bine decât ai făcut-o tu. S-a dat singură de pământ, s-a târât în noroi, și-a rănit coatele și genunchii, dar s-a ridicat mai puternică și a mers mai departe. Și nu s-a oprit aici: Eva a dat cu sufletul ei zdrențuit de pereții ... X. NUCA DISCORDIEI, de Daniela Dumitrescu, publicat în
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
-mi pui, în păr, busuioc. Plouă-ncet, cu amintiri, Ochii plânși se pleacă uzi, Curg din pleoapa ta iubiri, Tânguiesc, dar nu le-auzi. Plouă crâncen, sec, mărunt, Sufletele-s în război . Luptă pân' la moarte, crunt, Tăvălindu-se-n noroi. Plouă... Plouă... Oh! a stat. Raze aurii se-ncurcă, Fuse trist cât a plouat, Trist mai pare totul, încă... Citește mai mult Plouă trist, răvășitor,Plouă doar la mine-n gând,Stropii mă lovesc ușor,Nu știu unde-s, cum sau când
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
-mi pui, în păr, busuioc.Plouă-ncet, cu amintiri, Ochii plânși se pleacă uzi,Curg din pleoapa ta iubiri,Tânguiesc, dar nu le-auzi.Plouă crâncen, sec, mărunt,Sufletele-s în război .Luptă pân' la moarte, crunt,Tăvălindu-se-n noroi.Plouă... Plouă... Oh! a stat.Raze aurii se-ncurcă,Fuse trist cât a plouat,Trist mai pare totul, încă...... XV. POATE, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1676 din 03 august 2015. Poate poate că ieri n-a fost
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
prima rafală putea fi îndreptată în sus, căci nu-mi amintesc gemete de răniți în primele secunde. Dar apoi armele au coborît pe orizontală. Am văzut gloanțele care izbeau la un metru de capul meu. Cînd te prăbușești îngrozit în noroiul străzii, în timp ce întunericul nopții coboară încet, vă asigur că imaginea gloanțelor trasoare și sunetul asfaltului mușcat de proiectile nu sînt senzații care pot fi uitate cu ușurință. Nici primele strigăte de durere ale celor de lîngă tine. Nici vestea care
Un criminal în transmisiune directă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15009_a_16334]
-
lirică și procură o carcasă protectoare. În recuzita imaginilor îi corespunde refugiul în „turnul de fildeș” suit „pe-a culmilor singurătate”: „Mă-nchid de-acum în turnu-mi singuratic/ Croit din sidefarea zării mute,/ Eu singură cu-al inimii jeratic”. Sfidând „noroiul”, viața cu „vag miros de mucigai” și o umanitate mizeră la care „nu vrea să coboare”, S. poematizează abundent, în linie macedonskiană, evadarea din teluric, „împrăștierea în imensitate”, unde „A sufletului flacără străbună/ De carne nu mai este-ntunecată”; suita
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
a slobozit haina, care era ținută din toate părțile, și, Împingându-i pe cei din fața lui, a izbutit să ajungă În stradă. Aici pantalonii i-au căzut În vine, iar el se Împiedică și căzu Într-o baltă plină de noroi care era În fața lui: Îndată a sărit În picioare și s-a repezit la intrarea unui grajd Întunecat aflat În apropiere. Mulțimea a crezut că și-a Încolțit victima, dar nu era așa; căci, din fericire, trecând pe lângă acest grajd
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
bazar, iar de acolo, cu mulțimea pe urmele lui, a ajuns la casa protectorului său, Bai Gurmuck Singh. Ușa a fost imediat Închisă, și Schöfft a fost salvat. Aici s-a bucurat de o bună primire și, ștergându-se de noroiul și sângele cu care era acoperit, s-a văzut că se alesese doar cu câteva contuzii la cap de la vârful de fier al scuturilor nahungilor, cu care aceștia Îl loviseră, dar și cu o rană la spate pricinuită de sabia
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
turnului de fildeș”, adoptarea modelului literar sovietic, discreditarea modernismului, „lichidarea rămășițelor dușmănoase”, contestarea „crizismului”, abolirea „decadentismului” și cosmopolitismului - etape în acțiunea de „arestare a cărților și ideilor”, de „revizuire a patrimoniului”. Combatanți în această ofensivă maculată de „umbre, pete și noroi” sunt, lângă un Oscar Lemnaru sau Ion Călugăru, și nume sonore, de la Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu și Petru Dumitriu la G. Călinescu. Reeducare și prigoană evocă intervalul 1947-1948, când „sensul unic al culturii” triumfă. Capitolul prim, Alegeri, congrese, decizii
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
o copilă de țăran botezată de nevasta unui funcționar bancar, Mândricioaia e o moașă meșteră în „trasul de rânză” și datul „în zodii”, Gâță e un soi de șantajist rural, doctorii Popescu-Căpușe și Cicoare schimbă între ei localitățile de reședință - Noroaiele de Sus cu Croncani și Smârcuri -, o țărancă e Silistra, alta e Safta lui Briceag. Spirit riguros, doctorul U. a deprins în perioada de formație calitățile de căpetenie ale profesionistului: observarea atentă a realității, gândirea rațională, dragostea de semeni, dorința
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
însăși trecerea poetei înspre altă vârstă prevestea regresiunea egocentrică și inaugurarea unui soi de anatomie a singurătății: „Retrage-te în tine, sărbătoare,/ singurătate, ține-mi ochii goi,/ văd ceea ce visez că văd, e bine,/ un râu de miere curge în noroi.// Simt lanțul moale, sunt verigi de cârpă/ și gesturi leneșe ne irosesc,/ chiar mugurii ce vor țâșni din teaca/ acestor buruieni care tot cresc”. Exhibarea unui limbaj anatomizant este însă doar o capcană: dominantă rămâne întemeierea culturală a imaginii. Moartea
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
regulă bine precizată, atunci eficiența ei va scădea. De exemplu: Într-o zi Mihăiță sparge un geam. Tatăl său îl încurajează, ajutându-l să treacă cu bine peste acest șoc, în altă zi, Mihăiță vine acasă cu pantalonii stropiți de noroi. Tatăl său îl bate rău pentru că a avut o zi proastă la serviciu. Ce să mai creadă Mihăiță? Existența răspunsurilor alternative: Atunci când încercăm să modificăm un comportament cu ajutorul pedepsei, este necesar să precizăm și ce comportament am prefera în locul celui
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
contrariile, mediul acvatic și combustia. La S. ea revine obsesiv, în imagini de viermuială, conotând teluricul și umidul, tina sau mâlul cleios, pe care le animă cu o fervoare colcăitoare. Nuntirea, fecundația și germinația, petrecute la limita dintre elementele neînsuflețite (noroiul etc.) și viață (larvară, dar orgiastică totodată), prilejuiesc imagini poetice alunecoase, uneori șocante, deseori tulburătoare. Modelul barbian nu l-a „sufocat” pe emul, Poemul Salamandrei având un sunet propriu: „Din soare curat / Și nedeocheat / De flori și jivine, / De-a
STRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
care trec birje cu cai scheletici nețesălați, cu dughene și frizerii adormite, cu mizere birturi economice, firme decolorate, cerșetori infirmi, bragagii turci cu șalvari peticiți, câini și păsări ce lasă în urmă smocuri de păr și nori de fulgi, cu noroaie exasperante, cu veri toride și toamne ploioase. Contrastul exprimă revoltele unui Darie adolescent, elev de liceu, prizonier în atmosfera sufocantă a unui „loc în care nu se întâmplă nimic”, a unui „târg unde se moare”. E îndrăgostit de Uruma, a
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
primare, aproape șase ani, până în 1916, când imperialiștii germani au cotropit satul meu natal. Atunci am lăsat mamă și tată și m-am refugiat cu armata română în Moldova. Mi-aduc aminte că, fugind, mi-a rămas o opincă în noroi și cu un picior încălțat și cu unul desculț am fugit... Am ajuns până la Focșani. Aci, un plutoner major m-a lăsat la familia lui, la Panciu, unde ne-am îmbolnăvit cu toții de tifos. Internat în spital, am avut parte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
începeau să confabuleze, o întreagă patologie psihică, și, în final, au fost nevoiți să-și tortureze prietenii, colegii. A.N.: Trebuia să inventezi chestii din astea... N.I.: Da, se spuneau așa de multe și grele lucruri, totul era împroșcat cu noroi și, desigur, nu credeau nici cel ce spunea și nici cei care ascultau, dar nu conta ce se spunea, ci faptul că se spunea - și dacă spui ceva înseamnă că și gândești; și, dacă spui mereu și mereu, chiar crezi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a plăcut unora, cărora li se răspundea în 1899: „Sunt oameni cari ne-au dușmănit mereu, pentru că ne-am făcut slugi ai unei cauze sfinte românești. Dar când n-au avut cauzele bune dușmani? Cine izbește în noi dă cu noroi în steagul culturii române; cine ne înjură pentru că voim să luminăm poporul este nepretinul neamului nostru și cine strigă împotrivă cu gura spumegătoare de veninul pizmii este unealta intereselor josnice, un nefericit care-și teme pâinea.” I.D.
POPORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288961_a_290290]
-
paraleu” în campania din 1913, la care participă cu „voioșie”, ca și În vârfuri, De la Marna, toate cu o croială de ocazie. N. a tradus drame (Renée de Émile Zola, Alexandra de Richard Voss, În fundul minei de Marcel Gerbidon, Din noroi de Pierre Wolff), comedii (Crimele lui Berluron de Ordonneau și Grenet Dancourt, Amor et comp. și Bobinetta de H. de Gorse și M. de Marson) și a făcut localizări (comediile Fiul supranatural, după Grenet Dancourt și Maurice Vaucaire, Inimă de actriță
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
puțin obișnuit, al intrării unui tanc, „într-o dimineață de iulie 2000”, în curtea „tânărului Nicolae Cârnu, zis Lae, cu domiciliu autoimpus în satul Păltiniș, comuna Paltin, din apropierea capitalei”. Situația devine cu atât mai îngrijorătoare cu cât poarta rămăsese încuiată, noroiul din bătătură neatins, iar nimeni nu își putea explica misteriosul fenomen, nici măcar soldații aflați în mașina de luptă. Dată fiind ambianța semisătească, locul unde se dezbat opiniile și se caută explicații raționale pentru ciudata întâmplare e la o petrecere, eveniment
PATRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288714_a_290043]
-
kilometri. de drum dominat de gropi, câteva sute de metri de asfalt te anunță că ai ajuns în Hănești. Fondurile europene, deloc generoase cu zona, nu au ajuns decât până în centrul comunei. Ulițele laterale sunt înecate, la fiecare ploaie, de noroiul răscolit de căruțele sătenilor. Centrul comunei este ușor de identificat de prezența unui bloc de locuințe relativ nou. Peste drum, fostul magazin al cooperativei a lăsat locul unei cârciumi având parcă rolul de a îndulci greutățile tranziției. Deși spațiul de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]