4,294 matches
-
admonestat Toaibă, ridicând capul semeț. Ce știu ei ce-i războiul, Toadere? i s-a alăturat Făcutu, punând mâna pe care o mai avea peste pumnul strâns al lui Toaibă. Ce știu? Ce știu?... Da’ nu știu că în fruntea obștii trebuie să stea cel mai vrednic gospodar? Nici atâta lucru n-au învățat? Cum să te uiți tu om așezat și gospodar în gura unui târâie-ogheală? În gura unuia care în viața lui n-o avut nici pantaloni pe fund
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
vedem ce e scris în suretul după hrisovul lui Ieremia Moghila voievod din 1606 luna mai 25: ― În acel suret găsim: “Facem cunoscut cu această carte a noastră... că au venit înaintea noastră și înaintea întregului Sfat al domniei mele obștea creștinilor rugători călugări de la sfânta mănăstire Zugraf... care este la Sfântul Munte Athos”. ― Ei! De aici înainte, lucrurile sunt foarte întortocheate, fiule. Ascultă numai: “Și s-au jeluit... cu lacrimi și cu mare jalobă că au fost lipsiți de metohul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
moldoveni și călugării greci. ― Eu cred că ar fi bine să citești în întregime spusa lui vodă. ― Ia să vedem, părinte, ce spune vodă: “Io Miron Barnovschi Moghila voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei. Cu voia de obște a întregului nostru Sfat și a tuturor boierilor, mici și mari, asigurăm cu această carte a noastră pe părinții noștri rugători către Dumnezeu de la mănăstirea lui Aron voievod, cu privire la semețirea călugărilor moldoveni, care înainte de ei au stat în acea mănăstire
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dar episcopul și de asemenea și omul doamnei lui Aron voievod, au găsit și mănăstirea cu locuitorii și în mai bună stare, și lucrurile sporite și toate bine gospodărite și rânduite. Pentru aceea hotărâm de acum înainte, după părerea de obște, statornica rămânere acolo a grecilor, iar moldovenilor am poruncit să li se dea 60 de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea, ca să se liniștească. Iar cine ar îndrăzni să-i gonească pe acești greci din mănăstirea lui Aron
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Ghica, din decembrie 1764, în care, după ce spune că scutește de banii ajutorinței toate mănăstirile moldovenești închinate, citim: “Scriem domniia mea la svințiia voastră... egumeni de la sfintele mănăstiri a Ierusalimului, a Sfânta Gorii, și a Sinaiului,... ca să afle toți de obștii dreptate și mila domnii mele, mai vârtos sfintele măn(ă)stiri, unde neîncetat se fac rugăciuni pentru toată creștinătatea, iată, am făcut... milă cu toate măn(ă)stirile și acei bani ce da agiutorință some, i-am rădicat domnie mea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a veni aici la Moldova al nostru precinstit și duhovnicesc părinte, sfinția sa fericitul patriarh al sfintei cetăți Ierusalimului, chirio chir Parfenie, și văzând domnia mea că nu puțină osteneală au arătat cu învățăturile sale cele duhovnicești către folosurile sufletești a obștii, așijderea și egumenii acestor mănăstiri... pururea aflându-se în slujba obștiei,... și mai mult îndatorește pe tot creștinul a se cinsti cu cele mai... nemăsurate daruri, am făcut obicei tuturor mănăstirilor Sfântului Mormânt, adecă: Galata, Barnovschi și Cetățuia și a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ei la noi și speram să găsim pe cei de trebuință. Tânărul hangiu era blond, deși grecii nu prea sunt blonzi, răutăcios, zgârcit și afurisit, ca și cei zece lei pe care îi cerea pentru fiecare noapte de popas la obște. Mâncarea - altă mâncare dar nu de pește că era scump. Obștea era un dormitor într-o încăpere mare, cu paturi late, acoperite cu rogojini pe scândura goală, iar învelitul sau ceva care să țină loc de perină, te privea. Trebuia
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Tânărul hangiu era blond, deși grecii nu prea sunt blonzi, răutăcios, zgârcit și afurisit, ca și cei zece lei pe care îi cerea pentru fiecare noapte de popas la obște. Mâncarea - altă mâncare dar nu de pește că era scump. Obștea era un dormitor într-o încăpere mare, cu paturi late, acoperite cu rogojini pe scândura goală, iar învelitul sau ceva care să țină loc de perină, te privea. Trebuia să ai grijă să dormi iepurește dar încălțat, ca să nu rămâi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Abrumcic bătrânul avea un fecior, Ițic, care învârtea toată afacerea și două fete care serveau la masă. Fripturi de tot felul, mici, cârnați cu usturoi, fudulii, în fine, tot ce-ți dorea suflețelul dacă te ținea portofelul. Aici veneam de obște sâmbăta. Și iată că-l văd la o masă pe Petrică Tănase împreună cu Onofrenco Vasile. Onofrenco, după o baie bună mânca de speriat. Mi se face semn, mă duc. Cer de mâncare la poftirea lui Petrică, el era plătitorul, decontul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
sufletele îndoliate. La început bărbații erau cam supărați pentru fudulia mea de a nu merge la băut cu ei dar nu eram “fălos” ci, pur și simplu, mă dăruiam și ne dăruiam școlii și familiei și, în definitiv, munceam pentru obște. * Dar să revenim la gard. Spre sfârșitul lunii mai orzul era strâns (în Bugeac recoltarea păioaselor se făcea foarte devreme), s-a recepționat ce era de recepționat și căruțele însoțite de delegații comitetului sătesc au mers la Ismail unde s-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
vând voie să fie atinsă de fier sau orice alt material oxidant. Mă uit și acum la niște fotografii. S-au uitat și alții. Majoritatea întrebau dacă mulțimea aceea veselă de oameni e parte a unui alai de nuntă sau obștea adunată de bucuria unui botez. Nu. Erau pur și simplu sătenii strânși fără pricaz pentru a se bucura de dărnicia de toamnă a naturii. Nicăieri n-am mai întâlnit atât de dezvoltat și pe tot atâta de armonios spiritul comunitar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Gerota a înglobat-o în moșia ei, pentru extinderea viei. În dormitorul în care locuiam cu copiii aveam o sobă numită colțar, cu trei coloane din olane suprapuse prin care circula fumul și se încălzeau. Pe un pat dormeam de obște noi și Cezara, dincolo, lângă sobă, băieții. După înmormântare, Steluța și-a luat băieții alături, poate într-o întârziată încercare de a-i apăra, așa cum nu putuse s-o facă în fața bolii fetei. Patul de la sobă rămăsese liber. Și iată
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
de pe hrisovul lui Ieremia Movilă voievod din 25 mai 7114 (1606), pe care tocmai îl ții în mână, și te vei convinge singur.” Îi urmez sfatul: „Io Ieremia Moghila voievod...Facem cunoscut cu această carte...că au venit înaintea noastră...obștea creștinilor rugători călugări de la sfânta mănăstire Zograf...care este la Sfântul Munte Athos și s-au jeluit...cu lacrimi și cu mare jalobă că au fost lipsiți de metohul și mănăstirea lor, Sfântul Nicolae, care este în țarina târgului Iași
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
domn al Țării Moldova. Facem știre cu această carte a domnii mele tuturor...că iată văzând noi supărare orășenilor de aice din Iași de lipsa morilor, cercând morile pe la Prut și la alte locuri depărtate și socotind odihna și folosul obștii, am făcut aceste două roate de mori aice lângă târgu, în apa Bahluiului; dar pentru stare lor ca să nu se strice această pomană niciodată, am socotit și am dat o roată cu tot vinitul ei să fie a sfintei Mitropolii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
vinitul ei să fie a sfintei Mitropolii și o roată să fie a becerului gospod...” „Eu cred că vodă a făcut o treabă gospodărească cu aceste roate de mori.” Da, părinte. Mai ales că vodă spune: „socotind odihna și folosul obștii am făcut aceste două roate”. „Nu mi-ai spuns însă când a făcut vodă acest lucru.” Grigorie Ghica vodă a întocmit acest hrisov la 1 septembrie 1732 (7241). În timp ce eu mă căzneam să-i spun acestea, bătrânul m-a întrebat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și mai cu temeinică stare, ca să rămâie amândoi statornici și neschimbați în toată vremea vieții lor, și de dajde să fie în pace...” „ Ei, ce ai de spus de așa o faptă, dragule? Să aduci apă la cișmea pentru toată obștea nu este un lucru oarecare; el dovedește o gândire înaltă.” Nu pot spune că aș avea altă părere. Mai degrabă aș spune că este un pas înainte pentru ieșeni. Nu mă opresc aici, ci merg mai departe, plin de curiozitate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Costandin vodă” la 14 octombrie 1741 (7250).” Plin de curiozitate, mă reped la scrisoare și citesc pe nerăsuflate: „De vreme că, din mila lui Dumnezeu, s-au norocit țara noastră cu măria ta a ne fi domn, crez că de obște bucurie va fi tuturor, dar mai ales mie, fiind izgonit din pământul mieu... M-au luat din Iași omul mării sale Grigorie vodă (Ghica n.n), cu pază, și m-au dus la episcopul de la Rădăuți, să mă călugărească făr-de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
numărul, ci învățătura obștescului meșteșug poartă biruința... Învățătura iaste cea mai de treabă și mai de folosu aducătoare...de unde se dovedește că și politiceștii, și bisericeștii au fost și iaste de folos învățătura...Trebuie ca să se afle și școală de obște, dascăli procopsiți, ca să poată toți în cămările învățăturii celei iscusite și luminoasă, după cum și aice în Iași, scaunul domniei mele...cea dintăiu grijă a noastră aceasta au fost, ca să păzim orânduielele cele bune și folositoare, iar mai ales a școalelor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
spune că oamenii urmăresc fericirea ca fiind bunul suprem al vieții, se are în vedere un cu totul alt sens al cuvântului, mult mai „sociologic“, față de misticul, esteticul și religiosul primei accepții. Fericirea pe care oa menii o caută înde obște n-are nimic de-a face cu experiențele extatice. Dimpotrivă, e vorba de fai moasa aurea mediocritas a antichității, de cultivarea grădinii proprii, de tihna și pacea unei vieți înțe lepte, potrivite omului, lipsite de zbucium și de excese. În
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
culturii în aceste chilii tainice unde liniștea și rugăciunea, așează pe foaie cuvinte alese, aduse parcă de departe... Din anul 2007 de când Sfântul Ierarh Varlaam a trecut în rândul sfinților, avem nu numai un rugător în plus în cer pentru obștea noastră și pentru pelerinii ce ne pășesc pragul mănăstirii, dar și un atent veghetor asupra 7 vieții duhovnicești din această chinovie. Eu îl socot ca un stareț ce are grijă de ucenicii săi duhovnicești și îi iubește, acoperindu-i cu
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
urmat pentru generațiile de monahi ce vor veni. Tăcuți, smeriți, neștiuți de nimeni, dar uniți cu toată lumea prin rugăciune, călugării din Mănăstirea Secu, din toate timpurile, au păstrat aprinsă candela credinței și a pocăinței. Părinții care au viețuit în această obște monahală, în decursul celor patru sute de ani de existență, au fost numeroși, de cele mai multe ori ascunși de privirile uneori indiscrete ale oamenilor. Mulți dintre ei sunt sigur că sunt numărați în ceata sfinților și a cuvioșilor, căci mare le-a
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
importanță, cu largă circulație în toate teritoriile românești, precum și organizatorul Sinodului Panortodox de la Iași din anul 1642. Renumitul Ierarh Varlaam, s-a născut într-o familie de țărani răzeși în apropierea orașului Târgu Neamț și a intrat de tânăr în obștea Mănăstirii Secu din apropiere. În acest așezământ a studiat la renumita școală condusă de egumenul Dosoftei, în care se învăța greaca, slavona, caligrafia și sculptura. Datorită frumoaselor daruri duhovnicești și cărturărești, Varlaam s-a bucurat aici de toată dragostea și
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
pe toți părinții monahi care țin flacăra aprinsă a înaintașilor călugări și ierarhi cărturari, care aici odihnesc. Gherasim Piteșteanul * 4 martie 1987 Bucuratu-s-a sufletul nostru întru Domnul că am putut poposi și la această Sfântă Mănăstire prețuind strădania obștii în frunte cu Părintele Stareț Macarie Ciolan, împlinind unele cerințe gospodărești cu gust estetic și trăinicie. Dumnezeu să binecuvinteze munca și bunăvoința tuturor pentru podoaba lăcașului dumnezeiesc istoric al Mănăstirii Secu. Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române * 18 august 1988 Străvechea
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
aminte de gloriosul trecut al neamului nostru și de paginile istorice ale vrednicului Mitropolit Varlaam. În muzeu se constată o colecție de obiecte de mare însemnătate artistică și documentară. Primirea afectuoasă a P.C. Gherontie Ștefan și a vrednicilor călugări din obște, ne-a copleșit sufletul de felul cum știu să primească pe oaspeții din țară și din străinătate, ducând cu mare succes tradiția acestei Sfinte Mănăstiri. Remarcăm grija și interesul pe care îl depun pentru restaurarea monumentului de către conducerea înțeleaptă a
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Protopop de Pașcani Pr. Ungureanu Eugen - Pașcani * Admiră fiecare ce s-a construit Noi admirăm pe cei ce s-au jertfit, Ce au știut lupta, răbda și învinge Chiar de a trebuit să verse „lacrimă de sânge”. O parte din obștea Mănăstirii Schimbarea la Față Ilva Mare, jud. Bistrița-Năsăud 17 mai 1967 110 Înmărmurit de nemăsurată măreție culturală și de artă pe care am văzut-o numai în cele două săli ale muzeului, aproape că nu mai am cuvinte de scris în această
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]