5,528 matches
-
și Turcia, în 1829, au fost numiți, domni pe 7 ani puși sub controlul puterilor de ocupație, Grigore Al. Ghica în Moldova, sub a cărui administrație a lucrat și Mihail Kogălniceanu de timpuriu, și Barbu Știrbei în Țara Românească. Adunările obștești regulamentare erau înlocuite cu divanuri ad-hoc formate prin numire, din boieri credincioși domnilor. Ocupația luă sfârșit după mai mult de doi ani și jumătate dar pentru scurt timp deoarece, în timpul războiului Crimeii Principatele erau ocupate pe rând de Rusia și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
perioada 1750-1821 (a cărui activitate se prelungește până la 1830-1831). Terminologia folosită în documente este decisivă în sensul existenței și activității instituției Adunărilor de stări din Țara Românească și Moldova: sejm, parlamentum, congregatio, dieta (dieta do Buchareste 1595) sau Adunarea țării, Obșteasca adunare, Sobor, Mare sobor, Soborul țării sau al obștei, Sfat de obște 604. Privilegiul din anul 1441 a fost redactat în seimul (soim) întrunit în satul Bulgari. Un alt document al aceluiași domnitor Petru I, datat în anul 1448, denumește
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de Adunare a stărilor, ale cărei structuri se definitivează la începutul secolului al XVIII-lea, este cunoscut sub denumirea Sfat de obște 622. Aceasta tinde să se generalizeze, chiar dacă sunt utilizate și alte forme Soborul de obște, Soborul țării, Adunare obștească. Sfatul de obște și Soborul de obște au sensul unor adunări mai cuprinzătoare în sensul reprezentării. Soborul indică, originar, adunarea reprezentanților Bisericii, apoi Soborul țării sau Soborul obștesc reprezintă o adunare în care sunt reunite starea laică și ecleziastică. Din
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
chiar dacă sunt utilizate și alte forme Soborul de obște, Soborul țării, Adunare obștească. Sfatul de obște și Soborul de obște au sensul unor adunări mai cuprinzătoare în sensul reprezentării. Soborul indică, originar, adunarea reprezentanților Bisericii, apoi Soborul țării sau Soborul obștesc reprezintă o adunare în care sunt reunite starea laică și ecleziastică. Din secolul al XVII-lea adunarea este menționată tot mai des sub denumirea "tot săborul țării, duhovnicesc și mirenesc", "cu sveatul și voia a tot săborul", ori "Sfat de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și 1694 în Moldova, văcăritul a făcut obiectul unor îndelungi dezbateri în Divan și în Adunarea stărilor, introducerea sau abolirea acestei măsuri fiscale constituind o adevărată "povară" pentru domnitori. Sub presiunea stărilor, Constantin Duca a fost constrâns ca, în Adunarea obștească a Moldovei din anul 1700, să ceară iertare pentru introducerea văcăritului, în cadrul unui adevărat ritual 675. Extinderea efectelor acestei hotărâri (abolire) pentru viitor, este întărită de afurisenia ce urmărea pe oricare din viitorii principi care ar fi încercat să reintroducă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
caracterizat de înfăptuirea unor reforme sociale. Adunările de stări convocate la București (1745 și 1746) și Iași (1749), despre care P.P. Panaitescu afirma că reprezintă "ultima tresărire a marii adunări", au luat hotărâri privind desființarea șerbiei 690. Deosebirea dintre Adunarea Obștească a Țării Românești și cea a Moldovei, cu prilejul convocării în acest scop, constă în nivelul de reprezentare, mult mai larg la Iași. 8.1.5 Cu privire la hotărârile Adunărilor de stări în Moldova și Țara Românească Adunările de stări consultative
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
consultative trebuie disociate de cele ale căror hotărâri se impun puterii domnești 691. Adunările de stări adoptau hotărârea (anaphora) care conținea propunerile înaintate domnului. Confirmând-o sub forma unui crisobul (cartă, hotărâre, așezământ, testament, testament de așezare, hrisov sobornicesc sau obștesc, crisobul general), el îi dădea putere juridică, transformând-o în act de stat obligatoriu (hrisov domnesc de întărire)692. Diferitele denumiri sub care apar subliniază caracterul solemn al confirmării hotărârii Adunării de stări, a cărei respectare era asigurată în mod
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
supușilor, susținând în același timp confirmarea, reconfirmarea sau respectarea formelor proprii de organizare 720. Împiedicați să se constituie ca "universitate", românii s-au putut organiza doar la nivelul instituțiilor locale ale autonomiilor românești. Este reprezentativ în acest sens documentul adunării obștești a românilor din Hațeg la 1 iunie 1360, care se adresează "universitati Keneziorum et alterius huius status et condicionis hominibus de districtu Hatzak"721. Continuitatea instituțiilor autohtone se sprijină și pe recunoașterea lor de către voievozii Transilvaniei. Aceștia convoacă adunările românești
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
toate instrumentele necesare pentru ca normele ce le conțineau să aibă autoritate juridică. Legile elaborate în perioada Marelui Principat al Transilvaniei sunt denumite Articuli novellares. Din perspectiva dispozițiilor Diplomei leopoldine din 1691, lucrările Dietei se desfășurau anual, "pentru a discuta chestiunile obștești, a administra justiția, a lua la cunoștință propunerile regești, când există acestea" (§10) și sub rezerva aprobării de către împărat a tot ce se dezbate 810. Convocarea se făcea, de regulă, la octavale, prin scrisori trimise tuturor stărilor din principat Dietei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
aparțină religiei catolice sau altei religii recepte; să facă parte dintre nobilii de încredere și să aibă merite deosebite. Dreptul de alegere revenea Dietei transilvane. Perioada nu era determinată, de aceea guvernatorul putea fi schimbat în fiecare an "dacă folosul obștesc și liniștea fiecărei religii aflătoare acolo ar cere", rămânând același dreptul Dietei în alegerea și obligativitatea confirmării de către împărat. 773 Gh. Bichicean, op. cit., pp. 79-80. 774 Dipl. Leop. , §10; J. Benkö, Transilvania, Sive Magnus Transilvaniae Principatus, olim Dacia Mediterranea dictus
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în enunțuri reflectând competența idiomatică (Ba [2]). Putem recunoaște două niveluri (N) diferite, după cum urmează: N1, al unei terminologii social-politice de ansamblu, a vieții publice (ținând seama și de intenția parodierii amare a discursului politicianist, în general): prezidiu, comitet, fericire obștească, pace socială, justiție ~, situație privilegiată, făgașul progresului, sălașul nefericirii etc.; N2, al unei terminologii și frazeologii politice a regimurilor totalitare, în speță cel comunist, aparent asumate: "Perfectul Prezidiu Permanent al Popoarelor Păcii" (P.P.P.P.P. epoca scrierii textului se caracteriza prin frecventa
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
primei faze a acțiunii de izbăvire a omului, prin "trăsnetul coagulator", "de toate nenorocirile care însoțesc conștiința de sine": Se disecară cu amănunțime morții, se făcură numeroase vivisecții pe voluntari, se sacrificară sute de mii de indivizi pe altarul binelui obștesc, despicîndu-se astfel inimile lor, care fură cusute la loc". Așadar, nici cea mai vagă slăbiciune spre evocarea detaliilor meseriei, aspect pentru care unul din celebrii scriitori-chirurgi, Rabelais, și el autor ce practică parodia și satira (există, deci, și alte rațiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
public și anume ca ceva superior celui individual, care, până atunci, totdeauna covârșise pe celălalt. Ideea statului, putem zice că, se năștea pentru prima oară la români în concepția ei modernă (subl. ns.), ca viața unui tot întemeiat pe norme obștești, adică pe legi. Într-un cuvânt, Regulamentul Organic căutase să prindă viața românească, șovăindă și plutitoare în voia întâmplării, în reguli precise, fixe și nestrămutate ale unor prevederi formulate în chip general; era substituirea vieții legale celei arbitrare de până
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
numai turcul, care vinde rahat la poarta Mitropoliei și-și linge degetele vânzând a mai rămas"26. În imaginarul și limbajul reconstitutiv al epocii, tipul ideal al orășeanului era burghezul, "un om ca oamenii", care trebuia să fie, potrivit ,,regulilor obștești", abonat ,,la un cabinet de lectură", să bea șampanie, să fie îmbrăcat după ultima modă, să poarte baston rococo și pumnal cerchez, să scrie cu "condei de oțel", să joace șah, să danseze polca și să aibă pe biroul său
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ansamblul ei și-a deschis întrucâtva porțile spre occident și când nu doar schimbul de mărfuri, ci și (mai ales) cel de idei începuse a stăpâni mințile întreprinzătorilor. Unui domn ca Mihail Sturdza, care, la 1842, era apoteozat de Adunarea Obștească a țării ca fiind "binefăcător și părinte al Moldovei", și unui înțelept ca Gheorghe Asachi, care, potrivit ultimelor exegeze, a fost "până spre 1840 cel mai activ factor în stimularea și dezvoltarea culturii românești moderne"1, s-au datorat aflarea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
atelie". Evident, decizia finală, și în acest caz, aparținea lui Sturdza, de la care reprezentanții Epitropiei așteptau cu nerăbdare cuvenitul și pozitivul răspuns "spre a putè grăbi a lui înființare". Cu siguranță, domnitorul, care, în cuprinsul ofisului prezentat la deschiderea Adunării Obștești pe anul 1839, sublinia relația directă între dezvoltarea ramurilor economice productive din Moldova (cu accente speciale pe agricultură și pe industrie) și "sistema de învățătură" din țară13, va fi fost direct interesat să-și lege numele de înfăptuirea unei asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
moldo-românul se îndeletnicea numai cu arme, lucrarea pământului sau păstoria, lăsând toate artele și îndeletnicirile manufăpturii, ca și romanii, străinilor și sclavilor, care aici se reprezentau prin țigani"33. Chiar în cuvântul de deschidere a sesiunii anuale din 1840 a Obșteștii Adunări, domnitorul Mihail Sturdza, referindu-se la domeniul învățământului, amintea că, în Moldova, acesta a întâmpinat dificultăți neîntâlnite în alte țări: "De nevoie au fost a traduce și a compune cărți elementare; a informa din pământeni pedagogi și profesori, cari
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu care spiritul novator, reprezentat în cazul acesta de organizatorul școlii de meserii, a fost confruntat la tot pasul, izbutind cu anevoie să se impună. Autoritățile statului păreau însă mulțumite. În cuvântul de deschidere a sesiunii anuale din 1842 a Obșteștii Adunări, segmentul informativ consacrat educației și "învățăturii publice" cuprindea intenția declarată a factorilor decizionali "ca să nu să primească, pe viitorime, în dregătorii, decât tineri ce vor urma cu ispravă un curs regulat". Amintindu-se, totodată, că la Academia ieșeană fuseseră
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
apoi, la vreme cuviincioasă, cu alt plug va prăși și, în sfârșit, la vreme, va scoate cartofele cu plugul". Încredințate astfel în privința rentabilității lor, după efectuarea unor asemenea probe practice, autoritățile urmau să-și dea avizul pentru introducerea și utilizarea "obștească" a acelor "desăvârșite unelte agronomice", operațiune nu numai necesară, după propria-i opinie, dar și posibilă, cu atât mai mult cu cât "ele (uneltele n.ns.) se pot pregăti pân și chiar de rotari în țară spre întrebuințare"5. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
întreprinzător reitera calitatea specială a produselor sale, deplin asigurată prin "aplicația mijloacelor <c>himice și tehnice", care le deosebeau atât de lumânările de stearină "eșite din fabrica privilighetă a Moldavii" aparținând lui Th. Ghica, cât și de cele obișnuite pentru "obșteasca întrebuințare", realizate de lumănărarii capitalei. Spre a fi mai convingător, prezenta deja autorităților ieșene mostre de lumânări ce urma a le fabrica, care au fost sigilate și reținute ca probe calitative, atât de către beneficiar, reprezentat de Eforie, cât și de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
urmă, a fost considerată de domnitor ca neîntemeiată, comunicându-i-se petiționarului, la 19 decembrie 1842, că "este slobod a-și deschide fabrica, fără a putea opri pe Sidorovici sau și pe alții de asemenea industrii, pentru un obiect de obștească consumație"18. Evident, un astfel de demers, contravenind condițiilor deja consacrate printr-un document oficial obținut de un alt întreprinzător (care, din întâmplare, era și supus străin!), nu putea fi acceptat de Sturdza, cu atât mai mult cu cât era
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pân la cișmelele publice". Ultimul segment al lucrării îl rezerva înlocuirii țevilor de la obârșia izvoarelor și până la primul mazlâc situat dincolo de Ciric. Cunoscând ori numai presupunând parcimonia bugetară a celor mai multe dintre instituțiile centrale ale statului în privința cheltuielilor reclamate de "trebuințele obștești", Mihalic oferea și o alternativă "economică" la devizul estimat pentru realizarea integrală a lucrării, sugerând înlocuirea conductelor din lut ars cu altele din lemn, "măcar la cele mai grele locuri sus-arătate". Diferența de preț față de cele metalice (dar și de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
plantarea unei suprafețe de 13 fălci la "obârșia apelor" (din care, șapte la Aron Vodă și șase la Șapte Oameni) cu pomi "cu frunza lată [...] precum nuci și tei, care, trăgând umezeala din atmosferă, ar mijloci înmulțirea măsurilor apei, spre obștească înlesnire". Se făcuse atunci și o estimare a cheltuielilor aferente pentru săparea șanțului împrejmuitor (în lungime totală de 1.546 stânjeni) și, respectiv, pentru sădirea necesarului de 18.720 de pomi, potrivit unei norme de lucru standard 23, apreciindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
oraș, precum și propria-i leafă se ridica la suma de 376.637 lei și 69 bani, sumă ce depășea cu mult disponibilitățile bugetare ale Epitropiei și pentru acoperirea căreia, aceasta cerea încuviințarea domnitorului de a se împrumuta la "vreo casă obștească, precum este Mănăstirea Sf. Spiridon", urmând a o restitui "din bugetul anilor următori, 1847 și 1848". Prin rezoluția pusă pe acea cerere, care era însoțită și de "smetul (devizul n.ns.) înfățoșat de d. Mihalic"28, Mihail Sturdza își exprima
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
tronsoanelor de pe conducta de aducțiune și a rețelelor de distribuție, prin țevi de fier, către cișmelele publice și private din perimetrul orașului, răspunzând astfel așteptărilor sau speranțelor mărturisite ale autorităților, așa cum se reflectă acestea în cuvântul de deschidere a sesiunii Obșteștii Adunări a Moldovei din același an: "Drumurile de apă a<le> capitaliei, care mai înainte nu înfățoșau nici o condiție de trăinicie, au luat o îmbunătățire însămnătoare și făgăduiesc cișmelelor orașului o curgere neîncetată; în locul țevilor de oală, să vor așeza
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]