3,019 matches
-
nu-și găsească niciodată vreo vină în acțiunile lui neizbutite și să dea vina pe alții, sursa delirului de revendicare. Conduita de lamentare perpetuă, în alte cazuri, de imprecații necontenite la adresa anturajului, nu sunt decât rămășițe ale deprinderilor infantile, ale obișnuinței de a primi mai mult și a da mai puțin”. („Examenul critică, p. 5). Cu alte cuvinte, trebuie găsită linia de mijloc între cele două metode extreme și deopotrivă de dăunătoare ale educației: cea a educației: cea a educației prea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
educativă a „muncii” decurge și din caracterul ei colectiv: în desfășurarea activităților comune, între elevi se stabilesc anumite raporturi și relații de colaborare, întrajutorare, prețuire și respect reciproc. Învățând de mic să prețuiască produsul muncii, elevul va dobândi deprinderea și obișnuința ca mai târziu, în activitatea de profesionist, să manifeste simț de răspundere, și să aibă satisfacția participării sale la producerea unui bun care interesează comunitatea. De aceea i se vor da elevului, încă din clasele mici, sarcini concrete și va
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de răspundere, și să aibă satisfacția participării sale la producerea unui bun care interesează comunitatea. De aceea i se vor da elevului, încă din clasele mici, sarcini concrete și va fi pus în diferite „situații-problemă”, pentru a i se forma obișnuința de a observa singur eventualele cerințe sau disfuncționalități ale mediului său de existență și de a încerca chiar unele rezolvări. Indiferent ce modalitate vor utiliza în acțiunea de înlăturare a consecințelor unor frustrări severe, nu trebuie să se uite că
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
dispoziția educatorilor stau o serie de metode pedagogice și speciale care pot avea, atunci când sunt folosite cu discernământ, un rol deosebit de eficient în psihoprofilaxia sentimentelor complexe de frustrație. Formarea și educarea „noțiunilor”, convingerilor și „atitudinilor” specifice unei conduite civilizate, a obișnuințelor de muncă organizată și creativă, acordarea judicioasă a recompenselor și aplicarea rațională a pedepselor, reprezintă doar câteva din metodele educative generale, care converg spre dezvoltarea la elevi a unei personalități flexibile, deschise spre colaborare și spre un mod echilibrat de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de a acțiune; metoda „amânării”, prin care se asigură condiția pregătirii în timp, din punct de vedere afectiv, a disponibilității elevului de a acționa în vederea soluționării eficiente a conflictului apărut; stimularea efortului „autoeducativ”, prin formarea capacității de autoapreciere și a obișnuinței elevului de a-și analiza faptele în mod rațional, cu spirit critic etc. Desigur, acest sistem de metode și procedee educative speciale trebuie, și el, folosit cu măsură, cu tact, respectându-se atât specificitatea fiecărui caz individual de frustrație, cât
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
unui control rațional al atitudinilor proprii (prin ierarhizarea trebuințelor, motivelor, aspirațiilor) — toate acestea reprezintă condiții psihologice necesare obținerii unui echilibru interior și unor relații stimulative și principiale cu cei din jur. Se va urmări, în permanență, formarea la elevi a obișnuinței de a se întreba în ce măsură sunt justificate propriile revendicări față de o altă persoană, de a renunța la susceptibilitate, la interpretarea subiectivistă a pretențiilor sau manifestărilor celorlalți, care dă naștere unei reacții de apărare și de ostilitate. Cu alte cuvinte, aceștia
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
-și găsească niciodată vreo vină, în acțiunile lui neizbutite și să dea vina pe alții, sursa delirului de revendicare. Conduita de lamentare perpetuă, în alte cazuri, de imprecații necontenite la adresa anturajului, nu sunt decât rămășițe ale deprinderilor în familie, a obișnuinței de a primi mai mult și a da mai puțin”. Egoismul și individualismul sunt factori psihologici care împiedică realizarea „reversibilității” în plan moral, a acelui schimb echilibrat între „drepturi” și „datorii”, punându-l, în schimb, pe individ într-o postură
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ciudat, nu-i așa? La Început, când ești tânăr, ți se pare cu neputință să te lipsești de ele. Apoi, când te obligă Împrejurările ori vârsta, te obișnuiești. Poate că te resemnezi. Dar cred că nu; că vorba potrivită e „obișnuință”. A luat cutia pe care i-o Întindea Faulques și a stat așa, privind-o, fără s-o deschidă. Pictorul a deschis-o pe a lui, trăgând de clapetă. Era caldă, și un șuvoi de spumă i s-a curs
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
îndelungată a supravegherii lasă urme: o confirmă Polonius, de pildă, atunci când, auzindu-l pe Hamlet că se îndreaptă spre apartamentele reginei, reacționează spontan și se ascunde, din nou, în spatele unei draperii, pândind mișcările prințului ca un adevărat spion profesionist. Puterea obișnuinței! Polonius se ascunde ca să nu fie surprins dând târcoale prin preajmă, dar nu uită să-și ciulească urechile, căci un spion experimentat ca el nu poate pierde nici o ocazie de a mai afla câte ceva: supraveghetorul e mereu la pândă, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
posibilitatea comparării candidaturilor interne și externe Îmbunătățește substanțial procesul de recrutare; angajații care provin din exteriorul organizației dau noi perspective acesteia prin ideile și cunoștințele cu care vin; produce efectul Îmbogățirii potențialului uman al organizației prin eliminarea unor rutine, mentalități, obișnuințe care se realizează prin creșterea numărului de angajați competitivi (recrutarea trebuie să vizeze, În mod necondiționat, un asemenea obiectiv); se reduc costurile cu pregătirea personalului, recrutarea din surse externe vizând atragerea și angajarea celor mai buni; are loc o creștere
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Înțelesul de Înțelepciune (Sophia), În cazul acesta Hokmah din Vechiul Testament. Însă, ca de obicei, Filon nu se dovedește consecvent În terminologie și face, În cîteva rînduri, o distincție Între Logos și Sophia. Logosul mai este numit și „instrument”: ceea ce oglindește obișnuința terminologiei aristotelice 219. În Metafizica lui Aristotel (V:2), instrumente (organa) sînt cele două cauze intermediare (cea formală și cea materială) dintre cauza eficientă și cea finală. Cauza materială este „instrumentul” cauzei finale, iar cauza formală este „instrumentul” cauzei eficiente
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
greul vieții, moartea celor apropiați, accentul povestirii pare a se muta treptat dinspre relatarea acestora spre modalitățile de supraviețuire și apărare. Se sugerează că această supraviețuire nu ar fi fost posibilă dacă deportații nu ar fi fost Înzestrați cu hărnicie, obișnuință de a face față greului, simț al echilibrului, putere de adaptare, bună organizare a gospodăriei după modelul „neamțului”, solidaritate familială și de grup. Acest discurs capătă un puternic relief identitar, fiind unul reabilitant și contraofensiv. Mai mult decât atât, fosta
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
lumea activității sociale, ci sunt în egală măsură și prizonierii limbii pe care o vorbesc, și care este mediul de expresie al societății în care trăiesc [...]. De fapt, „lumea reală” este într-o mare măsură în mod inconștient construită din obișnuințele de limbaj ale grupurilor (Sapir, 1921, apud Terzea-Ofrim, 2002, p. 23). Teoria postulează existența unei relații sistematice între gândire și limbă: între modul în care vorbitorii înțeleg (percep, conceptualizează) realitatea și categoriile (lexico-)gramaticale ale unei limbi. Disecăm natura pe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pentru a putea considera că ele reprezintă aceeași realitate socială. Lumile locuite de diverse societăți sunt lumi diferite, nu doar aceeași lume pe care cineva a pus etichete diferite... Vedem și auzim și trăim experiențele într-un anumit mod pentru că obișnuințele lingvistice ale comunității din care facem parte ne creează predispoziția de a face anumite alegeri și interpretări (Sapir, 1949, p. 69). 1.2. Relativismul funcțional (Halliday, 1973) Relativismul funcțional pleacă de la premisa că formele specifice pe care le vehiculează o
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
parțial (adaptarea culturală) sau total (asimilarea). Adaptarea este o transformare internă graduală a unui individ confruntat cu un mediu cultural nou, în direcția sporirii compatibilității sale cu noul mediu. Este un proces dinamic, în cadrul căruia individul își confruntă cunoștințele și obișnuințele culturale cu cele ale noului mediu, constatând diferențe și asemănări, și adaptându-se noului mediu din necesități practice legate de existență. Procesul de adaptare este influențat pe de o parte de mediul-gazdă (receptivitatea și toleranța nativilor la diferențele culturale, presiunea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
au foarte puține cunoștințe, căci nu știu mai mult decât doar să citească, iar mulți dintre ei nici nu știu să scrie. Ce este o predică nu știe nimeni în toată țara. Popa cântă cântările și psalmii rituali numai din obișnuință, pe lângă popă enoriașii nici nu sunt în stare să înțeleagă bine și nici să tălmăcească cele auzite. Ar vrea și ei să se roage, dar nu știu nici o rugăciune, chiar Tatăl nostru îl știu foarte puțini oameni din toată țara. Ei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
organizarea instituțiilor, adică în organizarea culturii, apare în stereotipurile din secolul al XIX-lea: clerul iubește intriga, posibilitatea divorțului dezorganizează familiile și produce o relaxare a moravurilor, literatura e dominată de sentimentul iubirii, fac multă gazetărie, dar, pentru că nu au obișnuință, fac multe teorii găunoase. Urmărind evoluția în timp a stereotipurilor se poate observa o desprindere treptată de natură și trecerea spre cultură. Formele prin care se manifestă spiritul frust al românului sunt: gândirea concretă, spiritul practic, prudența, mândria, omenia. 5
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
psihică dintre interactanți (persoanele care locuiesc sau lucrează mai aproape una de alta au șanse mai mari de a se atrage reciproc; persoanele care împărtășesc idei asemănătoare au șanse mai mari de a fi atrase una de cealaltă); familiaritatea reprezintă obișnuința indivizilor unul cu altul, creată în urma unor întâlniri frecvente (atracția dintre persoane este direct proporțională cu frecvența cu care se întâlnesc - altfel spus, „Ochii care nu se văd se uită”); similaritatea reflectă asemănările percepute de interactanți (gradul de atracție interpersonală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
încearcă; încerca; îndrăzneală; îndrăzneț; îndrăzni; întinde; a întinde mîna; învoire; lapte; lămurire; lei; logodnă; mană; masă; mărire; mereu; merit; miere; mila; cu milă; milog; milos; mine; mîna; de mîncare; moșneagul; mult; prea mult; necaz; necesită; neîncetat; nevoi; nevoiaș; nimic; nota; obișnuință; obligații; a obține; oferi; om; a ordona; orfan; organism; panică; pămînt; pleacă; plînge; poamă; pofte; poftim; politicos; de pomană; porunci; posibilitate; poveste; pretenții; prieten; primești; pune; puturos; răgaz; răspuns; rău; reducere; refuz; repede; reținere; rugă; sănătate; scrisoare; sfaturi; siguranță; slăbiciune
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
imobilizare; impuls; inconfortabil; în inimă; infecția; instabil; iubire; îndurerată; întristare; întruchipat; lapte; leac; leșin; leziune; libertate; lipsă de puteri; lovire; loviri; lovituri; mamă; mască; masochism; măsea de minte; de măsea; menstruație; mînă; necazuri; nedorită; nefericire; neplăcută; nesuportat; nevoie; noutate; oameni; obișnuință; oboseală; oftat; ou; panică; paralizie; pasiune; păcat; pătrundere; perfect; piatră; picior; de picior; plînsul; pomină; povară; pricinuită; probleme; profundă; prostie; provocări; pumn; pumni; răbdare; răceală; răni; rănit; răutate; război; rea; roadă; satanic; satisfacție; scaun; scîrbă; semnal; sentiment neplăcut; senzație de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
leșin; lihneală; lingură; lipsit de viață; lipsuri; macaroane; mama; masă; mațe; mațe chiorăind; mănîncă; măr; Mc Donald's; Mihaela; milă; mînca; a mînca; nu mînca; Moldova; multă; de nemaipomenit; neplăceri; neplăcut; nepotolită; neputință; nervi; nesătul; nesăturat; niciodată; nu; oală; oameni; obișnuință; la ore; papanași; pasivitate; de pîine; prăjituri; problemă; pui; de putere; rezistență; român; România; salam; salată; salate; săraci; sărăcie; sărmani; sărmanii; saț; simț; sistem digestiv; situația din Moldova; slăbiciune; somn; studenție; suferință; supă; supărare; superman; tare; tragedie; tremura; trist; universală
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
încerca; încrederea; înșelăciune; înșelător; jignit; jur; lacrimi; lașitate; lume; marketing; mereu; meșter; a minte; mințea; mișel; mîrșav; mîrșăvie; moarte; murdar; murdari; necredincios; nedemn; nefamilist; neînțelegere; nemulțumit; nenorocire; nenorocit; neplăcut; nerespectat; nervos; nervozitate; nesăbuință; neserios; nesimțită; nimic; nu mai fac; nulitate; obișnuință; obosi; omul; opinie; opoziție; oribil; oriunde; pa! pa!; parșiv; partener; pasaj; pat; păcălește; a păcăli; păcătui; păgubi; părăsire; penibil; pereche; a 3-a persoană; pierde; plecare; plînge; plutește; politician; Ponta; dacă poți; prăda; preacurvie; prefăcătorie; prefăcut; prietena; prieteni; profita; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
avea loc (2); brusc (2); cauză (2); ce? (2); coincide (2); credință (2); face (2); fapte (2); făcut (2); a fost (2); frumos (2); găsi (2); hazard (2); întîlni (2); întîlnire (2); lecție (2); mereu (2); nimeri (2); nuntă (2); obișnuință (2); oricînd (2); oriunde (2); a păți (2); peripeție (2); se petrece (2); petrecut (2); probabilitate (2); a se produce (2); realitate (2); realiza (2); sat (2); surpriză (2); tot (2); undeva (2); viață (2); academie; accentuat; accidenta; accidental; aleatoriu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a te lipsi; locul; a lua; lucrul; maiestoasă; mama; mereu; minciună; mîncare; a se mîntui; moarte; Moise; muncă; muri; nasol; nasture; de necaz; nefericire; nefolosibil; negru; neîncredere; nepăsare; neplăcut; nepriceput; nerecunoaștere; netrebuincios; neutil; nevastă; niște vicii; nufăr; obicei; obicei greșit; obișnuință; a ocupa; oferă; om; un om; orfan; pană; păcatul; pădure; pămînt; părăsește; părăsire; păzește; persoana; Petru; a pierde; pierdea; pierdere; pierdu; plictisitor; poate; porni; preț; prieten; prima; problemele; pui; pur; puritate; purtare; pustiu; rață; rămînere; de rău; reabilitare; realizare; reciclare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a vindeca; vindecat; vraci (1); 784/213/64/149/0 mereu: întotdeauna(239); totdeauna(69); tot timpul(49); împreună(40); aproape (32); niciodată(20); veșnic(20); oricînd(15); des(14); etern(9); alături(7); permanent(7); acum(6); mama(6); obișnuință (6); dragoste(5); iar(5); timp(5); acolo(4); atunci(4); eternitate(4); iarăși(4); întruna(4); pretutindeni(4); școală(4); aici(3); așa(3); familie(3); la fel(3); infinit(3); oriunde (3); vecie(3); veșnicie(3); zilnic(3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]