4,431 matches
-
clasic francez al analizei și dacă ușurința supără puțin, meritul de inovator este incontestabil. G. CĂLINESCU Spre deosebire de Rebreanu, de d-na Bengescu, de Gib Mihăescu, ceea ce izbutește mai bine autorul Ultimei nopți de dragoste... nu este atât afundarea în regiunile obscure ale conștiinței, cât exactitatea aproape științifică în despicarea complexelor sufletești tipice. Întocmai ca moraliștii clasici, dar, evident, în primul rând cu mijloacele de narațiune și prezentare ale unui romancier, analiza sa se aplică asupra marilor pasiuni umane, în care lămurește
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
a realului, de identificare a ordinii tainice a lucrurilor. Și M. afirmă vocația poeziei pentru esențial, pentru transcenderea limitelor experienței senzoriale, vede în actul poetic o asumare a unui destin de excepție, o provocare a cauzalităților adânci și a puterilor obscure ale existentului: „Trebuie tată să rămâi în lucrurile utile/ eu voi locui în podul casei voi bea vinul tare/ eu trebuie să exprim acel sunet fantastic de tăios ce se naște/ când numele se izbește deasupra lucrului pe care îl
MURESAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]
-
întrerup, trec de la un plan la altul. În După-amiază neliniștită, femeia panicată de o criză de inimă își rememorează întâmplări și fapte disparate, M. ilustrând astfel discontinuitatea psihicului uman. La fel în O iarnă, unde efortul de a nota senzațiile obscure primește și o justificare teoretică, percepția dereglată a bolnavului fiind asociată cu o viziune solipsistă a lucrurilor. Aici se află germenii din care vor naște romanele Singuri și Scarabeul sacru: fluxul psihicului și viziunea asupra existenței, fiecare primind, pe rând
MUNTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
roșu// cum să uităm că el e un Semn/ pe care țin atât de mult să-l descifreze/ izvoarele ce ne urmează din piatră-n piatră/ și triștii șoimi ce ne fac umbră cu aripi răcoroase” -, Bizanțul) amorsează o simbolistică obscură doar în aparență, în realitate efectul fiind obținut prin forțare lexicală sau supraîncărcare culturală. Debușeul și finalitatea poemelor se dovedesc a fi adesea doar elemente de recuzită din zona emoționalului patriotic, tranzacționat uneori fără preliminarii: „Închinare acestui nufăr de aur
MUTASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288335_a_289664]
-
spirituale”. Istoria... este opera unui tradiționalist, în sensul interbelic al cuvântului, pentru care sămănătorismul este cea mai importantă mișcare literară de după (și în prelungirea lui) Eminescu, urmat de curentul de la „Gândirea”. Așadar, Ion Barbu nu va fi decât un poet „obscur, căutat, recurgând la simple înșirări de cuvinte ilogice”, Mateiu I. Caragiale va ocupa un spațiu mai mic decât Al. Lascarov-Moldovanu, lui Camil Petrescu i se va acorda unul de cinci ori mai restrâns decât lui Ionel Teodoreanu, iar lui G.
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
orice pâlpâire mai energică a sensibilității sale meditative. Preponderente ar fi regretul, neliniștea, tristețea, despărțirea, injustițiile și noncomunicarea, dar apar și izbucniri, poate autoironice, agresiv-narcisiste. Metafore, mici alegorii ori parabole punctează discursul, însă majoritatea poemelor rămân declarative ori, dimpotrivă, impenetrabil obscure. Ca prozator, P. a adunat în volumul Dincolo de aparențe (1968) câteva nuvele de nivel modest, articulate corect, totuși convenționale și previzibile în desfășurarea lor, deși subiectele și tratarea sunt relativ variate: un mutilat de război se întâlnește zilnic cu o
PETRACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
niciodată. Fără să fi modificat evoluția romanului european modern, cum a făcut-o, de exemplu, contemporana ei, Virginia Woolf, P.-B. rămâne o reformatoare în literatura română, o fondatoare strălucită și neîntrecută a prozei analitice introspective, care pătrunde în psihologiile obscure prin intermediul observațiilor și sugestiilor fiziologiste. Asocierea dintre operația sondajului interior și bogăția de notații comportamentiste la nivelul reactivității fizice spontane conferă analizelor o admirabilă originalitate de formulă literară. Puterea de construcție organică, de întrupare a unei întregi umanități, pe spațiul
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
când manieriste, când încărcate de o grație naivă. Imagini picturale și sonore se înlănțuie în asociații de simboluri cu sensuri polivalente, al căror ultim mister poetul pare a-l proteja. Sugestia muzicală, simbolul întrețin tonul surdinizat, atmosfera vaporoasă, dar și obscura ambivalență a figurilor. Ciclul Fecioara în alb pare un cânt de slavă închinat unei iubite de o suavitate boticelliană (La creatura di bianco vestita era titlul dat de P. versurilor în „România jună”). Dar imaginea fecioarei se încarcă de semnificații
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
domnișoarei Mili (1935), panoramând iluziile spulberate ale unei fete bătrâne. Alte scrieri ale lui P., de acum și de mai târziu, sunt reveniri minore, teziste la o lume care dăduse substanță și individualitate operei sale romanești. După o lungă activitate obscură, I. Peltz s-a făcut în Calea Văcărești și Foc în Hanul cu tei evocatorul evreimii din București, determinând în chipul acesta și o varietate de mahala românească, intransplantabilă. Lumea lui Peltz, văzută mai mult sociologic, e alcătuită din mici
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
director al Departamentului Dreptății, în 1849 este membru în Divanul Domnesc, la 1854 face parte din Comitetul cercetării socotelilor și a bugetelor, ca director al Casei Vămilor, iar în 1856 ajunge prezident al Divanului de Apel. Având complexul unei ascendențe obscure, P. rămâne, în pofida ascensiunii sale, un nemulțumit. Nu întâmplător în 1839 participase la conspirația lui Leonte Radu. Opera lui P., cu țintă satirică, își are un impuls tocmai în această nemulțumire. Cunoscând limbile greacă, franceză și rusă, comisul e un
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
loc la înălțimea esențelor. Ca și în jurnal, în Matei Iliescu P. încorporează idei, face din ele substanța unei educații sentimentale de tip flaubertian. Față de acest mod de a trata iubirea, reproșul adus de același critic referitor la absența planului obscur, pulsionar, al relației erotice este neavenit. În fond, scriitorul își realizează doar opțiunea pentru o literatură de tip „homeric” și nu „biblic”, adică de tip esențial și nu existențial. În Ce se vede se regăsesc - ori poate se anticipează - procedee
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
viață N. își exprima părerea critică despre regimul la a cărui consolidare culturală contribuise în tinerețe cu fervoare. Fără a merge până la o contestare fățișă, își trecea deziluziile în poezii de respirație maiakovskiană, rămase în sertare sau risipite prin publicații obscure. Ultimul său proiect, un Dicționar cronologic al literaturii ruse, amplă operă colectivă căreia îi asigura coordonarea, deși terminat înainte de moartea lui, a rămas nepublicat. SCRIERI: Câteva sfaturi pentru îmbunătățirea gazetelor de perete, București, 1949; Legenda unui pustiu, București, 1949; Vasca
NOVICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288494_a_289823]
-
lui complexitate și rețea de determinări. Esteticianul uzează de o logică și de un lexic conceptual proprii, dificile - acesta fiind și unul din motivele pentru care opera lui a fost puțin comentată și uneori considerată drept o creație bizară și obscură. În tinerețe N. a tradus breviarul de estetică al lui Benedetto Croce și a mai transpus din Goethe, Machiavelli și Luigi Chiarelli. SCRIERI: Denii, București, 1919; Trei mistere, București, 1922; Vrajă, București, 1923; Ode italice, București, 1925; Istoria artei ca
NENIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
care devine calea esențială de cunoaștere al „poetului vizionar”. Pentru a păstra caracterul inovativ al acestui demers, autorul simte nevoia să se delimiteze în primul rând de romantici, cei cărora li se datorează în fapt interesul modernității pentru zonele tulburi, obscure ale sufletului, ca și imaginea poetului-profet. Ceea ce le reproșează este separarea artificială a lumilor - a visului de realitate, a lumii reale de aceea imaginară -, pierderea din vedere a totalității și complexității naturii umane prin favorizarea unei singure laturi a existenței
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
au trăit. Preocuparea pentru problemele de limbă se concretizează și în explicarea pe marginea filelor a cuvintelor necunoscute sau în notarea unor sinonime, fapt considerat o primă încercare lexicografică la noi. Grija pentru o exprimare larg accesibilă, clarificările unor pasaje obscure până atunci, organizarea aproape didactică a materialului biblic, omogenitatea acestei masive lucrări au impus-o ca pe o mare reușită a cărturarilor veacului al XVII-lea. Pe lângă întărirea unității lingvistice și culturale a românilor și ridicarea pe o treaptă superioară
NOUL TESTAMENT DE LA BALGRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288486_a_289815]
-
canale predeterminate. O întrebare deschisă permite subiectului să răspundă cu propriile cuvinte (de exemplu, „numiți câteva dintre cele mai importante probleme cu care țara noastră se confruntă în prezent?”); permite subiectului să aibă inițiativă, dar lasă loc pentru răspunsuri lungi, obscure și dezlânate și are un risc mare de eroare în codificare, atunci când chestionarul se transformă în date utile. Un sondaj bine conceput poate realiza o siguranță relativ mare, dar nu poate evita problemele legate de amestecul din afară. Aceasta este
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
bazează pe o specializare matematică și pe un ritual academic mai degrabă decât pe conținutul critic. Este artificială și birocratică, promovând o știință fără vlagă în detrimentul unui umanism satisfăcător. Politicienii, continuă critica, nu acordă, de fapt, atenție absolut deloc demonstrațiilor obscure publicate în revistele de specialitate, iar persoanele obișnuite nici nu pot încerca să descifreze modelele formale și probabilitățile statistice. În forma sa actuală, susține Ricci, știința politicii are un impact absolut minor asupra societății. Fiindcă aceasta se concentrează asupra criteriilor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
conacul din Valea Plânșii. La fel ca Zaharia Fărâmă al lui Eliade, el este o șeherezadă punându-și în încurcătură ascultătorii, care nu știu cum să aleagă fabulosul de real. Poveștile au o țintă regresivă și urmăresc în aparență să reconstituie identități obscure, pierdute îndărăt pe firul timpului și mai ales pe cel al cuvântului. Apropierile se opresc însă aici. Cu fantasticul prozei lui Eliade sunt puține elemente în comun. Există, desigur, miza care se pune pe oscilația între două planuri. Dar în
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
linii mari programul publicației: „Să reușim să fim o grupare literară. Să reușim să ne exprimăm într-un context european. [...] Să reușim să nu pierim sufocați de magma subculturii și a vulgului cultivat în clanuri și caste mânate de interese obscure, dezumanizante.” Fidelă obiectivelor propuse, O.l. reușește să strângă în jurul său atât scriitori și critici cunoscuți, cât și începători într-ale literaturii. Încă din primul număr Magda Ursache semnează rubrica de pamflet literar „Mânie liberă”, Virgil Panait susține rubricile „Scriitori
OGLINDA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288511_a_289840]
-
această arie Începe, de fapt, preistoria sociologiei ca știință. De aceea, nu tot ceea ce s-a publicat În numele sociologiei sau În zonele adiacente acesteia mai rezistă, peste timp, la severul examen al calității științifice, impus de epistemologia contemporană; unii autori obscuri, afirmați mimetic În raza de satisfacție a unor curente, nu-și mai pot găsi locul Într-o istorie a sociologiei redactată din rațiuni și cu finalități didactice. În prezent, este legitim să reținem numai ideile cu valoare de patrimoniu pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
consultant al unor grupuri instituite, Încercând să degajeze interpretări și explicații ale unor experiențe comune Scopul unor asemenea explorări este acela de a degaja o coerență și o logică comună a interacțiunilor, de a evita disfuncționalitățile și instalarea unor derive obscure. Desigur, și de a identifica responsabilitățile. O asemenea reuniune poate fi ușor deturnată. Se instituie alianțe perverse, se instaurează un climat de presiune, se trec sub tăcere realizările și se evidențiază doar nereușitele, se identifică În „cei vechi” pe „cei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și Remus Țincoca, iar comitetul de redacție este alcătuit din Ion Diaconescu, Cristofor Dancu, Cuza Marinescu, Al. Alexianu, Gabriel Pamfil. Primul număr se deschide cu articolul lui Ion Barbu, Cuvânt către poeți, o pledoarie pentru valorificarea prin poezie a fondului obscur „de păgânătate” din substraturile sensibilității lirice. Programul propriu-zis apare însă, într-o formă explicită, în articolul lui Cuza Marinescu, Preliminarii la cronica literară, înscriind orientarea publicației între hotarele unui „românism” xenofob, angajat în combaterea „iudaismului otrăvitor și destructiv” și, în
PAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288644_a_289973]
-
săi: o slabă iluminare verde și tremurătoare pe o bucată de carton acoperit cu un produs chimic fluorescent. El a mai vazut pe ecranul slab luminat și o linie de umbra. Toate acestea s-au petrecut într-o sală riguros obscură, în care pătrunderea oricăror raze de lumină era exclusă. În această sală, un tub Crookes, excitat de descărcările unei bobine de inducție, era acoperit cu ecrane de carton negru, opac pentru lumină cunoscută, chiar cea mai intensă. În această obscuritate
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
II („Un ceas va dezghioca ora din prestidigitația nopții / Vei închide ochii vei dormi vei dormi / somn cules cu lingurița pleoapelor”), unde imaginarul e opus aspirațiilor formulate în manifestul Coliba lui Moș Vinea. Gustul pentru suav se articulează pe asocieri obscure, alteori realitatea prozaică pătrunde într-un flux al dicteului automat, totul însă sub hegemonia reveriei transparente. Domesticul își are locul său privilegiat, printr-o perspectivă naturistă și onirică stilizată: „Cerșetori de azur de alge minunate / Stați acasă. Hamacul reveriei vă
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
Britanica”, toate având drept liant voința asiduă a cercetătorului de a configura specificul cultural al Bucovinei, prin necesare restituiri și valorizări ale spiritualității acestei provincii românești cu un destin istoric particular. Cartea Marginalii junimiste (2003) propune o intrare în istoria „obscură” ori mai puțin cunoscută a societății Junimea, despre care stăruie impresia că, încă de multă vreme, s-a spus tot ce se putea spune. Sunt aici numeroase documente - acte oficiale, texte și trimiteri la periodice premergătoare „Convorbirilor literare”, scrisori ale
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]