50,269 matches
-
editorul operei politice a lui M. Eminescu și directorul liceului, nota 10+. Exact: zece plus! Am păstrat ani și ani la rând teza ca să pot proba. începea astfel: Iarna este cel de al patrulea anotimp al anului". Remarcabil dar de observație la un preadolescent de unsprezece ani! Am rătăcit, în schimb, aproape numaidecât după primire, o teză la limba latină la care luasem nota doi minus. Să nu le fi pomenit acum, s-ar fi scufundat pentru eternitate în neant. Stăpân
Old merry school by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9265_a_10590]
-
variate - solicitate unor scriitori pricepuți "în temă", că literatura originală are o cotă valorică bună și textele sînt îngrijite profesionist. Fapt confirmat și de nr. 6-7, unde ancheta Limba română vorbită nu conține previzibile și plicticoase lamentații și indignări, ci observații și analize subtile, explicații și perspective ale fenomenului viu. Astfel, Ștefan Borbely spune că, după 1989, a apărut un soi de rușine de a vorbi o limbă elevată: "Am scăpat de limba de lemn care ne încorsetase gîndirea înainte de ianuarie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9283_a_10608]
-
cea care îngrijește și adnotează ediția, aduce lămuririle necesare: George Macovescu și-a redactat jurnalul începând din septembrie 1980, folosind însemnări disparate din 15 caiete dictando, din înregistrări și casete. Însemnările debutaseră în 1952 și sfârșesc în mai 2001. Două observații sunt de făcut. Prima: în locul rescrierii jurnalului, ar fi fost mai bine ca autorul să-și redacteze memoriile pe baza însemnărilor pe care le avea. A doua: rescrierea înseamnă, inevitabil, ajustări de atitudine (fie ele și minore), datorate decalajului dintre
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
face auzit glasul în concertul marilor dezbateri de idei: prin intermediul unor opere de ficțiune. Toate romanele sale (scriitorul a debutat editorial imediat după căderea regimului comunist) sunt radiografii necruțătoare ale societății românești contemporane, dublate de interogații metafizice cu bătaie lungă. Observația directă, realistă până la limita cinismului, a jurnalistului este trecută prin filtrul maeștrilor săi sprituali René Guénon, în primul rând, dar și Vladimir Soloviov, Vasile Lovinescu sau, în alt plan, Mircea Eliade și Dostoievski. Scrise la limita dintre ficțiune și eseu
Farmecul și banalitatea răului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9310_a_10635]
-
frigiderul plin, mie să-mi fie bine..." (p. 32). În viziunea personajelor lui Dan Stanca există două Românii. Ele nu sunt însă cele dintr-un celebru eseu al Alinei Mungiu-Pippidi (România urbană vs. România rurală). Ceea ce nu diminuează însă subtilitatea observației jurnaliștilor din roman: "România petrecăreață, superficială, în opoziție cu România profundă din pușcării și chilii. Aceasta a fost patria în care au trăit părinții noștri, cei mai mulți dintre ei au făcut sarmale, caltaboși, au petrecut, au băut, au chiuit, ce ne-
Farmecul și banalitatea răului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9310_a_10635]
-
acuzat de plagiat, într-un veritabil scandal literar și politic), în anii '80 (când se acumulează faptele sale negative de la "Săptămîna", de defăimare a scriitorilor estetizanți, experimentaliști și europenizanți), în anii '90 (când se declanșează procesul revizuirilor critice). A doua observație pe care aș face-o la judecata critică din fraza citată a lui Eugen Negrici e aceea că Groapa nu are absolut nimic de-a face nici cu stilul arghezian, nici cu stilul matein. Eugen Barbu practică un realism tern
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
cea mai intens-generoasă formă." De la mască-măști la întrupare-personaj-instrument, de la iluzie la realitate, de la magie la actul ludic, de la interpretarea corpului în toate detaliile sale - buze, tors, voce, privire, gura, mîinile, piciorul - într-un capitol inedit și captivant în tipul de observații la tipurile, la complicatele metamorfoze ale unui actor de la un spectacol la altul, de la o reprezentație la alta și, uneori, de la un moment la altul, Mihai Măniuțiu vine cu încărcătura estetului și practicianului, a celui care face observînd și observă
În căutarea actorului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9317_a_10642]
-
mijloc de comunicare", neavînd o "necesitate imediată". Cum așa? "Caut tot felul de explicații, insistă scriitorul. Mă întreb dacă însuși acest jurnal nu-mi ia din libertatea scrisului. în definitiv, poate că un roman nu se scrie cu jurnale, cu observații critice, cu examene neîncetate - care pînă la urmă te paralizează". Așadar, în conștiința lui Sebastian prevala postura romancierului, aparent stînjenită de exercițiul critic deschis spre infinit, ca de o substanță informală, de un hybris ce s-ar opune creației obiective
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
romancierului, aparent stînjenită de exercițiul critic deschis spre infinit, ca de o substanță informală, de un hybris ce s-ar opune creației obiective. N-ar fi nepotrivit a vedea aci un mic răsfăț al unui condei ce excelează tocmai în "observații critice", în "examene neîncetate". Poate că e însă și o saturație de sine, o insatisfacție a propriului discurs analitic, o tînjire a introvertirii către extrovertire. în orice caz, Jurnalul dă o satisfacție nescontată a unei atari nostalgii care ni se
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
fiecare moment de ce face, sau de ce ar putea să facă, fericit cînd surîde, nenorocit cînd e prea veselă, tremurînd cînd îi aud glasul la telefon". Epicul ce i se părea scriitorului epuizat, incompatibil cu însemnările diaristice, se regenerează din detaliile observației insațiabile la care supune persoana adorată: "(Cît despre interpretări, ele nu erau posibile. Un bărbat cu care Leni se plimbă la 7 seara, pe o stradă lăturalnică, e un bărbat cu care se culcă, sau se va culca, în cel
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
acestor povestiri grupate sub titlul Băieți de gașcă. Mai e oare cineva care nu înțelege sintagma? Ea semnalizează, din start, direcția în care va merge autorul: explorarea lumii de ieri și de azi, dar nu dintr-un punct înalt de observație, ci de jos, de la nivelul trotuarului, fiindcă de firul ierbii s-a cam ales praful... Nu o realitate omogenă, ci realități diverse, care se întâlnesc ori se desprind una de alta, și care vor fi captate prin registrele diferite ale
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
Sorin Stoica și, parțial, Ovidiu Verdeș), altele, aproape la fel de reușite, mizează pe un stil alb, neutral până la proba contrarie. Nevasta de la ora șapte, o altă bucată de vârf, aduce aminte de povestirile mai vechi din Cheta..., remarcându-se prin finețea observației și ingeniozitate narativă. Păcat numai că autorul a renunțat, nu se știe de ce, la finalul excelent dat într-o avanpremieră editorială în "Ziarul de duminică", preferând unul mai "cuminte", mai puțin pregnant. Disperarea bărbatului care află că dama lui de
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
putut fi considerată aproape inutilă. Chestiunea în discuție este în esență metodologică, nu politică, și abordarea ei normală este aplicarea practică, de către specialiști. Iritările pe care le-a produs merită totuși atenție; pentru că din ele se pot trage mai multe observații și concluzii. În primul rînd, putem constata, din nou, că problemele lingvistice rămîn strîns legate de identitatea națională și ating zone surprinzător de sensibile ale opiniei publice. În jurul lor, spiritele se aprind cu ușurință (lucrul se poate constata și din
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
decît să caute rezolvări în interesul tuturor. Trec peste incapacitatea de a gîndi din punctul de vedere al interlocutorului și peste reaua-voință a refuzului de a asculta, cazuri extreme care anulează oricum orice dialog, pentru a ajunge la o ultimă observație: discuțiile actuale indică și o reală ignoranță în domeniul (socio)lingvistic. Persoane care au învățat în școală analiza gramaticală și care știu să vorbească, mai bine sau mai puțin bine, cel puțin o limbă străină par să ignore unele noțiuni
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
linia statică, linia activă și linia dimanică, dar gravitatea formulărilor, absența oricărui relativism și desăvîrșita lipsă de umor ne alimentează prompt puterea de a nu ceda în fața ispitelor credulității. însă această rezistență hotărîtă nu împiedică, finalmente, un alt șir de observații. Deși își refuză orice exterioritate și face o implicită apologie a impersonalității, una dintre cele mai grave slăbiciuni ale acestei geometrii cromatice este faptul că își inventează propriile sale exteriorități. Și cea mai evidentă dintre ele este goana după efect
Despre Arta concretă (o rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9366_a_10691]
-
Cartea începe cu o introducere despre viața, despre "activitatea politică" a lui M. Kogălniceanu, și, în sfârșit, despre "locul lui M. Kogălniceanu în literatura română". Această introducere de doar 24 de pagini, pe marginea căreia se pot face, desigur, multe observații critice, este completată cu o "bibliografie" compusă din: "1- Operele lui M. Kogălniceanu" și "2- Studii asupra lui M. Kogălniceanu". Urmează o "Notă" despre ediție, cuprinzând, succint, informații relative la textele de bază și la normele de transcriere și, bineînțeles
Colecțiile școlare by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9370_a_10695]
-
semnificat și semnificant, decriptarea mesajelor devine imposibilă, dialogurile sunt lipsite de conținut. Chiar dacă impresia de straniu a ansamblului este covârșitoare, privite de foarte aproape textele sunt aproape realiste și, pe alocuri ele conțin notații eseistice, ca în aceste foarte subtile observații legate de potențialul revoluționar al românilor: "Străinii când veneau la noi se mirau. Cum, nici o răzmeriță? Nici un vulcan, cât de mic? Nici o statuie? Nici măcar un jaf? Ce vreți, nu eram orgolioși. Noi nu aveam mulțimi. Nu ne adunam laolaltă. Aveam
Cealaltă Monica Lovinescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9349_a_10674]
-
Participanții - elevi din clasele V-XII - au scris eseuri pe tema Ce înseamnă comunismul pentru mine? Dată fiind vîrsta autorilor, e vorba despre un comunism care le-a fost povestit, mulți nefiind născuți în 1989 sau avînd doar cîțiva ani. Observațiile Ralucăi Grosescu merită a fi citite. Să reținem două lucruri: bunicii s-au dovedit mai corecți decît părinții în relatările lor (sociologic, remarca ar merita un studiu), iar cele mai atroce istorisiri aparțin unor țărani (țărănci) în vîrstă, orășenii fiind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9369_a_10694]
-
are și ea particularități stilistice clare (în primul rând verva verbală, abordarea ironică și autoironică, ochiul atent care decupează situațiile comice și absurdul relațiilor sociale). Ochii și urechile sale sunt mereu la pândă, nici un element nu îi scapă, iar concluziile observațiilor sunt cel mai adesea sarcastice, la limita cinismului. Aflat la o lansare de carte, reproduce ultima frază, de complezență, a criticului după care trage o concluzie la care ar putea subscrie mulți dintre cei ce frecventează astfel de evenimente cultural-mondene
Tranziția la Iași by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9372_a_10697]
-
foarte limpede nepotrivirea de caracter dintre Chiril și epocă: "un ins care nu era cinic, sau pur și simplu redus, ar fi fost cel mai dezarmat, cel mai lovit, tocmai fiindcă avea imaginație, și prin urmare și conștiință!" (p. 141). Observația lui Brummer pune degetul pe rană: Chiril e vulnerabil pentru că are imaginație și conștiință. De cealaltă parte, prin contrast parțial, se situează prietenul său Cavadia, un cinic, sortit să devină un învingător, fără să poarte nici o bătălie, evitând, dimpotrivă, orice
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
morală, pe care prozatorul i-o construiește personajului cu foarte multă ingeniozitate psihologică, constituie secretul eșecului său. Dar această vulnerabilitate se alcătuiește din îmbinarea slăbiciunii congenitale, acea "dorință de autodistrugere" despre care vorbea Cavadia, cu sentimentul acut al onoarei. O observație anterioară interogatoriului întărește această formulă a dezastrului: "Sunt oameni presupuși slabi, care se bănuiesc ei singuri a fi slabi, și care mereu simt nevoia să-și întărească sentimentul onoarei. Chiril era unul dintre aceștia" (p. 100). Reta Mușon îi propune
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
afirmă Mircea Zaciu în prefața ediției jurnalului lui Camil Petrescu; seria jurnalelor intime, firavă încă în 1975, va fi substanțial întregită după această dată cu texte publicate, mai ales în colecția "Restituiri" a Editurii "Dacia", coordonată chiar de autorul acestor observații (Timotei Cipariu, B. P. Hasdeu, Iacob Negruzzi, Petre Ispirescu, Ioan Artemie Anderco, Traian Demetrescu, Gala Galaction, Pavel Dan, Liviu Rebreanu, Octav Șuluțiu, Tudor Mușatescu, Geo Bogza) și cu jurnalele contemporanilor noștri: dar, în fond, ispita jurnalului a fost mereu constantă
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
nu se poate opera, reputația și meritul real fiind realități paralele, biruința sau înfrîngerea ținînd de calculul probabilităților, de știința adaptării la regula jocului: aici, a scrie sau a nu scrie Opera nu are nici o însemnătate. Această pagină de percutantă observație sociologică dezvăluie tensiunea internă dintre elementele care constituie centrul structural al ființei: criza de autoritate (în lumea literaturii) și criza de expansiune (în și pe scena socială) sînt reperele majore ale existenței lui Camil Petrescu care repetă, în fiecare împrejurare
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
Din toată inima îți doresc încă mulți și rodnici ani. - Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației, ea a fost aceea care, în procesul de creație se cheamă inspirație. I se mai adaugă darul observației, și aici voi pomeni copilul de cinci ani care privea cu încântare nervurile negre de pe aripile fluturilor galbeni. în horoscop, tema ar face referință la o excepțională intuiție - dar nu mă pot pronunța în asemenea termeni despre mine. Un adolescent
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
așa ceva, de îndoieli adică, și noi cu toți Costicii aceștia trebuie să facem treabă, să facem o societate nouă, optimistă și robustă, și iată că vine domnul Chiril Merișor cu un caiet, cu acest caiet, plin de îndoieli și de observații ostile" (p. 450). Securistul nimerește foarte bine caracterizarea, uneori direct (Chiril este un om al îndoielii), alteori prin ricoșeu (Chiril nu este o fire robustă și optimistă). Dar și greșește grav ca atunci când îl face pe Chiril reacționar (p. 451
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]