2,067 matches
-
totul neobișnuit) nepedepsit netransparent nobil (într-un mod civilizat și nobil) nou (într-un mod cu totul nou) novator obiectiv (într-un mod foarte cuprinzător și obiectiv) obișnuit (într-un mod mai puțin obișnuit) obositor (într-un mod foarte obositor) obsesiv ordonat (într-un mod ordonat și transparent) original original (într-un mod cât mai original) original (într-un mod foarte original) personal (într-un mod extrem de liber și de personal) plastic (într-un mod ceva mai plastic) plăcut plăcut (într-
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
ironic (la modul ironic și parodic) ironic (la modul parodic, ironic sau metatextual) jignitor (la modul cel mai jignitor) metafizic (la modul abstract, metafizic) metatextual (la modul parodic, ironic sau metatextual) modernist negativ obiectiv obiectiv (la modul pozitiv și obiectiv) obsesiv oniric ostentativ parodic (la modul ironic și parodic) parodic (la modul parodic, ironic sau metatextual) personal pozitiv (la modul pozitiv și obiectiv) practic prietenesc propriu (la modul cel mai propriu) riguros serios serios (la modul cel mai serios) sigur (la
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
-l iubească, să-l onoreze și să-l prețuiască. Figurile de tată-surogat pe care Chatterton le-a adoptat, după ce a renunțat la Canynge, rînd pe rînd s-au prăbușit, lăsînd pe tînărul poet dezorientat, singur, și cu o singură idee obsesivă în minte: aceea de a se lăsa pradă morții, despovărîndu-se. Kaplan (1989: 235) rezumă inspirat și concis, dar practic exhaustiv, această stare de fapte extrem de importantă în economia cazului: Cînd a renunțat la Canynge, nu a putut recupera prezența sa
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
viața sa ca poet" (apud Stewart 2008: 68). Acesta este fără îndoială cel mai lung poem (165 de versuri în versiunea finală publicată în 1834) scris de un romantic ca reacție la moartea lui Chatterton, și prin forța sa muzicală obsesivă este comparabil cu poemul lui Percy B. Shelley Adonais (495 de versuri), care a fost compus ca răspuns la moartea lui John Keats, și în care Shelley (2003: 543) de asemenea face referire la Chatterton în strofa 45: "Chatterton / Se
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
aceea a "poetului angelic" suferind pentru geniul său, înfometat, lovit de sărăcie, nebun, cu gînduri de sinucidere, iar în cele din urmă mort. De aici pesemne și un romantic "întunecat" precum E. A. Poe și-a găsit inspirația pentru ideea sa obsesivă potrivit căreia cel mai poetic, mai sublim și mai tragic eveniment cu putință este moartea unei tinere fete de o frumusețe serafică și o înțelepciune nepămînteană (cf. modelele feminine cel puțin din Ulalume, Annabel Lee, Eleonora, Lenore, Ligeia și The
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
piece of King Edward the Fourth / Prolog. Pentru o piesă dramatică Regele Eduard IV de William Blake, care începe cu faimosul vers "O for a voice like thunder" / "O, de-ar exista un glas ca tunetul", și în care tema obsesivă este întrebarea "Who can stand?" / " Cine poate sta-n picioare?" (Blake 1979: 33). Prin aceasta Blake pare a intra în dialog cu Chatterton, căruia îi răspunde poetic printr-o întrebare ce poartă în subtext tocmai conținutul ideatic al poemului lui
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
cea palidă"; "noaptea mohorîtă"; "zîne fantastice"; "furtuna mugitoare"; "săgeata cea lipsită de căință a Morții"; "povestea cruntei suferințe"; "perechea cea căznită"; "un mormînt prietenos". [*boding owls; ravens fun'ral croak: imagini avînd afinități cu opera lui Poe; vezi poemul său obsesiv, The Raven / Corbul (1845).] [**haunted groves: locurile bîntuite (de ființe supranaturale sau de spiritele celor morți) au devenit un element definitoriu în romanul gotic englez, dar și în romantismul "întunecat" (dark romanticism) al lui Poe.] Iată cîteva exemple suplimentare din
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
eșecurile suferite în decursul vieții individuale, cu ocazia unor experiențe traumatizante, când subiectul a trăit o situație pe care nu a putut să o depășească sau a făcut un efort extraordinar pentru aceasta. Acea situație rămâne impregnată în inconștient, revenind obsesiv în vise sau în asocieri de alte evenimente, favorizând instalarea complexului. În fine, o cauză care poate condamna o jumătate din populație (cea feminină) la sentimente de inferioritate este regretul manifestat al părinților de a nu fi avut băiat în loc de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
nici o Închisoare nu și-a spoit un fel de firmă/ Și haita cea conducătoare acuratețea și-o afirmă./ Iar țările occidentale Își urmează afacerile lor/ Nebănuind cam câtă jale rămâne În urma rușilor./ Acum sunt liber, dar mi-apare atât de obsesivă Balta/ Cu Înfometata ei teroare, cum nici n-a fost pe lume-o alta.” Ce colegi de detenție vă mai amintiți? În lot era unu’, Filip Dumitru, care venise exmatriculat de la cinematografie, că făcuse niște porcării, și l-am Întâlnit
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fidel reprodusă de ansamblul scrisorilor trimise la Europa Liberă, se poate adăuga ceva în plus. Puse una lângă alta, scrisorile venite din țară sau, când soseau din străinătate, reflectând experiența claustrofobică a celor de puțin timp plecați, indică o atitudine obsesivă ce nu avea cum să fie percepută individual. Societatea românească avea mintea centrată total pe politica nefastă a regimului și, peste toate, pe acțiunile lui Nicolae Ceaușescu. Această drenare a energiei vitale în cearta, în lupta simbolică cu Marele Vinovat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a dat, instantaneu, glas gratitudinii și a rămas fixat În contemplarea transparenței care permitea luminii să ia forma perfectă a frumuseții. Admirația Îl separase de ceilalți, Înfrățit, cum era, cu gingașa minune cristalină, antropomorfizată de privirea exaltatului. Poate tocmai această obsesivă fixație admirativă a și produs dezastrul. Când a trebuit să revină din metalumea hipnotică a transcendenței În ritualul domestic, năucirea fusese prea mare, mișcările abrupte și stinghere. Radu a atins, fără să vrea, chiar obiectul celest. Surprins de brutala dezordine
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
prieteni. Nu am luat cu mine, În 1986, mai nimic „literar”, nu doar fiindcă nu aveam cum Înghesui Într-o valiză toate câte mi le-aș fi dorit, ci și pentru că tocmai bietele pagini scrise sau tipărite constituiau ținta suspiciunii obsesive a vameșilor, mai ales În cazul unui scriitor, ba Încă a unuia nu tocmai adorat de oficialitate. Printre puținele hârtii aruncate În valiza călătoriei „turistice” de o lună, care nu știam Încotro mă va duce, dar care, bănuiam, nu mă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
contrastului, totuși. Momentele de reală emoție pe care le creează cititorului trăirea autorului (mă gândesc, În primul rând, la clipele de reculegere religioasă, tocmai pentru că m-a surprins afirmația că nu sunteți religios), eleganța stilului, exigența morală, devoțiunea cărturărească rămân obsesive și fortifiante; ele spun nu numai că n-am fost chiar toți o apă și-un pământ, dar sugerează și ceea ce am fi putut fi dacă n-ar fi fost să fie cum a fost. O observație de amănunt: mi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sfârșit și intitulat „Ecouri critice la volumul II” reproducea chiar o frază din scrisoarea mea: „Până la urmă performanța este a contrastului Însuși. Momentele de reală emoție pe care le creează cititorului trăirea autorului (...), eleganța stilului, exigența morală, devoțiunea cărturărească rămân obsesive și fortifiante, ele spun nu numai că n-am fost chiar toți o apă și un pământ, dar sugerează și ceea ce am fi putut fi dacă n-ar fi fost să fie cum a fost”. Scrisoarea fusese totuși una particulară
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cauză. Confruntăm fervoarea unui scriitor total dăruit scrisului, dar revendicând, totuși, mereu, o altă „totalitate”, care să-l scoată din vizuina și viziunea magiei solitare, să-l azvârle, amețit de Marea Idee, În clocotul gregar. Accentele agresive nu lipsesc, nici obsesiva reafirmare a „angajamentului de stânga”... Inima e la stânga, repetă, nu o dată, și azi, intelectualii aceleiași confrerii. Mintea n-ar fi să fie, Însă, nici la stânga, nici la dreapta, iar inteligența lui Paul Georgescu era una strălucită... Cum Își pacifica dezamăgirile
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cred, și altceva decât ceea ce mi se părea că intuiesc În caracterul de „artist olandez” al lui Anatol Vieru: pragmatismul (temperat de scepticism și animat de devoțiune productivă În munca de creație) În relația cu publicul și cu autoritatea, profesionalismul obsesiv, măiestria, ca adevărată marcă a personalității care Își permite, În câmpul trivial al cotidianului, să poarte masca, deloc ipocrită, a negociatorului cordial, modest, dar și sigur pe sine, dar și autoironic. În rândurile și printre rândurile epistolare, ni se Îngăduie
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
operația de de-mascare a personajelor, identificate prin eventualele modele din realitate și convocate Într-o „dezbatere” fastidioasă, inadecvată unei opere de ficțiune. Trebuie spus că Saul Bellow este unul dintre cele mai nepotrivite ținte ale vânătorii după „implicați” În obsesiva „corectitudine politică” a mediilor academice sau În excesiva(?) producție culturală prilejuită de Holocaust. Din amplul interviu, aproape șase ore, pe care am avut privilegiul de a-l lua lui Bellow la finele anului 1999, la Boston, rezultă limpede - ceea ce era
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de dușmani, a determinat timpul record în care Căpitanul își scrie (4 luni) cartea, iar din partea adversarilor îndesirea rețelei informatorilor pentru a nu le scăpa prada din mână. Apariția acestei cărți era atât de importantă pentru Mișcare, încât devenise o obsesivă problemă de onoare, pentru toți legionarii de cea mai mare încredere, din jurul Căpitanului, și mai ales pentru cei din București. Toți căutau calea de rezolvare fără a stârni organele Siguranței, care erau deja în alertă. Cenzura funcționa din plin. Orice
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
îl simțeam după miros și îl alungam. A fost o perioadă de coșmar, care oricât aș încerca nu o pot descrie, pentru a fi înțeles de cineva, care nu a trăit niciodată astfel de situații. îmi aduceam aminte, în mod obsesiv, de Mäuseturm, pe care îl văzusem cândva, într-o plimbare pe Rhin. Numele lui, care în traducere înseamnă turnul șoarecilor, se leagă de o întâmplare - legendă petrecută în secolul XIV, când vameșul acelui punct de vamă încasa mai mult decât
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
puteau avea, pe alții avizi să-și umple mintea cu ultimele descoperiri ale științei, pe alții care intrând de foarte tineri în temniță, vroiau cu ardoare să-și termine studiile și să-și câștige o poziție în societate. Ii apărea obsesiv întrebarea; am eu dreptul să le prelungesc la infinit starea lor momentană de proscriși, de ultimii „paria”, căci vorbele cu salvarea venită de la americani se vor realiza poate după ce ei nu vor mai fi. Fiecare ins, ori cât de neînsemnat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
filtrate din Tudor Arghezi, V. Voiculescu și Nichifor Crainic, are ca motiv central eterna sete de ideal, transpusă într-un bogat registru imagistic. Poetul se răsfață într-un univers mirific, sideral, în care stelele, soarele, tăcerile, visurile și amintirile comunică obsesiv aspirația vibrantă spre înălțimi, frântă dramatic de limita condiției umane (Pământ și soare, Stele, Vis ultim, Liniști). Subtile acorduri lăuntrice transferă ambianței o melancolie difuză. Sentimentul apăsător al scurgerii timpului (Ornic ascuns), câteva aluzii erotice discrete (Intim, Eva), precum și nostalgia
FOCSENEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287060_a_288389]
-
talent ieșit din comun. Pornind de la ideea că cel mai bun profesor pentru un pictor este natura, în stilul clasicilor noștri peisagiști, Ionel Spânu surprinde peisaje în special din comuna Scânteia, unde este învățător. Astfel, drumul, copacul, casa țărănească apar obsesiv în toate lucrările pictorului, devenind până la urmă simboluri care dau sens, creând stări care evidențiază emoția estetică. Pata de culoare merge de la forma tradițională la cea modernă, câteva tablouri amintind de toamnele lui Radinschi, mai ales prin ruginiul obținut în
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
talent ieșit din comun. Pornind de la ideea că cel mai bun profesor pentru un pictor este natura, în stilul clasicilor noștri peisagiști, Ionel Spânu surprinde peisaje în special din comuna Scânteia, unde este învățător. Astfel, drumul, copacul, casa țărănească apar obsesiv în toate lucrările pictorului, devenind până la urmă simboluri care dau sens, creând stări care evidențiază emoția estetică. Pata de culoare merge de la forma tradițională la cea modernă, câteva tablouri amintind de toamnele lui Radinschi, mai ales prin ruginiul obținut în
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
unor eroi. Intențiile de răspuns la „comanda socială” conduc și mai acuzat la schematism în piesele într-un act pentru „teatrul de amatori”. În competiție cu dramaturgia lui Horia Lovinescu - Citadela sfărâmată, Surorile Boga ș.a. -, D. vine cu o tematică obsesivă asupra transformării omului de-a lungul timpului, personajele fiind, mai toate, femei din generații și epoci istorice diferite, eroine care se înfruntă dramatic: Trei generații (1956), Arborele genealogic (1957). O confruntare asemănătoare este plasată, cu accente vădit conjuncturale, și în
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
Ilarie Chendi numește „legenda plagiatului” lui D. Detractorii se ivesc unul după altul (în „Viitorul”, „Flacăra”, „Dreptatea”), făcând „dezvăluiri” stupefiante, dar fără vreo dovadă decisiv incriminatorie. Campania s-a potolit, însă D. va rămâne marcat. În corespondența lui, chestiunea e obsesivă, el mascându-și cu greu un „complex” al paternității. Finețea piesei Vlaicu Vodă - construcție clasică în decor romantic - vine din rafinamentul psihologic, ca și din dozajul atent strunit al energiilor în conflict. Dialogul se transformă într-o abilă artă a
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]