2,513 matches
-
de multe ori, în forme dure. Linda se poate întreba de ce ceilalți angajați, în majoritate bărbați, vin să îi spună cele mai noi glume fără perdea. Ea poate că nu apreciază comentariile pasagere cu privire la îmbrăcămintea, figura, machiajul ei („Linda, ai ochi de curtezană!”) sau la alte atribute personale. Pe scurt, Linda nu este atât nervoasă cât nelămurită. „Veneam la muncă într-o stare mentală neutră - întrucât era vorba numai de o slujbă, încercam să mă achit cât mai bine de îndatoriri
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
de simț externe sunt duble; iar de vreme ce nu avem decât o singură și simplă idee despre unul și același lucru În același timp, trebuie În mod necesar să existe un loc, unde cele două imagini ce vin de la cei doi ochi sau celelalte două impresii ce vin de la un singur obiect prin organele duble ale celorlalte simțuri să se poată contopi În una Înainte de a ajunge la suflet, așa Încât ele să nu-i reprezinte două obiecte În loc de unul. Putem concepe cu
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
știi totul. Dar ți se pare numai. Nu uita că astea mint și cînd spun adevărul. Ți se uita în ochi, te face să crezi că-s albaștri dar în realitate ei sînt negri sau verzi sau galbeni. Ea ce ochi are? El 1:I: Albaștri. El n: Vezi? Ce ți-am spus? El 1: Dar sînt albaștri! El n: Bine, om mai vedea noi. În general trebuie să fii foarte atent. Chiar circumspect. Asta-i. E studentă, nu? El 1
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
plec...! El 1: (ceea ce i se întîmplase în vremea din urmă cuprindea și plecarea ei) Nu? Într-adevăr... poate nu ți-am spus... (privind-o cu disperare) Cît de mult am vrut să te văd! (fără să vrea) Tu ai ochi albaștri... totuși... Ea 1: (amuzîndu-se) Cum adică... totuși! El 1: Eh, prostii... Spune-mi că ți-a fost dor de mine... spune-mi... vreau... am nevoie să-mi spui... Ea 1: Mi-a fost. (înțelegînd) E rău? El 1: Ea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
răspundă. Și de asta începuseră să dea vina pe regim, pe cel mai iubit dintre criminali... Adică deja se spălau pe mîini... După revoluție s-au șters cu prosopul, adică cu steagul fără stemă, și prin generoasa gaură deschisă au ochit toate orizonturile și-au pus mîna pe ele. Groparul: Părintele ar spune c-a fost din voia Domnului... Costache: Dar din voia cui a fost? Octav: Mai termină, tată, cu întrebările astea de copil pe asta am voie să pun
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Nici pasărea sculată pe cuibar, / Pe bură nescuturată / Și pe cale necălcată. / Cum am mers și cum m-am dus, / La bisercă-am ajuns, / În biserică-am intrat, / La icoane m-am închinat. / Bărbații, cum m-o zărit, / Unul la altul o ochit, / Femeile s-o cotit, / Toți de mine rău o grăit, / Eu tare rău m-am scărbit / Și de-acolo am ieșit, / Jeluindu-mă / Și văietându-mă. Nime nu m-o auzit, / Nime nu m-o văzut, / Numai Maica Domnului / Sus în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
usuc / Ca și frunza cea de nuc! / Nu căta a cui îi gura, / C-așa merge strigătura! / Cine joacă și nu strigă / Facă-i-se gura strâmbă! Frunză verde și-o alună / Nu căta fata-n strânsură, / Du-te-acasă și-o ochește / Și-i vedea-o cât îți plătește. / De ce joc, de ce-aș juca, / Hora din Bucovina, / Că se joacă pe-ndelete, / Când se prind băieți și fete, / De cu sară până-n zori, / Că ni-i viața rai cu flori!"237 Fragmentarea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mea și am ieșit repede ca să nu ne surprindă cineva. Nu se putea spune, pe vremea când Ceaușescu părea nemuritor, că în comunism oamenii sunt deposedați de pământ. N-a fost însă nimeni probabil din cei cu urechi mari și ochi albaștri atunci acolo și această întâmplare nu a avut nici un fel de urmări asupra mea. De atunci am văzut de mai multe ori acest film la televizor cu soțul și copiii mei, ca să revedem acele întâmplări minunate prin care trece
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
viață stranie, în care pruncii universului sug laptele mamei lor amestecat cu ură și sudoare ("Laptele"). Într-o parabolă ca "Pe câmp", tinerii care pleacă să-nfrunte destinul vor fi înfrânți " Când apare în zarea lumii/ profilul unui leu flămând,/ ochirăm toți/ cu armele de spaimă,/ nimerind din plin unul în capul celuilalt". O concluzie la acest capitol ar putea fi citarea poemului "Nopți". Noaptea este veșnică, un cumplit infern dantesc se constituie ca o componentă a existenței noastre: "Unul după
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
enormă experiență personală, istorică, ancestrală“ (Al. George) îi conferă Vitoriei Lipan statutul de învingătoare pe care îl sugerează și prenumele eroinei. Înțelepciunea care o caracterizează se manifestă plenar în relațiile dintre cei doi soți. Chiar dacă Nechifor zăbovise uneori în preajma unor ochi negri sau albaștri, Vitoria are înțelegerea adâncă a faptului esențial că Ea era deasupra tuturora; [...] Venea la dânsa ca la apa cea bună. Legați printro dragoste mai presus de cuvinte, cei doi soți se cunosc atât de profund, încât Vitoria
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
câteva dintre ideile majore pe care le-am întîlnit la Dilthey în analiza conceptelor de Zusammenhang și pars pro toto: specificitatea părților ("ochiul nu poate fi mână"), asumarea de către fiecare a unui rol propriu în cadrul ansamblului ("se mulțumește să fie ochi"), convergența acțiunilor pentru a asigura coerența întregului ("toate mădularele se sprijină reciproc"), respectarea unor criterii de excelență la nivelul fiecărei părți ("fiecare e ceea ce poate el cel mai bine"), aprehensiunea celuilalt din perspectivă proprie, conform condițiilor particulare ce ne sunt
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
oameni și idei, pe limbă universală, pe valori universale perene etc. Să tăiem capul regelui! Iată o nouă filosofie politică pentru ziua de azi și de mâine. Cultură scrisă, formarea ideologiilor, individualizare modernă, discurs, adevăr și piață a ideilor Acest ochi care vorbește ar fi servitorul lucrurilor și stăpânul adevărului. Michel Foucault, 1963 Cultura scrisă modernă a implicat două mari fenomene sociale și epistemice: 1) formarea ideologiilor; 2) inventarea ideii de progres social, cultural, economic. Din secolul al XVIII-lea, avem
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
canapeaua din sală, prăvălit într-o poziție post-bahică, discipolul meu preferat, Claudiu, sforăia suportabil. Aflu că fusese ziua lui și, deci, o sărbătorise cu asupra de măsură. Dau să-l scol: grea operațiune! În fine, după vreo două minute, face ochi: cam tulburi. Privește debusolat în jur și scoate onomatopee indescifrabile. Îl rog să ne lase. Pleacă scîrbit, bombănind. M-au cuprins remușcările: chiar, o fi etic să trezești un artist care visează?!... Ghinion onomastic 1996. Particip, la Buzău, la Festivalul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
și care este orașul însuși. Sensurile neverbalizate sînt concordante cu modelul "developării": membrana captînd lumina, plăcile sensibile, retina deopotrivă "fotografică" și vie, metaforă a conștiinței. Paradoxul mecanismului reprezentării ține aici de ipostazierea reciprocă / dublă, ca și privire care se privește, ochi care se "dezvelește" spre existența celuilalt, pe care-l conține și care-l privește, fiindcă Mini este conștiința iubitoare a acestui paradis care este pentru ea Cetatea vie. La o lectură mai "impregnată" de semnificațiile raportului de includere, conținut conținător
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
cum altfel, ...decît dacă nu ne situăm, cumva, de cealaltă parte... a ocheanului, care să arunce la mare, însă mincinoasă depărtare, prada vederii?). Se conturează, prin alegere, insolitarea unui segment structural, a unui fragment. Lîngă tabloul reprodus, așteaptă, deschizîndu-se unui ochi mai cercetător, detaliul. Tehnică artficială de punere în relief, de scoatere din text, din context, tocmai în ideea revelării. Un titlu celebru din filmografia regizorului Michelangelo Antonioni poate fi invocat, spre comparație: Blow up, povestea născută din mărirea "detaliului", din
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
fracțiunea aia de secundă, ca într-un film unde unei sticle golite de bere îi trebuie zece ani să nu-și nimerească destinația, pumnii înaintează cu greu prin aerul cleios, pînă în tampoanele din nasuri rupte, fălci dislocate, dinți sparți, ochi învinețindu-se, carne tremurînd sau chiar din praful ce ținea acum locul unei persoane, corpurile se balansau, ca făcute din plastilină. Iar briceagul, păstrat printre ațele din buzunarul de la pantaloni pentru astfel de evenimente sau pentru deschiderea unui dop de
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Îți lăsa impresia că urmează să se facă curățenie, doar că lipsea femeia cu teul și cu găleata cu apă deja murdară, iar scaunele nu erau încă așezate pe mese. Spera ca și în bucătărie să fie la fel de pustiu. Îi ochise poziția încă de cînd își lua cina, așa că nu i-a fost greu s-o nimerească. Acolo trebăluia o femeie în șorț alb, pe alocuri cu pete de grăsime. Spăla vasele. L-a auzit, în ciuda zgomotului apei, și s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
pot privi Nici cu tin- nu pot vorbi. Căci ochii Înșelători Nu-i pot uită pînă mor. Ochii tăi sunt de iubit Sprîncenele de-amăgit. M-amăgești maică pe mine De nu pot trăi fără tine. De n-ar fi ochi și sprîncene N-ar mai fi păcate grele. Ochii și sprîncenele Fac toate păcatele. Ochii neichii sunt frumoși Și la lume drăgăstoși. Ochii neichii frumușei Lumii-ntregi ie drag de ei.” Omului frumos și drăgăstos toate-i merg din plin
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
face jocul lui Lică, cârciumarul, deși are remușcări sincere și crude, nu poate lua hotărârea de a părăsi acele locuri blestemate. Urmărind mutilarea conștiinței lui Ghiță, prozatorul surprinde și înstrăinarea dintre cei doi soți. Deși la început Ana "n-avea ochi să-l vadă" pe Lică, treptat simte o atracție irezistibilă față de acesta, în timp ce Ghiță "parcă fugea de dânsa" și ea "se simțea tot mai părăsită". Protagonistul se împrietenește cu jandarmul Pintea, față de care este nesincer, jură fals la un proces
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în vârful tulpinei sau la axila frunzelor. Mușuroire: A aduna pământ la baza unei plante formând un mic mușuroi. Se mai spune și a încălța o plantă. Nod: Umflătură situată pe tulpină, la nivelul unei ramificații sau al unei frunze. Ochi: Mugure care se va transforma în ramură sau în floare (bobocă. Parazit: Sunt calificate astfel insectele, ciupercile și plantele care trăiesc pe spinarea altora. Peduncul: Coada unei flori sau a unui fruct. Perenă: Este vorba despre o plantă erbacee sau
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
relief aparte. Unele sunt atât de pasionate de această imagine, încât visează să aibă o oglindă în tavan pentru a viziona fundul partenerului când face dragoste... Dar să trecem la părți mai romantice! Drept în ochi „Îmi place că ai ochi frumoși!“ Aceasta este o frază la ordinea zilei printre cei care se caută pentru a se iubi sau măcar pentru a face dragoste. Dintre toate simțurile, văzul este cel mai important pentru om; atât de important, încât nervul optic și
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
îndemn, la fel de actual ca și programul său de resurecție colectivă prin școală, gândit ca un tot armonic și întemeiat pe o deplină cunoaștere a realității. Celor ce evocă, în rău, excepționalismul nostru ca neam, ar trebuie să le punem sub ochi această reflecție haretiană: " În fapt, țăranii noștri sunt departe de a mai fi mai îndărătnici sau mai puțin inteligenți decât cei de prin alte țări; din contra, prea puține sunt țările unde deșteptăciunea naturală să fie într-o așa mare
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
se limitează la protestul plângăreț al resentimentului, pentru ca, iată-l spunând: "mă nimicesc, este ceea ce vreau; așteptându-mi sorocul... respir, respir în felul meu. Într-o zi, cine știe, poate c-ai să cunoști și tu această plăcere de a ochi o idee, de-a trage în ea, de-a o vedea doborâta la picioarele tale, ca apoi sa reiei exercițiul cu alta...72". Un alt fel de Cioran. Vorbește despre scris că despre salvarea lui, dar, ne întrebăm, a dorit
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ocupație dintre cele mai instructive. Trebuie, deci, să ajungem la pârnaie ca să aflăm ce e, de fapt, un păianjen (nu că ar lipsi afară, doar că nu ne dăm osteneala să-l observăm, nu avem timp pentru așa ceva: l-am ochit, l-am și strivit). Pentru a ști mai multe despre păianjen, pentru a afla câte piciorușe are (opt), pentru a ne minuna că are chiar tot ce-i trebuie (burtă, gură, ochi, creier), într-un corp nici mai mare, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
opinia "biologilor", dacă animalul (naloboșul, în special) nu are chip, dacă natura nu i-a oferit un teren, un teatru al durerii, acestea se întâmplă pentru că el nu cunoaște durerea. Apărătorii naloboșului găsesc acest argument stupid. Pentru cei care au ochi de văzut, spun ei, indiciile suferinței animale se văd "în expresie", mai exact în privire. Privirea spune multe și, la drept vorbind, nu știm niciodată cine ne privește. Unii merg chiar până la a pretinde că, după moarte, sufletul nostru vagabond
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]