1,962 matches
-
pînă în prezent să explice această situație absurdă pe care Tertulian o prezintă: cum a ajuns ca mitraismul sau creștinismul arimin care era cultul oficial al împăraților romani și al majorității populație din imperiu să fie considerat de acest gunoi odios, drept erezie a iudeo-cretinismului, cult ce nu avea nici caracter public ci exclusiv unul privat practicat în particular de cete de întune- cați? Furiosul plăsmuitor de adevăruri sfinte mai condamnă cu vehemență poliga-mia pe care o practicau mulți creștini cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
împotriva căruia Origene s-a ostenit din greu ca slujitor credincios al Sata- nei. Iarăși nu se leagă nimic în această făcătură! Cînd Celsus a demascat plăsmuirea criminală pusă la cale de Filon din Alexandria și ceata lui de lifte odioase, toată făloșenia iudeo-creștinismului care nu era mai mult de un păduche jegos, și-a pus poalele în cap arătîndu-și obrăznicia golă-noasă și gregară. Acum o spune chiar unul de-al lor, considerat mult timp drept cel mai erudit iudeo-creștin și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a ajuns simbol de cult pentru mulți dintre locuitorii imperiului roman, dar numai pentru orbii care o simțeau după pipăit fiindcă le plecase mintea cu sorcova iar Adevărații Iluminați din care făcea parte numai Ioan și nea-mul său de lepre odioase, erau îngroziți de asemenea ticăloșii. Textul dovedește răspîndirea incredibilă a creștinismului arimin sau ariminis-mului în imperiul roman atît în păturile avute cît și în cele sărace sau sclavi iar frățiile arimine erau foarte puternice ca număr, mozaicii și iudeo-creștinii fiind
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
la tine... 60,16 Vei suge laptele neamurilor, vei suge țîța împăraților... 61,5... veți mînca bogățiile neamurilor și vă veți făli cu fala lor”. Nu există în istoria lumii un alt popor care să se fălească prin asemenea fapte odioase, pretin-zînd că tîlhăria la drumul mare și crima este har și jertfă divină. Trebuie să menționez că revenirea fiarei și a proorocului mincinos peste 1000 de ani după spusa lui Ioan se datorează interpretării semnelor HH prin procedeul arătat mai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Ucigă-l Toaca de către împărații geți Decius, Dioclețian și Galeriu, dar pentru fapte de tîlhărie, instigare la revoltă împotriva armatei sau tentativă de asasinat a împă- ratului care era și pontifex maximus. Elogiind asemenea fapte criminale avem încă odată imaginea odioasă a iudeo-satanismului, tot așa cum cunoaștem mult mai bine pe trădătorii bolșevici care ne-au vîndut ca pe vite pentru robia Satanei. Cum am arătat mai înainte, cei care primeau semnul ,,fiarei”, adică sfinta cruce, pe frunte și pe mîna dreaptă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
viță senator roman și iu-bitor a tot ceea ce însemna romanitate în acele vremuri, trece la iudeo-creștinism care nu este decît un satanism mozaic, și punîndu-se în slujba lui Belial, dă cu pa-rul acolo unde vede ,,dușmanul de moarte”. Mîrșave și odioase jivine au ieșit la vreme de întuneric din ouăle de basilisc! Dar putem afla limba în care se slujea în mitraism, datorită tăbliței de plumb 60 turnată de mato Dapisiu, tatăl lui Ili și care ne povestește cum zavistea și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
tulbure în care joacă o pulbere de necurățenii", înfățișează "o colecție de imbecili, de imorali", peisajul uman fiind "întristător ca un spital de infirmități morale și intelectuale", o "vulgaritate de altminteri colorată". Lui Ibrăileanu i se pare că "ceea ce face odioase tipurile lui Caragiale este egoismul lor josnic", Eugen Ionescu le categorisește printre "cele mai josnice din literatura universală"; pentru Călinescu, "femeile sunt fără interes, mai degrabă vulgare" iar pentru P. Constantinescu "vulgare, ipocrite și egoiste"; o pată de culoare pitoresc-balcanică
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Schizofrenia nu determină în mod special comportamente infracționale, indivizii diagnosticați cu acest tip de tulburare manifestând mai degrabă un caracter bizar, absurd și nemotivat. Aceștia acționează nedeliberat, sub impulsul momentului, fără a evalua consecințele, putând comite crime din cele mai odioase, dar este cunoscut faptul că particularitățile acestor acte denotă caracteristicile tulburării psihice. Acele crime minuțioase, executate cu sânge rece și rafinament sunt dovada carențelor afective și volitive precum și a sugestibilității crescute, toate acestea reprezentând o parte din tabloul clinic al
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
comunism, ba chiar pe fundalul minirevoluției culturale începute de Ceaușescu în 1971 (după o călătorie de documentare în China și Coreea de Nord, dar plănuită mai dinainte), cu cvasimaoistele „teze din iulie”, și relansată în vara lui 1982 prin nu mai puțin odioasele „teze de la Mangalia”. Contextul istoric al extraordinarei experiențe descrise de Jurnalul de la Păltiniș, oricât a fost el de pus între paranteze de către protagoniști și de mulți dintre admiratorii lor, rămâne relevant și astăzi, după cum era relevant în 1983, când a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
finanțarea anului meu sabatic la Stanford. 1. Atât Jurnalul, cât și Epistolarul au fost publicate de Editura Cartea Românească din București. Ultima republicare a Jurnalului (ediția a treia) este din 2003. Cenzorul partidului era un anume tovarăș Velescu, angajat al odiosului Consiliu al Culturii și Educației Socialiste, organizație ce răspundea de coordonarea activităților de propagandă și cenzură după anul 1974, când cenzura fusese oficial desființată în România. Pentru o excelentă și cuprinzătoare analiză a cenzurii în România, vezi articolul respectiv (scris
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
drept de apel pe Eliade pentru trecutul său legionar, fiindcă adeziunea sa reprobabilă a avut loc înainte ca Garda de Fier să-și dea adevărata măsură. Dar îl condamn totuși, fiindcă organizația își dăduse arama pe față, inclusiv prin asasinate odioase. Când spun că ezit să-l condamn fără drept de apel, nu spun că îl absolv. Am în vedere doar contextul istoric și identitatea lui Eliade din anii ’30-’40: tânărul universitar, publicist și prozator avea o structură - cu totul
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în mintea multora. Această legendă a dobândit chiar o dimensiune internațională datorită comentatorilor de la radiourile libere. Într-un amestec de iluzii, speranțe și wishful thinking, aceștia afirmă tot mai apăsat că armata "nu putuse trage în oameni" și că doar "odioasa Securitate" (sau, în cel mai rău caz, forțele Ministerului de Interne adică milițienii alături de securiști) era răspunzătoare de represiune. În realitate, lucrurile au stat cu totul altfel: probabil că, la vârf, cel puțin, acolo unde se concentra maximul de informație
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Ceaușescu, realizată în fapt prin eliminarea lui fizică și în efigie prin invariabila lui calificare ca tiran. Figura lui Ceaușescu este izolată, inclusiv prin grafia ceaușescu, fără majusculă, ca semn al degradării iremediabile la care e supus. Împreună cu tiranul/dictator, "odioasa lui soție" e și ea obiectul eliminării directe, ca și al unei demonizări în efigie, prin cele câteva epitete formulare și stereotipe recurente. Corolarul acestei deminutio capitis simbolice este imaginea uciderii reale, proiectată pe toate ecranele televizoarelor, după o îndelungă
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
concepte, ca și valorile care le întemeiau, ar fi fost familiare tuturor românilor. Niciun dicționar, nicio explicație, ci o nouă limbă de lemn, imediat ritualizată, întemeia astfel un conformism de stil nou care se instala în locul lăsat liber de sfârșitul "odiosului tiran și al sinistrei sale soții". Odată cu libertatea apăreau și soboarele de preoți, cu liturghiile celebrate în cele mai neașteptate decoruri, în stradă sau în instituții oficiale, și mai ales la televizor, în direct. Credința autentică nu va fi lipsit
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
legendele excelenței politicii externe și ale antisovietismului lui Ceaușescu reapar deocamdată timid și intermitent -, fără a fi contestate public de putere. Discursul oficial al FSN despre epoca lui Ceaușescu se nuanțează semnificativ, ieșind din mecanismele radicale ale revoluției, când numele odios al tiranului era scris cu literă mică. Tot mai mult, recuperarea pactului originar din primii ani ai regimului ceaușist devine, din obiectiv nemărturisit, un model al noii guvernări; însuși Ion Iliescu, direct interesat în această operație, susține tema foarte populară
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ce iese în plus? Și când toate acestea le pui sub cuvântul lui Eminescu, mereu împotriva chetelor? Iată ce-i scrie poetul lui Al. Vlahuță, în ianuarie 1887, din Mănăstirea Neamțului: „Dragă Vlahuță, Nu te pot încredința îndestul cât de odioasă e pentru mine această specie de cerșetorie, deghizată sub titlul de subscripție publică, recompensă națională etc. E drept că n-am bani, dar aceasta e departe de a fi un motiv pentru a întinde talgerul în public. Te rog dar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ceea ce-l roagă În ascuns pe Dumnezeu.” (Michel Montaigne) „Sinceritatea” trebuie să reprezinte o constantă a atitudinii, și nu expresia unui interes de moment: „E trist să placi oamenilor sub o mască și să te gîndești că, scoțînd-o, vei deveni odios” (P. Merimée). * „Nu este nimic acoperit, care să nu iasă la iveală și nimic ascuns care să nu ajungă cunoscut.” („Biblia”) Pentru că atunci cînd nu ne descoperă alții, ne descoperim noi Înșine prin mărturisirile propriei conștiințe. De adevăr n-ai
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Format 33x48 cm. Din 5 iulie 1911 la Tipografia „Progresul" din Iași, str. Ștefan cel Mare nr. 4. Girant responsabil: M. Vasiliu. Ziarul cu nr. 4 din 16 decembrie 1909 începea cu anunțul:... „Marți 8 decembrie, ora 6 seara, un odios atentat sa comis contra Primului ministru dl. I.I.C. Brătianu. Un individ, Gh. Stoenescu, lucrător la C.F.R., a descărcat trei gloanțe de revolver asupra dlui Brătianu, pe când Dsa se întorcea de la Senat. Din fericire Dsa va fi pe deplin restabilit". În legătură cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a ajuta pe cineva să moară este scuzabil. Pedeapsa cu moartea a fost abolită, abolirea ei este chiar o condiție de aderare la Uniunea Europeană, dar sondajele arată că ea este cerută atunci când opinia publică este perturbată de o crimă deosebit de odioasă. A lua viața cuiva atunci când devine insuportabilă este admisibil, iar eutanasia este reglementată prin lege (Olanda, Belgia). Este permisă aproape peste tot împiedicarea apariției vieții prin avort, dar ea este și creată prin inseminare artificială. Când începe viața? Pentru unii
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
deziluzii amare și fără ciocniri tragice“. Ralea afirmă de asemenea că: „Majoritatea acestor personaje sunt simpatice“. În mod sigur, teatrul lui Caragiale prezintă și canalii precum Cațavencu și Agamiță Dandanache, dar cei doi nu sunt identici. Doar Agamiță Dandanache este odios; Cațavencu devine până la urmă aproape simpatic, atunci când îl vedem la picioarele Joițicăi sau când ciocnește paharul de șampanie cu Tipătescu. Ralea are dreptate și atunci când spune că: „Ceea ce surprinde iarăși la acești eroi e superficialitatea lor. Pasiunile sau poftele nu
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
naște ridicolul cu care i-a imortalizat marele scriitor. Comicitatea eroilor caragialieni nu anulează ființa lor, fiindcă ei fac parte dintr-o epocă profund realistă, iar calitatea comică nu este decât un înveliș al lor. Ridicolul personajelor caragialiene subliniază elementul odios din ele. O scrisoare pierdută este apreciată de N. Barbu ca sacră sistemă a oligarhiei burghezo moșierești, sinteza calităților odioase ale politicienilor vremii, relațiile dintre diferitele categorii sociale. Dramaturgul posedă arta tipizării: Fiecare din personajele lui rezumă comportarea, poziția, mentalitatea
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
dintr-o epocă profund realistă, iar calitatea comică nu este decât un înveliș al lor. Ridicolul personajelor caragialiene subliniază elementul odios din ele. O scrisoare pierdută este apreciată de N. Barbu ca sacră sistemă a oligarhiei burghezo moșierești, sinteza calităților odioase ale politicienilor vremii, relațiile dintre diferitele categorii sociale. Dramaturgul posedă arta tipizării: Fiecare din personajele lui rezumă comportarea, poziția, mentalitatea, cultura unei întregi categorii, păstrând totuși atribute individuale, concrete - apte a le face viabile. Astfel, Prinstanda e simbolul servilismului, Cațavencu
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
chineze se confruntă cu probleme tot mai mari. Mai întâi, este dificil pentru autoritățile chineze să reducă distanța dintre comunism și naționalism [...] pentru că, timp de patruzeci de ani, partidul a denunțat mai toate trăsăturile culturii chineze, ca o moștenire feudală odioasă ce trebuie să fie distrusă. [Mai mult,] ... nu este simplu de exprimat care, mai exact, sunt calitățile chineze ce trebuie apărate ... [cu excepția] credinței că liderii pot pretinde superioritatea morală, ca apărători ai ordinii morale, chiar dacă acest lucru înseamnă că acționează
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
avea ca singură referință reală garnitura de tren cu mobile, lucruri personale - între care, firește, bijuteriile și tablourile cumpărate din banii proprii - negociate de Carol al II-lea cu Antonescu atunci când a plecat în exil, în 1940); au urmat răstălmăcirile odioase și calomnia groasă (în care au excelat canalii de presă care erau autorii grețoaselor ode la adresa foștilor dictatori), ordonate de Iliescu imediat ce s-a profilat posibilitatea ca Majestățile lor să revină acasă. Apoi acest demers grosier (de huliganismul cu care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
germană și Nobelul din acest an revine literaturii germane, și nu, cum imprudent s-au grăbit să anunțe câteva televiziuni însetate de puncte de audiență, României. Pentru că, atunci când a fost cazul, meschinăria resentimentară românescă nu s-a dezmințit (vezi delațiunea odioasă a lui Zaharia Stancu împotriva lui Lucian Blaga, mașinațiunile tovarășului Miron Constantinescu împotriva lui Eliade, sau chiar comentariile acre de acum la adresa Hertei Müller a găștii pro Cărtărescu). Așa încât trebuie spus că a fost oarecum norocul nostru că nominalizata este
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]