18,249 matches
-
rezumată astfel: Evanghelia lui Iuda ni-l prezintă pe discipolul trădător într-o lumină extrem de favorabilă, ca un intim al lui Isus, căruia Acesta îi dezvăluie secrete nedezvăluite nimănui și căruia îi poruncește să-L vândă pentru mântuirea întregului neam omenesc. Iuda devine astfel coautor al mântuirii, iar gestul său, un sacrificiu eroic. M.G.: Nici un verset din Evanghelia lui Iuda nu susține această interpretare, propusă oarecum sub presiunea modei actuale. C.B.: Dimpotrivă, textul vorbește despre Iuda ca despre un daimon, cuvânt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Ei bine, am ajuns la el... Mama : Ei, tot un zeu dar unul străin ! Tânărul : Nu, mamă : zeii cer jertfe, altfel se supără. El s-a jertfit pe sine însuși ca să nu mai fie supărat tatăl său pe tot neamul omenesc... Mama : S-a jertfit, dar n-a murit, fiindcă așa mai fac și unii din zeii noștri cei buni... Cum era să moară El ! Numai noi murim, zeii sunt nemuritori ! Se jertfesc, dar nu suferă sau suferă puțin, dar NU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
veghe. Când sfatul a fost urmat de Gruia, o umbră de nemulțumire a trecut pe fața securistului. În cele din urmă, și-a dat arama pe față: ― Ce conține cartea din fața ta? ― Este un tratat de Anatomie, care prezintă corpul omenesc piesă cu piesă, dacă putem spune așa. ― Chiar tot ce are omul? Și chiar ce au gagicile? „Nu poți să spui <unde dai și unde crapăă, fiindcă trebușoara a fost gândită dinainte, amice!” - s-a autoapreciat gândul de veghe. ― Întocmai
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
trecut prin infernul războiului sau purgatoriul lagărelor rusești?... Numai atât de ar face, ar scoate la lumină faptul că nici cel mai documentat și cuprinzător tratat de psihologie nu ar fi În măsură să redea toată Întinderea și forța psihicului omenesc... De această dată, a venit rândul profesorului să gândească: „Uite ce poate să-și imagineze o minte tânără și cu resurse intelectuale deosebite!” Se simțea parcă trezit la o realitate nouă. A răspuns visător: ― Într-adevăr. Materializarea unei asemenea supoziții
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
o minte tânără și cu resurse intelectuale deosebite!” Se simțea parcă trezit la o realitate nouă. A răspuns visător: ― Într-adevăr. Materializarea unei asemenea supoziții ar duce la redescoperirea omului În toată complexitatea și splendoarea lui. Această „Enciclopedie” a sufletului omenesc ar avea valoare dacă ar cuprinde trăirile omenești - În condițiile amintite de tine - numai dacă ar fi culese de la vlădică până la opincă... Atunci am avea În față o lume nouă. O lume nebănuită. O lume necunoscută. O lume care ar
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Se simțea parcă trezit la o realitate nouă. A răspuns visător: ― Într-adevăr. Materializarea unei asemenea supoziții ar duce la redescoperirea omului În toată complexitatea și splendoarea lui. Această „Enciclopedie” a sufletului omenesc ar avea valoare dacă ar cuprinde trăirile omenești - În condițiile amintite de tine - numai dacă ar fi culese de la vlădică până la opincă... Atunci am avea În față o lume nouă. O lume nebănuită. O lume necunoscută. O lume care ar clipi des din cauza luminii prea puternice pentru ea
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cuvântul tău drept lingușire” - l-a Întâmpinat Gruia. „Acum să n-o faci pe modestul, că nu-ți stă bine”. „Și totuși?” „Mi-a plăcut discuția pe tema universului sufletului uman avută cu profesorul. Și, fiindcă veni vorba de sufletul omenesc, atunci trebuie să recunoști că acest om are suflet!” ”I l-am simțit Încă de când Îi eram student. Mereu aveam impresia că mă tratează ca pe propriul său fiu”. „Atunci, cântăm la același pian, la două mâini, prietene!” - a apreciat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
profesor, nevenindu-i să creadă parcă. ― Îți aduci aminte de Întâmplarea cu inelul pirandei și cu doctorul Cuc? ― Cum să nu-mi aduc aminte, domnule profesor? ― Ea ne invită - pe Gruia și pe mine - la ei În șatră, ca să ne „omenească” pentru că i-am salvat bărbatul. Ce-i de făcut, fiindcă nu scăpăm de ea și pace... Nenea Mitru a lăsat privirea să zboare fără adresă, semn că prin minte Îi umblau niște gânduri... Și-a dres glasul și a Început
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
tractorist. Nu știu de unde a apărut un rus cu doi cai. Îndată m-au urcat pe un cal și, escortat de rus, am pornit la drum... Mergeam de trei sferturi de zi, dar nici pomeneală să se arate vreo așezare omenească sau rusul de lângă mine să scoată o vorbă. Când s-a Înserat de-a binelea, am ajuns la niște colibe. Glasul bătrânului reverbera, ca și cum ar fi venit dintr-un Întâmplări... ― Stoi! - a comandat rusul. În acele sălașe ședeau niște amărâți
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pâine uscată - l-a Întrebat Despina. ― Apoi, draga lui bunu’, era trecut de mijlocul verii, așa că pământul avea de toate. Mere pădurețe, corcodușe, mai găseam și câte un alun... Mergeam mai mult noaptea și ziua ne odihneam. Ocoleam orice așezare omenească, de frică să nu ne dea pe mâna autorităților... Totul a mers așa până Într-o seară... Ședeam În marginea unui huceag. Nu departe de noi se afla un drum. La o vreme, se aud glasuri. Ne adăpostim, dar urechea
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
și de lacul Pusnicu, în vecinătatea reședinței de raion, în niște locuri cam pustii, rămășițele unor militari sovietici, despre care se crezu mai întâi că fuseseră devorați de lupi. În zăpada răscolită de urme și înroșită din belșug cu sânge omenesc, mare lucru din militarii de la răsărit nu mai rămăsese, în afară de cizmele lor cele noi, cu niște inscripții rusești pe tălpi. După cum se vedea, cizmele tari de piele nu le plăcuseră lupilor flămânzi, care în rest devoraseră cu lăcomie tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nu le plăcuseră lupilor flămânzi, care în rest devoraseră cu lăcomie tot ce se putuse devora și sfârtecaseră cu gurile lor hămesite, pline de bale, tot ce se putuse sfârteca, împrăștiind prin văgăunile și hățișurile pădurii bucățile sângerânde de trupuri omenești, cu haine cu tot. Neașteptata și macabra descoperire o făcuse un pădurar bătrân, care trecea întâmplător în acea dimineață pe acolo. Așa ceva nu i-ar fi trecut nimănui prin minte că s-ar fi putut întâmpla cu niște bravi ostași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
durerii dumneavoastră în momentul acesta ? Ce notă aș putea da durerii-arsură care s-a instalat de amar de vreme în locul greu de definit și cu care azi aproape m-am obișnuit ? Și pe ce scară ? Există o scară a durerilor omenești ? Ce am suportat până acum în viață este oare reprezentativ pentru această scară ?", se întreabă Dora. Vocea timidă a internului care îl însoțește pe marele profesor o ajută : "Creați-vă o scară personală la care nota zece o acordați durerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Sus. Vijelia vuia dinspre înalturi, ploaia lovea nemilos din mai multe părți deodată, furtuna bătea cu putere în stânca golașă. Dar, ca prin minune, totul se manifesta numai pe văile Sucevei și Brodinei, în timp ce pădurile, fânețele, zmeurișurile, zona afinelor, așezările omenești și adăposturile animalelor erau în totalitate cruțate de mânia monstrului cu limbi de foc, devorator de viață și de părți din natură. Da-i-ar Dumnezeu sănătate să-i dea lui Băbălean, salvatorul nostru. Pentru asta tot am să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
că nu pentru niște întâmplări cu torționari dintre cei veritabili te-am apelat. Că aiștia puțini au mai rămas, un număr nesemnificativ, s-ar putea spune, din toată fauna aceea de meseriași ai bâtei, puși să mutileze trupuri și suflete omenești nevinovate. Doar ai văzut și dumneata că, deși s-a dat sfoară în țară, deocamdată s-au identificat numai două exemplare, mari și late, fără vreo urmă de ceva omenesc într-însele. Dimpotrivă, priviri agresive, porniri de fiară, suflete cantonate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de meseriași ai bâtei, puși să mutileze trupuri și suflete omenești nevinovate. Doar ai văzut și dumneata că, deși s-a dat sfoară în țară, deocamdată s-au identificat numai două exemplare, mari și late, fără vreo urmă de ceva omenesc într-însele. Dimpotrivă, priviri agresive, porniri de fiară, suflete cantonate în rele pentru totdeauna, niște specimene nedemne de ceea ce include în definiția sa cuvântul om. Apoi, de ce să nu spunem lucrurilor pe nume, anume că acțiunea s-a declanșat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de natură organizatorico-administrativă cum s-a întâmplat cu cei plecați în Spania acum doi ani, care au fost nevoiți să-și schimbe locația de mai multe ori și tot ei să-și amenajeze spațiile pentru o ședere cât de cât omenească. Până la urmă s-au mulțumit cu o baracă pe care au renovat-o din temelii, că altminteri erau nevoiți să doarmă alături cu șobolanii purtători de molime. Dar la nemți este altfel... Condițiile de muncă, omenești... Ca să dai randament... Ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ședere cât de cât omenească. Până la urmă s-au mulțumit cu o baracă pe care au renovat-o din temelii, că altminteri erau nevoiți să doarmă alături cu șobolanii purtători de molime. Dar la nemți este altfel... Condițiile de muncă, omenești... Ca să dai randament... Ca să stoarcă vlaga din tine pentru mia de € încasată plus bonificația de două sute a șefului despre care ai fost înștiințat încă de la plecare... la care se mai adaugă încă cele pe care le știi și altele pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
informat, nu este ceea ce credeți voi. Donna nu este nimic altceva decât nenorocitul acela de uragan care s-a abătut, în 1960, peste Coasta de Est a Americii și a făcut pagube de miliarde de dolari, bașca 364 de victime omenești. Asta e Donna Mona, cu doi de n, ca să se știe, iar eu, gazdă civilizată, cum mă știți, nu divulgam secretul acesta o mie de ani, dacă nu îndrăznea să-mi trântească ușa, fără nicio vorbă, după ce i-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
un moment de magie pentru a salva o nenorocită de viață în care nu se întâmplă nimic important... Vezi? Nici nu m-am instalat bine în ungherul acela al Cinei de Taină și am și început să înțeleg altfel trădarea omenească. Mai nou, unii argumentează că, de fapt, Iuda nici n-ar fi fost trădător; dimpotrivă. Se zice că el ar fi adevăratul erou, dintre toți apostolii acelui tablou, pentru că a încercat să-L salveze pe Hristos de la moarte. Intenționa să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
bezele; ca-n Romeo și Julieta... Suzana: "Așa-i, cum am auzit?"... Așa-i. E groasă rău... Doamne, Dumnezeul meu, un copil am, acum, spre bătrânețe, și... Eu invoc fatalitatea, destinul și toate celelalte nenorociri care nu țin de puterea omenească... Și stau mereu aproape, ca marca de plic, așa cum zice lumea?... N-o pot contrazice. Confirm și parcă mai adaug ceva, din priviri... Poveștile din parc sunt toate adevărate? Cu sărutările, cu toate celea?... Confirm din nou... Suzana e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
nu și-l mai amintea, în care erau prezentate cazuri de moarte clinică și cei reîntorși la viață povesteau experiența trăită în alt fel de mediu decât cel terestru, invadat de lumină albă, puternică, de liniște, de pace, de făpturi omenești transparente. Oamenii, prezentați în asemenea cazuri, povesteau cum o voce, asemenea celei din visul mamei, le spunea să se întoarcă de unde au plecat fie că au copii de crescut, fie că au de terminat niște lucruri începute, fie că pur
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Cecilia. El nu și-a retras mâinile a căror atingere a stârnit un fior de plăcere în amândoi. Nu degeaba se spune că medicii sunt păcătoși, i-a făcut observație Cecilia, dându-i mâinile la o parte. Voi cunoașteți corpul omenesc; îl consultați, îl tratați, tăiați mâini, tăiați picioare, aduceți bebeluși pe lume, de aceea îl priviți cu alți ochi, fără să vă dați seama de ceea ce simt oamenii. —Greșești. E una să atingi pe patul de spital corpul unei persoane
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
adolescentul lui Rareș Tiron ajunge, însă, pe calea raționalismului cartezian maladiv. Mama devine ținta ironiilor fiului, acesta considerând că Victoria își pierde vremea închinându-se la icoane, ba chiar îndemnându-l și pe el să urmeze aceeași cale a „prostiei” omenești. Lecturile scientiste trezesc în el trufia rascolnikoviană că poate să-și croiască strict rațional propriul destin către perfecțiunea ratată de majoritatea celorlalți. Șerban se imaginează un soi de supraom. Duminica, mai merge la biserică doar ca să nu-și necăjească prea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
nicio excepție, el se înfățișa în fața oglinzii sale, așa cum s-ar înfățișa în fața unui vechi prieten, salutând-o cordial și continuându-și cu patimă monologul lăsat întrerupt din ajun. Astfel, de fiecare dată, când se afla acolo, privea acea față omenească cu un nemărginit nesaț și pe o parte, și pe alta, se măsura foarte atent de sus până jos, constata mulțumit că toate sunt la locul lor, iar inima îi vibra, îi creștea în piept și i se umplea de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]