16,318 matches
-
ca ale voastre! Nu sunteți primii! Vouă vi se scoală pula și în biserică, derbedeilor! Vă pocăiesc eu, golanilor, aici nu-i cimitirul elefanților, martiri fac din voi! Vai, săracul de tine, ai fost aruncat din mașină, puteau să te omoare, să te mănânce lupii până aici, să-ți rupi vreun picioruș sau o mânuță lunecând de pe stânci. Dumnezeu ți-a îndrumat pașii spre noi, milostivul s-a îndurat de un suflet prigonit, năpăstuit, nevinovat. Îndelung Iubitorul ți-a scos în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
chip, de pe lemn luând preacurat trupul tău, cu giulgiu curat înfășurându-l și cu miresme, în mormânt nou îngropându-l l-a pus. Când te-ai pogorât la moarte, cel ce ești viața cea fără de moarte, atunci iadul l-ai omorât cu strălucirea Dumnezeirii tale; și când ai înviat pe cei morți din cele de dedesubt, toate puterile cerești au strigat: "Dătătorule de viață, Hristoase, Dumnezeul nostru, slava ție!" Cortegiul a ieșit din biserică. Sfeșnicul, felinarul, crucea, icoana, pomul, năsălia... de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
butoaie cu păcură, scoate-le să nu explodeze! Blestemaților, of, blestemaților! Dumnezeii mamei voastre de blestemați, curve ordinare, lepădături, târfe..... foc, nenorociților, peste tot foc. Doamneeee! Ce ați făcut, derbedeilor, golanilor împuțiți, ce-ați făcut din mânăstirea mea? Leprelor, vă omor, vă împușc pe toți, neam de spurcăciuni, dezertorilor, am oploșit șerpi la sân, funii în jurul gâtului! Jigodii spurcate, ude-i pistolul? Cine mi-a luat pistolul? Dați-mi pistolul! Vă împușc pe toți, scârbelor! Un pomelnic întreg de înjurături în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
la cel dintîi atac care s-ar fi produs. La moartea lui Alexandru, el reușise să îndeplinească trei din aceste planuri de acțiune; iar al patrulea era la rîndul lui ca și înfăptuit; căci dintre nobilii pe care îi jefuise, omorîse pe toți aceia pe care putuse să-i prindă și prea puțini reușiseră să se salveze; nobilimea romană o cîștigase de partea lui în cea mai mare parte; iar cît privește colegiul cardinalilor, cei mai mulți dintre membrii lui îi erau favorabili
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
care se afla cu trupele lui in Sicilia. Într-o bună zi, el întruni, așadar, poporul și senatul Siracuzei, ca și cum ar fi avut intenția să se consulte asupra unor chestiuni privind statul, și la un semn dinainte știut, soldații lui omorîră pe toți senatorii și pe oamenii cei mai bogați ai cetății. Aceștia fiind uciși, el ocupă și guvernă prin forță orașul, fără nici o luptă civilă. Și cu toate că a fost de două ori învins de cartaginezi, iar la urmă asediat de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
picioare, spunînd că acestea sînt lucruri despre care trebuie vorbit într-un loc mai tainic; se retrase, așadar, într-o odaie, unde Giovanni și toți ceilalți îl urmară. Dar de-abia se așezară, cînd, din ascunzișuri, ieșiră soldații, care îl omorîră pe Giovanni și pe toți ceilalți. După această crimă, Oliverotto încalecă și străbătu întregul teritoriu al cetății, apoi asedie în reședința sa pe magistratul suprem, astfel încît de frică oamenii fură nevoiți să i se supună și să alcătuiască un
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
păstrîndu-l în fruntea armatelor, nu vor mai putea să învingă, pentru că el nu voia aceasta și că nici nu puteau să-i ia conducerea, pentru că ar fi pierdut în cazul acesta ceea ce cuceriseră; de aceea, au fost constrînși să-l omoare, pentru ca să se asigure împotriva lui. Venețienii au mai avut pe urmă alți căpitanii mercenari, pe Bartolomeo din Bergamo, pe Ruberto de San Severino, pe contele de Pitigliano și pe alții la fel; în cazul lor însă, trebuiau să se teamă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de douăzeci de mii de soldați nu se găseau nici două mii de infanteriști. În afară de aceasta, condotierii au folosit orice mijloc potrivit pentru a-și cruța lor înșiși, precum și soldaților, atît oboseala, cît și frica, așa încît la încăierare nu se omorau între ei, ci se luau prizonieri și aceasta fără obligația de a plăti un preț de răscumpărare. Nu porneau niciodată noaptea la atacul cetăților, iar atunci cînd se găseau împresurați într-un oraș, nu atacau taberele dușmane; nu construiau întăritori
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
îndată că trupele de mercenari pe care aceștia le aveau nu erau folositoare, deoarece comandanții lor erau la fel cu ai noștri italieni; și părîndu-i-se că nu putea nici să-i oprească nici să le dea drumul, puse să-i omoare pe toți, iar după aceea purtă război cu armatele lui proprii, iar nu cu cele ale altuia. Vreau să amintesc de asemenea o povestire din Vechiul Testament care este potrivită cu acest caz. Atunci cînd David i-a cerut lui Saul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
S-ar putea da exemple nenumărate în acest sens, dar mă voi mulțumi cu unul singur, care s-a petrecut pe vremea părinților noștri; Annibale Bentivoglio, bunicul domnului Annibale astăzi în viață și care era principe peste Bologna a fost omorît de unul din familia Canneschi, care conspirase împotriva lui, și nu a lăsat în urma lui, din același neam cu el, decît pe domnul Giovanni, pe atunci în leagăn. Îndată după săvîrșirea acestei crime, poporul întreg s-a ridicat și i-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fost ucis fără să fie judecat. Cu toate acestea, fiind socotit o fire prea molatică și spunîndu-se despre el că se lasă călăuzit de mama lui, și-a atras disprețul oamenilor, iar armata a conspirat împotriva lui și l-a omorît. Analizînd acum, dimpotrivă, caracterul lui Commodus, al lui Sever, al lui Antoninus Caracalla și al lui Maximin, veți vedea că aceștia au fost oameni foarte cruzi și lacomi; căci, pentru a-i mulțumi pe soldați, n-au lăsat deoparte nici un
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
îl învinse și îl ucise pe Niger, restabilind liniștea în Orient, el se înapoie la Roma și se plînse în Senat spunînd că Albinus, prea puțin recunoscător față de binefacerile pe care le primise din partea lui, încercase prin vicleșug să-l omoare, și de aceea el se vede silit să se ducă să-l pedepsească pentru ingratitudinea lui. Plecă apoi să-l caute tocmai în Franța și îi luă atît domnia cît și viața. Acela care va examina cu amănuntul faptele acelui
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
prea mult de asemenea crime, pentru că ele sînt foarte rare. Trebuie să se ferească numai de a comite fapte prea grave împotriva acelora care sînt în jurul lui și care îl slujesc în conducerea principatului. Lucrul acesta l-a făcut Antoninus omorînd în mod josnic pe fratele acelui centurion, iar pe acesta cu toate că îl amenința în fiecare zi, îl păstra mai departe în corpul lui de gardă, ceea ce era desigur o purtare nesocotită și menită să-i aducă pieirea, așa cum s-a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de asemenea alte fapte josnice și prea puțin demne de măreția unui împărat, încît a ajuns să fie disprețuit de soldați. Și fiind urît de unii și disprețuit de alții, s-a urzit împotriva lui o conspirație și a fost omorît. Ne rămîne să arătăm acum caracterul lui Maximin. Acesta a fost un om foarte războinic, iar armatele, sătule de moliciunea lui Alexandru, despre care am vorbit mai sus, l-au ales după moartea acestuia împărat. Nu s-a bucurat mult
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Dar procedînd astfel, același cuceritor introduce în lume o practică ce nu poate conduce decît la propria-i ruinare; un altul, mai ambițios și mai abil decît el, îl va pedepsi după legea Talionului, va invada țara și-l va omorî cu aceeași cruzime cu care el și-a ucis predecesorul. Secolul lui Machiavelli ne oferă, în acest sens, numeroase exemple: Papa Alexandru VI, gata de a fi condamnat pentru crimele lui; abominabilul lui bastard, Cezar Borgia, deposedat de tot ce
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
din răzbunare pentru cei cîțiva elvețieni care-i aduseseră o ofensă mamei sale. I-a ruinat pe cardinali și pe oamenii bogați pentru a-și satisface cupiditatea. A smuls Romagna ducelui de Urbino, care o stăpînea, și puse să fie omorît temutul Dorco, ajutorul lui. I-a asasinat, printr-o trădare oribilă, pe prinții care i se păreau că duc o viață contrară propriilor sale interese. A pus să fie înecată o doamnă din Veneția, de care abuzase; dar cîte cruzimi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ales în Germania, cred că merită puțină discuție. Vînătoarea este una din acele plăceri senzuale, care agită mult corpul și nu spune nimic spiritului; e o dorință arzătoare de a urmări un animal și o satisfacție crudă de a-l omorî. Este o distracție care face trupul robust și-l binedispune, dar care lasă spiritul în paragină și fără cultură. Vînătorii îmi vor reproșa, desigur, că iau lucrurile pe un ton prea serios că fac pe criticul sever și că sînt
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
s-au însurat cu surorile lor, că poligamia era, pe timpul lor, un obicei, dar acești buni patriarhi care și vînau exprimau secolele barbare în care trăiau; erau oameni trîndavi, care, neștiind cu ce să se ocupe și pentru a-și omorî timpul care li se părea prea lung, își plimbau plictisul la vînătoare; în pădure, urmărind animalele, pierdeau acele momente pe care n-aveau nici capacitatea, nici inteligența de a le petrece în compania oamenilor care gîndesc. Întreb dacă acestea sînt
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cea care convine cel mai puțin principilor. Ei pot să-și arate măreția într-o sută de modalități mult mai utile pentru supușii lor. Iar dacă s-ar întîmpla ca abundența vînatului să dăuneze oamenilor de la țară, sarcina de a omorî animalele ar putea fi foarte lesne încredințată unor vînători plătiți pentru aceasta. Principii n-ar trebui să fie propriu-zis ocupați decît cu grija de a se instrui și de a guverna, pentru a acumula mai multe cunoștințe și a putea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
diavoli. Machiavelli reprezintă universul ca pe un infern, și pe toți oamenii ca pe niște damnați. S-ar spune că acest politician a voit să calomnieze întreaga specie umană, dintr-o ură ciudată, și că și-a luat sarcina să omoare virtutea, poate pentru a face din toți locuitorii acestui continent semenii lui. Machiavelli spune că nu este posibil ca cineva să fie cu totul bun în această lume, așa corupt și ticălos cum e genul uman, fără ca el să piară
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
încep a-l combate. Se știe cît este lumea de curioasă; e un animal care vede tot, aude tot și divulgă tot ce a văzut și auzit. Cînd curiozitatea acestui public examinează comportarea oamenilor de rînd, aceasta este pentru a omorî timpul și pentru amuzament; cînd, însă, îl judecă pe suveran, aceasta este în propriul interes. De aceea principii sînt expuși, mai mult decît oricine, judecății lumii. Ei sînt ca aștrii, spre care un popor de astronomi a îndreptat o mulțime
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a trăit fericit 84 de ani. Lucrul asupra căruia vreau să insist este următorul: aproape nu există un principe rău, fericit; Augustus și-a găsit liniștea doar atunci cînd a devenit virtuos. Tiranul Commodus, succesor al divinului Marc-Aureliu, a fost omorît, în pofida respectului pe care lumea-l avea pentru părintele său. Caracalla n-a putut să reziste tocmai din pricina cruzimii sale. Alexandru Sever a fost trădat și ucis de Maximin de Tracia, iar acesta din urmă, după ce a indignat toată lumea cu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mai sigur că o țară are o guvernare înțeleaptă și fericită este atunci cînd în sînul ei se nasc artele frumoase: flori care cresc pe un pămînt roditor, sub un cer fericit, dar pe care seceta sau suflul crivățului le omoară. Nimic nu face mai celebră o domnie decît artele care înfloresc la adăpostul ei. Secolul lui Pericle este tot atît de faimos prin marile genii care trăiau la Atena, cît prin războaiele mari pe care atenienii le-au purtat atunci
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
speriat graurii. Cel mai mînios și mai necăjit era Însă baciu’ Șipoș oloierul, pe care-l vedeam pentru Întîia oară nemînjit de ulei. S-a răstit la noi: — Mă! CÎnd vă văd și pă voi aci, Îmi vine să mă omor mai iute! Împrăștiați vă, dracului, odată! Glasul lui a fost urmat de altele mai lătrătoare și de cîteva mutre necunoscute, cu șepci de oraș, ieșite din dosul morii. Înainte de a strînge din dinți de indignare, ne-am risipit și ne-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ce dădea În altă odaie. În mijlocul ei, un mănunchi de copii Îngenuncheați care parcă se rugau, parcă studiau ceva. CÎnd l-am Întrebat pe Zoli ce pîndesc oamenii aceia, mi-a spus, cu fantezia lui neînfricată, că vor să-i omoare pe copii. Scena era dominată de roșu, de violet și de brun, culori adînci ce mă Îndemnau să-l cred. În altă parte Însă, totul era clar: doi șerpi de culoarea brumei Încolăceau un arbore cu frunze foarte rare, În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]