122,933 matches
-
admitem că decizia de a studia în Germania nu a fost a lui Iacob Negruzzi, ci a tatălui său. Dar de nu ar fi fost această realitate e probabil că nu s-ar fi putut apropia de T. Maiorescu, acceptîndu-i opiniile, participînd la constituirea Junimii și la apariția Convorbirilor literare. Destinul, să conchid, a fost, și de această dată, bun cu Iacob Negruzzi. A devenit repede, atunci, în epoca aurorală a învățămîntului universitar de la noi, profesor universitar și și-a exercitat
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
Petru Comarnescu? P.Ch.: Este o altă poveste. La cîțiva ani după ciudata întîlnire de la porțile cimitirului, mai precis în timpul în care urmam facultatea de litere, scriam cronici plastice în ziarul "Timpul", apoi " Ecoul", directorul lor fiind Grigore Gafencu, ale cărui opinii politice le împărtășeam. Redactorul paginii culturale era Stephan Roll și, într-o zi, înmînîndu-i un manuscris, mi-a comunicat buna sa apreciere, întrebîndu-mă, totodată, dacă nu scriu și literatură. Am rămas un moment pe gînduri, apoi i-am mărturisit că
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
ai aflat și căreia îi corespunde, în primul rînd, stilul lucrării respective. După un interval atît de larg, cum este cel care mă desparte de scrierile pe care încerc să le refac, am altă atitudine față de oameni, de anumite principii, opinii sau prejudecăți. I.C.: Perioada rezistenței dvs. anticomuniste cunoaște mai multe etape dacă ținem seama de corespondența publicată în Treptele nedesăvîrșirii, cît și de paginile de jurnal și diversele dvs. rememorări. Ce a fost cu Asociația "Mihai Eminescu"? P.Ch.: Această organziație
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
deserta” sau locul unde nu se întâmplă nimic, fiind, pe nedrept, trecute sub tăcere personalități marcante ale culturii, literaturii sau artei românești cu contribuții imposibil de neluat în seamă în domeniile lor de activitate. Am considerat, și persist în această opinie, că vinovate de o asemenea situație se fac atât Academia Română și Uniunea Scriitorilor sau celelalte uniuni de creație, cât și Institutul Cultural Român, care, în ciuda atâtor semnale de îngrijorare sau nemulțumire trase, atât din țară cât și de peste hotare, nu
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
sau dacă a văzut ceva acolo. Și nu întîmplător - doar știm că literatura exclude hazardul sau măcar îl "îmblînzește" - chiar în acel moment, apare Celălalt. Contemplarea sinelui în presă aduce moartea sau duce la ezitarea între un tărîm și celălalt. Opinia comună presupune că privirea în oglindă e menită să provoace certitudini. Adică remediul nu la moarte, ci la dubii. Fiindcă ne arată așa cum sîntem. Vii sau morți. Cînd te privești pe tine însuți în oglindă, fie că revii definitiv la
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
de regulă, ucigătoare - dată de epidemia de holeră și de febrilitatea înnebunitoare dată de excesul de muncă și (sau prin) închipuire, chiar în clipa în care se așteaptă a fi, în fine, confruntat cu eul său adevărat (creația duce - sau opinia generală consideră că ar trebui să ducă - între altele, la cunoașterea de sine și tot astfel este percepută, în mod obișnuit și confruntarea cu apropierea morții), cu propria imagine ce se reflectă în oglindă, fix atunci se deschide ușa dinspre
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
crimă). * Foarte activ în revistă e un oarecare Victor Duță care, pe lîngă aforisme de tot banale, reia pe un spațiu larg vechiul cal de bătaie al complotului iudeo-mason care stăpînește lumea și care e autorul noii ordini mondiale. În opinia duțoistă ONU și Nato sînt niște organizații diabolic criminale care vor să ne anihileze ca națiune și la care nu trebuie cu nici un chip să aderăm. Folosind iar ca argument Noul Testament Diabolic și Protocoalele Înțelepților Sionului, dovedite incontestabil ca falsuri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17221_a_18546]
-
ziar rusesc. Întrebarea e ce hram poartă acel ziar rusesc și mai ales cum poate apărea un fir scurt între România și Rusia cîtă vreme nu se știe cine se va afla la capătul acestor fire. * După ultimele sondaje de opinie, potrivit cărora marii cîștigători ar fi PDSR și d-l Iliescu, d-l Meleșcanu și partidul său, se tot vorbește despre o politică de alianțe care ar putea ajuta CDR să rămînă la guvernare, împreună cu actualii săi sprijinitori. Dar după cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
PDSR și d-l Iliescu, d-l Meleșcanu și partidul său, se tot vorbește despre o politică de alianțe care ar putea ajuta CDR să rămînă la guvernare, împreună cu actualii săi sprijinitori. Dar după cum se vede tot din sondajele de opinie, PDSR are toate șansele să poată guverna de unul singur grație greșelilor coaliției puterii. * Editorialiștii care iau în considerare mișcările mai mult sau mai puțin secrete ale partidelor din coaliție față de PDSR cred că din pricină că relațiile de lungă durată dintre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
neguvernamentală din domeniul artelor spectacolului, având relații oficiale de consultare și asociere cu UNESCO. ITI urmărește "să încurajeze shimburile internaționale în domeniul cunoașterii și practicii artelor scenei, să stimuleze creația și să lărgească cooperarea între oamenii de teatru, să sensibilizeze opinia publică pentru a lua în considerare rolul creației artistice în domeniul dezvoltării, să adâncească înțelegerea reciprocă în vederea participării la întărirea Păcii și Prieteniei între popoare, asociindu-se la apărarea idealurilor și obiectivelor definite de UNESCO". În fiecare an, de Ziua
27 martie, Ziua Mondială a Teatrului by Michel Tremblay () [Corola-journal/Journalistic/17232_a_18557]
-
aproape) oricine poate fi înlocuit mai mult îmi plac cei care se simt de neînlocuit decît cei ce acționează în numele unei filosofii a provizoratului. Orice îndeletnicire, fie și cea mai modestă, își are artiștii ei - persoane, adică de neînlocuit, în pofida opiniei curente. Istoria omenirii e plină de exemple ale unor secrete pierdute deoarece oameni de neînlocuit au plecat în mormînt împreună cu ele. Secrete care infirmă ideea că, dacă există condiții prielnice apariției unui Einstein, el se poate ivi și sub alt
Oamenii de neînlocuit după ce au fost înlocuiți by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17238_a_18563]
-
trai din profesiunea ei. Și nu putea înțelege că aceste "condiții" nu pot fi îndeplinite, că exilul însemna înainte de toate suferință și renunțare. Memorabile sînt și paginile despre Celibidache și despre vacanțele și călătoriile petrecute în Europa. Mă despart de opiniile d-nei Monica Lovinescu despre Vianu, Călinescu, Arghezi. Cel puțin de primii doi dintre cei citați mă simt aproape și știu bine că fără ei - cu toate compromisurile făcute - generația mea de tineri intelectuali atunci ar fi fost altfel sau n-
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
1980, p. 230; s.n.); e drept că dicționarele uzuale le ignoră pe amîndouă. Am întîlnit la un moment dat, izolat și glumeț, și o formă destul de ciudată, electoros, produsă prin substituție de sufix în adjectivul electoral: "vine o campanie electoroasă" ("Opinia studențească", 16, 1992, 9); conotația peiorativă mi se pare în acest caz destul de clară. Între atestările jurnalistice recente se pot cita desigur cele ale unor derivate familiare cu -os, bine fixate în limbă și incluse în dicționare, ca mămos ("o
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
cărțile, să ne plîngem amicii terciuiți și să ne bocim orașul". Cînd, în aprilie 1978, dl Ion Simuț i-a trimis o ediție Agârbiceanu, prefațată de d-sa, Paul Georgescu i-a răspuns a multumire, notînd, în misivă, gînduri și opinii interesante despre proza lui Agârbiceanu, Sadoveanu, Hogaș. În următoarea scrisoare, a treia, datată 5 iulie 1978, cum interlocutorul absolvise facultatea și dorea să se rostuiască (dar avea puține șanse) la Cluj, Paul Georgescu notează: "a fi intelectual nu e o
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
că Euterpe inspira deopotrivă poezia lirică și muzica. Inițial, poezia a fost cîntare nu doar la figurat, ci și la propriu. O creație fixată în melos înainte de a fi fixată în literă (scrierea riscînd a produce alienarea gîndului genuin, conform opiniei lui Platon). Nu întîmplător, Cezar Ivănescu dă spectacole de poezie cîntată, cu acompaniament de instrumente muzicale, împrumutînd stihului vocea sa de-o armonie virilă, de un patetism dominat. Spectacole în care (am avut prilejul de-a asista la unul dintre
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
petec pare pentru dl Gheorghiu o îndeletnicire absolut firească. * Cu totul de neînțeles este reproșul făcut, în același Contemporanul, de către dl. Nicolae Breban României literare și anume de a-și fi pierdut busola critică. Dl Breban e în dezacord cu opinii ale dlui Cărtărescu din 22 și din C.S.V.D., bazate, e drept, pe o listă a premiilor literare publicată de dna Ioana Pârvulescu într-o carte recentă. Opiniile nu sunt ale dnei Pârvulescu, nici ale R.l., așa că, dincolo de valabilitatea ori nevalabilitatea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
de a-și fi pierdut busola critică. Dl Breban e în dezacord cu opinii ale dlui Cărtărescu din 22 și din C.S.V.D., bazate, e drept, pe o listă a premiilor literare publicată de dna Ioana Pârvulescu într-o carte recentă. Opiniile nu sunt ale dnei Pârvulescu, nici ale R.l., așa că, dincolo de valabilitatea ori nevalabilitatea lor (aceasta e o altă chestiune), nu vedem de ce ar fi făcută responsabilă de ele revista noastră. Ne cerem scuze dlui Breban că am deschis o scrisoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
incisivi. Nu vom ignora nici o zonă a cîmpului cultural, nici noile medii, nici Internetul (...) Vom fi activi și vom fi polemici. Nu de dragul de a face spectacol pentru galerie, ci pentru că nu există comunicare reală fără diferențe și schimburi de opinii. Reanimarea dialogului autentic e vitală pentru ceea ce cultura română ar putea fi dacă s-ar scutura de reziduurile mentale provinciale de care, după zece ani de libertate și de ritmuri accelerate de evoluție, n-a scăpat încă, pe ici, pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
în ofsaid și că liberalii se încăpățînează să le ceară pentru că ar avea o simpatie excesivă față de dl Babiuc. * Dar pînă să se limpezească această chestiune, iată că președintele României se declară învins de securiști, activiști de partid, făcători de opinie și chair de reprezentanți ai puterii. Președintele întinde arătătorul spre PDSR și PRM, dar nu limpezește problema oamenilor care l-au învins chiar din rîndul puterii actuale. * După disputa provocată de cazul Babiuc-Băsescu, pe care o lasă deschisă și oarecum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
problema oamenilor care l-au învins chiar din rîndul puterii actuale. * După disputa provocată de cazul Babiuc-Băsescu, pe care o lasă deschisă și oarecum pe planul doi, ziarele se afundă în criza Constantinescu - opoziție, cu tot cu supărarea președintelui pe făcătorii de opinie și cu impresia sa că un partid la putere poate face, dacă vrea, un "amărît de ziar" care să susțină puterea. Pentru o persoană care a apucat să vadă, în opoziție, ce soartă poate avea un asemenea ziar, de tipul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
adunarea medicilor țărăniști a fost comentat pe toate fețele și, dacă lăsăm deoparte detaliile, ideea generală a fost că dl Constantinescu se pl înge cam tîrziu de securiștii și activiștii de partid grupați în anumite partide ori de făcătorii de opinie "analfabeți" sau ignoranți care dau tonul discuțiilor publice ori de persoane aflate în rîndurile puterii. Despre toți aceștia, președintele Constantinescu spune că l-au învins. Se aștepta președintele ca presa, cu care nu se află în termeni prea buni, să
Gafă sau strategie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17274_a_18599]
-
a pus degetul pe rană? Iarăși e greu de crezut. Dl Constantinescu a avut prilejul să se convingă de faptul că editorialiștii și analiștii politici nu-și riscă propria credibilitate pentru a susține cauze care coboară alarmant în sondajele de opinie. Sau le susțin cu atîta rezervă, încît susținerea aproape că nu se observă. Ceea ce însă cu siguranță că președintele Constantinescu știe e că nu i se mai acordă șanse, acum, pentru a obține un al doilea mandat. Spre deosebire de ceilalți posibili
Gafă sau strategie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17274_a_18599]
-
afirmații.") Revenind la curs, să adaug precizarea profesorului că "prima problemă a metafizicii este aceea a ființei în genere". Merită, de asemenea, semnalat și punctul său de vedere în tratarea chestiunii substanței, în care, prin delimitarea sa, putem recunoaște o opinie originală: "D-voastră știți, nu-i așa?, că pentru unele sisteme de metafizică problema fundamentală a metafizicii este problema substanței. Ei bine, noi părăsim drumul acesta. Noi plecăm de la determinarea cea mai generală, după care ființa este o determinare funcțională
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
JURNALUL LITERAR a împlinit un deceniu de serie nouă, prilej cu care adăugăm la aprecierile și complimentele făcute de crema intelighenției române actuale, publicate în numărul din ianuarie, urările noastre colegiale și asigurarea că sîntem cititori fideli ai "revistei de opinie și atitudine intelectuală", în special pentru "recuperările" ei materializate și în volume foarte interesante ale personalităților exilului. În nr. 1-2/2000 ne este anunțată apariția unei asemenea cărți inedite - memoriile lui René A. de Flers intitulate Radio "Europa liberă" și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, ne oferă posibilitatea de a defini personalitatea compozitorului Pascal Bentoiu în datele ei morale, umane, intelectuale, afective, creatoare. Conținutul lor ideatic se menține constant în sfera unei filosofii existențiale, evoluând - în opinia mea - în trepte inițiatice. În ce fel sunt ele parcurse? Încercarea de autocunoaștere, din ciclul Flăcări negre de Alexandru Miran se înfăptuiește prin oglindirea în eter și în "odihna contrariilor" universale (Oglinda); prin contemplarea tăcută și așteptarea "dulce" a apariției
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]