2,747 matches
-
foarte puține adrese nominalizate (de exemplu, Al. Piru este o dată comentat critic fără să fie numit, iar altă dată prin intermediul criticii lui Mircea Iorgulescu). Ceea ce nu Înseamnă absența obiecțiilor. Ele au În vedere anumite unilateralități din climatul literar, care, În optica autorului, frânează circuitul necesar valorii. Uneori, Norman Manea deplânge puținătatea revistelor la care Își poate publica Însemnările de acest fel (sau se referă aluziv la durerea pe care i-a provocat-o soarta unei intervenții În revista Familia). Un subsol
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
muncă, dorință de mai bine pentru neamul românesc, apărarea lui de influența nefastă a străinilor, prin efortul continuu de punere în valoare a calităților sale înnăscute, pentru a surclasa elementele alogene. Deci, concurență loială nu persecuție. O schimbare completă de optică și strategie în lupta de afirmare a elementului românesc. Era preocupat în special de pătura țărănească, unde sufletul neamului se păstrase neîntinat de toate ideile moderne, bizare și rămasă pe linia bunului simț și a omeniei țăranului român, pe care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cei din echipa de nădejde a generalului Antonescu, condusă de Eugen Cristescu, care zădărniciseră orice încercare de reluare a colaborării Mișcării cu Antonescu au trecut alături de comuniști, în afara de colonelul Turtureanu, care cunoscând în închisoare pe legionari, își schimbase complet optica. El își dăduse seama de ireparabila greșeală pe care o făcuse Mișu Antonescu, colportând permanent contra Mișcării Legionare, pentru a nu se putea realiza împăcarea cu Antonescu. Era convins acum de asemenea că numai dinamismul generat de forțele tineretului legionar
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
1837). Cunoscător de limbi străine, a tradus o carte despre Iconomia rurală și dumesnică - una dintre primele lucrări de știință economică la noi -, un cod comercial și o culegere de rețete gastronomice. Între 1849 și 1855, scoate mai multe „acatiste”. Optica prin care D. privește evenimentele în Istoria Moldovei pe timp de 500 ani până în zilele noastre (1857) e aceea a clasei sale, optică tendențioasă, fără ca autorul să fie un om de rea-credință. Acest cronicar întârziat e un spirit conservator, atașat
DRAGHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
un cod comercial și o culegere de rețete gastronomice. Între 1849 și 1855, scoate mai multe „acatiste”. Optica prin care D. privește evenimentele în Istoria Moldovei pe timp de 500 ani până în zilele noastre (1857) e aceea a clasei sale, optică tendențioasă, fără ca autorul să fie un om de rea-credință. Acest cronicar întârziat e un spirit conservator, atașat de legea și de obiceiurile din vechime. Istoria Moldovei începe, în evocarea lui, cu descălecatul și se continuă, după o prezentare generală a
DRAGHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
celelalte discipline, întrucât le-a sporit capacitatea de a rezolva probleme spinoase, de a orienta investigația spre fapte relevante pentru natura problemei cercetate și totodată semnificative pentru conceptualizare. Îmbogățirea reciprocă a perspectivelor disciplinare Perspectiva sociologică a potențat și îmbogățit propria optică a medicilor, economiștilor, esteticienilor, folcloriștilor, juriștilor etc. Astfel, o atentă examinare a monografiilor publicate va depista în rapoartele detaliate de cercetare, alcătuite de diferiți specialiști, preocupări inedite pentru reprezentanții respectivelor discipline. De pildă, personalități de frunte ale antropologiei, esteticii și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un capriciu, ci un ajutor pentru a privi reflexiv și lucid la felul în care se pun în prezent problemele, comparativ cu felul în care ele au fost puse în alte perioade istorice. Aceasta deoarece, oricât am integra datele și optica actuală într-o viziune sintetică și ne-am angaja în dezvoltarea ei, oricât am înmulți doctrinele sau metodologia de obținere, prelucrare și interpretare a datelor, e necesară conștientizarea faptului că e posibil ca peste câteva decenii să ne reorganizăm cunoașterea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
instrumente în bucătărie și nu e surprinzător că e greu de făcut o rețetă bună de mâncare”. E necesar deci un efort de consens. Capitolul 9 EPIDEMIOLOGIA TULBURĂRILOR DE PERSONALITATE În măsura în care tulburările de personalitate sunt numite „boli”, adică tulburări psihice - optică pe care o cultivă DSM-III, DSM-IV și ICD-10 -, atunci se pune problema incidenței și prevalenței acestora într-o comunitate dată, într-un loc și timp precizat, la fel ca pentru orice altă boală; prin urmare, se pune problema studierii epidemiologiei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
formulele liricii moderne: Sunt verb (1968), Partea noastră de zbor (1974), Mândrie și răbdare (1977), Altoi pe o tulpină vorbitoare (1978), Coroana de umbră (1982), Poezii și poeme (1986). Caracterizându-se prin îndrăzneala experimentului artistic și gravitatea ideilor, prin ineditul opticii și tensiunea „stărilor totale”, D. scrie o lirică meditativă, de o acută sensibilitate artistică, cu o viziune dramatic-polemică. „Prinț al imaginației”, așa cum s-a autodefinit, poetul s-a supus „caznei demonice” de a „mușca metafore” din sinele propriu. Universul poeziei
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
filosofie a managerului firmei deschise spre exterior. El oferă sistemul structural necesar pentru descrierea și evaluarea strategiei, legând-o de comportamentul firmei și Înțelegând sursele avantajului competitiv. Aceasta cu atât mai mult cu cât strategia nu mai este doar o optică generală, ci acea configurație particulară a activităților pe care o adoptă firma comparativ cu rivalii săi. Fiecare strategie trebuie să se Încadreze În regulile comportamentului convențional dezirabil din punct de vedere social, reguli care au la bază normele de etică
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
termenii adecvării „produse-piețe” și zone geografice); - competența distinctivă și alocarea resurselor; - avantajul competitiv; - sinergia. Managementul strategic constituie un veritabil sistem de acțiune care depășește procedura planificării strategice, adăugând necesitatea dezvoltării aptitudinilor și competențelor interne care vor asigura flexibilitatea firmei. Noua optică a managementului strategic o constituie strategia socio-economică ce depășește stadiul analizei strategice, integrând condițiile de execuție. Spațiul strategiei concurențiale este prezentat În figura 4. Se disting următoarele zone: Fig. 4 - Spațiul strategiei concurențiale Sursa: Dussauge (1989, p. 22). a) Zona
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a pieței sau a sectorului respectiv, când antreprenorii au posibilitatea și dispun de timpul necesar căutării unei poziții absolut noi, care să depindă exact de avantajul concurențial distinct al propriei firme. Cele trei mari dificultăți ale acestei strategii constau În optica Îngustă a specialistului, dependența sa de un alt producător pentru a-și valorifica produsul pe piață și depășirea momentului În care specialitatea devine „universală”. c) Strategia pieței de specialitate, similară celei anterioare, se concentrează În jurul cunoștințelor de specialitate despre o
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
inițiativă. Pe de altă parte, strategiile costului sunt asociate unui mediu mai sigur, În timp ce strategiile diferențierii sunt mai bine adaptate la incertitudine. Viziunea comprehensivă a integrării dimensiunii tehnologice permite explicitarea manevrelor strategice și a adaptărilor funcționale ale firmei. În această optică, managementul inovației și strategiile tehnologice trebuie definite după o dublă perspectivă. Mai Întâi, cea a capacității de accelerare a progresului tehnic, globalizarea concurenței și pătrunderea În structuri industriale și tehnologice mai specifice. Scopul nu este de a imita la suprafață
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
nu este contemplată, ci animată, de cele mai multe ori, ea participă afectiv la viața țăranilor și numeroase elemente din natură au devenit simboluri consacrate. C. meditativ dezvăluie o înclinare spre reflecție, o viziune complexă și echilibrată asupra vieții, naturii și societății. Optica uneori facilă asupra existenței, din unele cântece de petrecere, este rezultatul influenței exercitate de specia cvasifolclorică ce a circulat în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea în cercurile de boieri și târgoveți sub denumirea de c. de lume
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
un veghetor, călău dacă vreți, al literaturii”, spre a veșteji fără milă scrierile slabe ale autorilor importanți, epigonismul, tendințele subversive (adică atentatele la bunul gust, la frumos și adevăr), senzaționalismul, mercantilismul literar și diletantismul. O notă bună este că, în optica lui, atitudinea critică trebuie să vizeze invariabil opera, iar nu viața privată a autorului ei. În prima parte a activității, este preocupat de sociologia literară, de biografism și istorism, pentru ca ulterior să cultive un impresionism superficial, derivat mai degrabă din
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
reiese mai ales din cele două povestiri ale Vulpii, nu lipsesc din portretul Lupului obișnuitele sale obiceiuri: viclenia, rapacitatea, răbdarea, tenacitatea. Doar că ele sunt interpretate ca niște rare calități, semne ale înțelepciunii. Cum se poate justifica o astfel de optică? Foarte simplu: prin faptul că personajul este un aliat al Inorogului. Asta îi acordă imunitate, îi preschimbă până și defectele în calități. Lupul lui Cantemir este reținut, înțelept, cumpătat, oricum, un simbol al rațiunii puse în slujba dreptății, nicidecum unul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pentru a crea comunicarea instantanee prin ansiblu. La E. Vonarburg, folosirea "Punții" permite explorarea mai mult sau mai puțin onirică a diferitelor Terre. Această folosire minimală a gadgeturilor tehnice nu e suficientă pentru a determina o viziune asupra politicului, nici o optică feminină. Însă le permite celor două autoare să se distingă de un SF ce promovează politica machistă "virilă". Ele se focalizează asupra noilor capacități cu care sunt înzestrați indivizi de tot soiul care se găsesc în diferite universuri: semințiile athshenilor
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
dinamică, așa cum se întâmplă în textele prezentate. Densitatea și congruența în folosirea respectivelor teme, marginale în SF-ul clasic, au drept efect crearea unor universuri recognoscibile. Acestea din urmă posedă o dimensiune ideologică destul de clară, chiar dacă ea nu este potrivită opticii feminine, în care sunt prezente și se consolidează ecologia și antirasismul. Acestea fiind spuse, cele două scriitoare abordează tematica politică la modul diferit. Ele nu aparțin aceleiași generații. Între timp, realitatea politică a lumii, ca și domeniul SF, a evoluat
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
pe o cultură tradițională, și deci întâlnirea cu o cultură globalizată soft poate continua să dinamizeze mașina universalismului. Cititorul își pune, evident, întrebări cu privire la sensul acestei utilizări politice a unei eroine în calitatea ei de mediatoare și la o asemenea optică feminină. • Élisabeth Vonarburg sau dincolo de politică? Se găsesc foarte puține texte scrise de E. Vonarburg care să se ocupe de o problemă la modul explicit politic. Cele cinci volume din saga Tyranaël abordează problema colonizării, însă aceasta se împotmolește rapid
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
lista de așteptare este nevoie de încă un grup, cel placebo. Confruntarea cu aceste „furci caudine”nu este ușor de gestionat, îndeosebi pentru acele curente, precum psihanaliza, psihologia umanistă, psihologia transpersonală, ce s-au întemeiat pe o cu totul altă optică asupra lucrurilor și care nu transformă mijloacele în scopuri, ci preferă să conserve țesutul viu al fenomenelor, chiar dacă sacrifică acea obiectivitate in vitro, deloc infailibilă, de altfel. Este vorba de respectarea dreptului științific elementar la diversitate, la politropie (multiplicarea căii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nocive. în concluzie, putem spune că orice psihoterapie incumbă o relație, dar și un catalizator al transformării. De profunzimea lor depinde, în fond, vindecarea însăși. Iată motivele pentru care recuzita de intervenție se cere amplificată, mai ales pe verticală. Desigur optică integrativă, în plină ascensiune de prestanța va realiza, fără îndoială, pe viitor noi formule profitabile terapeutic, realizând alianțe mai fericite și cu farmacoterapia, și de ce nu, cu tehnicile spirituale. Din dorința de a le credita legitimitatea, acestora din urmă, pentru că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și stilul său sunt puse în act, proliferând într-un lanț fără sfârșit. 2.3.2. Un popas la izvoare sau despre vârsta prenatală „Am deja multe de povestit.” Deviza Asociației italiene de educație prenatală Evoluând în spiritul restructurărilor de optică și responsabilități pe care le generează aceste noi tendințe și câmpuri disciplinare, ce demonstrează continuitatea psihismului uman pre și postnatal, suntem invitați să inspectăm posibilele traume din viața intrauterină. Acest deziderat este cu atât mai salutar cu cât stagiul prenatal
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
veghea asupra calității oricărei nașteri umane. Această exigență devine una centrală deoarece s-a demonstrat, printr-un suport de dovezi de teren, că matricea perinatală care a dominat travaliul și expulsia propriei nașteri, planează imperturbabil asupra vieții noastre, alimentându-ne optica și atitudinea față de viață, tonalitatea predominant optimistă sau pesimistă a tonusului psihologic, precum și predispoziția pentru diverse disfuncții sau maladii. în continuare, vom realiza o succintă portretizare a celor patru matrici perinatale, cu atenționarea prealabilă că prima dintre ele vizează existența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu autoritățile politice erau importante, deoarece transmiterea mesajului dorit depindea în mare măsură de stabilirea acestor legături. Analiza care vizează un aspect sau o instituție din cadrul Bisericii Catolice trebuie plasată într-un cadru temporal bine delimitat și trebuie privită prin optica personalității și viziunii pe care Suveranul Pontif din acel moment a avut-o dacă a fost adeptul unei abordări moderne, sau tradiționale 50. După Conciliu Vatican I, s-a continuat pe o interpretare extensivă a autorității pontificale, completată de exercițiul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost repudiată ulterior de Auner, fiind chiar omisă în general în autobiografiile sale; însă "răul" fusese făcut deja. Monseniorul Auner nu a oferit niciodată o explicație privitoare la această gravă eroare istoriografică, dar nici în ceea ce privea schimbarea totală a opticii istoriografice, la numai patru ani de la apariția controversatei cărți. În perioada apariției Revistei catolice (1912-1916) la București, Auner s-a aflat printre principalii ei colaboratori, realizând studii de istorie referitoare la catolicismul din România, în special despre primele episcopate catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]