2,206 matches
-
sunt maghiari (68,17%). Principalele minorități sunt cele de români (23,7%) și romi (3,62%). Pentru 3,7% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt reformați (39,44%), cu minorități de ortodocși (27,32%), romano-catolici (12,96%), greco-catolici (9,58%), adventiști de ziua a șaptea (2,17%), martori ai lui Iehova (2,13%) și ortodocși de rit vechi (1,49%). Pentru 3,9% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Câmpulung la Tisa, Maramureș () [Corola-website/Science/310636_a_311965]
-
cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt reformați (39,44%), cu minorități de ortodocși (27,32%), romano-catolici (12,96%), greco-catolici (9,58%), adventiști de ziua a șaptea (2,17%), martori ai lui Iehova (2,13%) și ortodocși de rit vechi (1,49%). Pentru 3,9% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Câmpulung la Tisa, Maramureș () [Corola-website/Science/310636_a_311965]
-
În anii 1830, sub păstorirea episcopului Gherasim Raț, limba liturgică slavonă a fost înlocuită treptat cu limba română. Curând după aceasta a fost desființată și școala confesională sârbă și înlocuită cu școala cu limba de predare română. Separarea ierarhică a ortodocșilor români din Banat și Ungaria de Mitropolia Sârbă de la Carloviț s-a înfăptuit prin efortul lui Andrei Șaguna, susținut de politicienii Andrei Mocioni și Vincențiu Babeș. Moartea patriarhului sârb Rajacici, survenită la 13 decembrie 1861, a constituit ocazia pentru declanșarea
Arhiepiscopia Aradului () [Corola-website/Science/310622_a_311951]
-
la 13 decembrie 1861, a constituit ocazia pentru declanșarea acțiunii de separare. Andrei Mocioni a propus ca românii să nu participe la actul alegerii noului ierarh, pentru a nu da posibilitatea noului patriarh să-și aroge supremația și asupra românilor ortodocși din Banat și Ungaria. Propunerea lui Mocioni a fost adoptată ca decizie generală la conferința românilor bănățeni, care a avut loc la Timișoara în data de 21 ianuarie 1862. Cei 14 deputați români, aleși în eparhiile Arad, Timișoara, Vârșeț, au
Arhiepiscopia Aradului () [Corola-website/Science/310622_a_311951]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (56,91%), cu o minoritate de români (41,74%). Pentru 0,93% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt reformați (52,02%), dar există și minorități de ortodocși (42,16%) și adventiști de ziua a șaptea (3,74%). Pentru 0,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Papiu Ilarian, Mureș () [Corola-website/Science/310660_a_311989]
-
59,5%). Principalele minorități sunt cele de români (28,07%) și romi (9,32%). Pentru 3,11% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt reformați (56,89%), dar există și minorități de ortodocși (35,65%), martori ai lui Iehova (1,99%) și greco-catolici (1,12%). Pentru 3,11% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Bichiș, Mureș () [Corola-website/Science/310651_a_311980]
-
maghiari (52,39%). Principalele minorități sunt cele de romi (26,37%) și români (17,34%). Pentru 3,86% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional locuitorii sunt în majoritate reformați (45,89%), cu minorități de ortodocși (25,93%), penticostali (10,05%), unitarieni (9,19%) și romano-catolici (3,59%). Pentru 3,88% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Mica, Mureș () [Corola-website/Science/310659_a_311988]
-
60,14%). Principalele minorități sunt cele de români (28,42%) și romi (9,05%). Pentru 2,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt reformați (56,72%), dar există și minorități de ortodocși (28,08%), adventiști de ziua a șaptea (4,33%), martori ai lui Iehova (3,42%), romano-catolici (2,56%) și fără religie (1,65%). Pentru 2,16% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Voivodeni, Mureș () [Corola-website/Science/310666_a_311995]
-
Transilvania și potrivit hotărârilor Dietei de la Făgăraș din 13 mai 1688, noua provincie cucerită devine parte componentă a imperiului habsburgic. Începând cu secolul al XVII-lea, Curtea de la Viena a pus în practică o politică menită să ducă la aderarea ortodocșilor din teritoriile controlate de ea la unirea cu Biserica Romei. În primul rând, în concepția promotorilor acestei politici, o religie unică de stat, cea catolică, era menită, în mod deghizat, să constituie un element de unitate, un liant solid al
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
anul 1846 parohia Racovița avea o singură filie, după anul 1900 numărul lor era de cinci, acestea au ființat în Avrig, Boița, Porcești, Sebeșu de Jos și Sebeșu de Sus, fiecare dintre ele cu un număr infim de credincioși. Ripostând, ortodocșii înființează la rândul lor o filie în Racovița, punând-o sub ascultarea parohiei ortodoxe din Avrig. Înființarea acestei filii a fost impusă de creșterea numărului de credincioși ortodocși în sat, după cum urmează: 2 în 1900, 38 în 1910, 38 în
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
1925 etc, majoritatea acestora fiind imigranți, unii prin căsătorie. Pentru satisfacerea trebuințelor spirituale ale acestora, încă din 1924 s-au făcut demersurile de rigoare în vederea obținerii unei încăperi în care aceștia să-și poată oficia cultul divin. Prin Consistorul arhidiecezan ortodox din Sibiu s-a cerut Revizoratului școlar județean aprobarea ca respectiva încăpere să fie una dintre sălile de clasă ale școlii primare. Prin ordinul nr. 1380/1924, Revizorul a cerut asentimentul direcțiunii școlii, care a cerut mai departe aprobarea Ministerului
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
semnat de 251 de racoviceni în frunte cu Valeriu Florianu având ca dată 20 februarie 1939, prin care se cerea Consistorului blăjean construirea unei case parohiale în localitate cu specificația că ""...În caz contrar, vom fi siliți să trecem la ortodocși, întreaga comună"". Făcând parte dintre vechile biserici de piatră ale Transilvaniei, fiind pictată în frescă, „Biserica "a veche"” este foarte puțin cunoscută în literatura de specialitate, unii autori recomandând efectuarea de săpături arheologice în vederea descoperirii de noi dovezi ale existenței
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
minorități sunt cele de germani (20,87%), romi (5,65%) și români (3,75%). Pentru 0,87% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (93,04%), dar există și minorități de ortodocși (2,45%), reformați (1,9%) și greco-catolici (1,3%). Pentru 0,87% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Foieni, Satu Mare () [Corola-website/Science/310727_a_312056]
-
63%). Principalele minorități sunt cele de germani (23,91%), români (10,64%) și romi (8,15%). Pentru 1,66% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (82,38%), cu minorități de ortodocși (5,67%), greco-catolici (5,18%) și reformați (4,98%). Pentru 1,59% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Urziceni, Satu Mare () [Corola-website/Science/310733_a_312062]
-
maghiari (78,01%). Principalele minorități sunt cele de români (17,59%) și romi (2,41%). Pentru 1,99% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt reformați (65%), dar există și minorități de ortodocși (15,78%), baptiști (5,96%), adventiști de ziua a șaptea (3,61%), penticostali (3,43%), romano-catolici (2,53%) și martori ai lui Iehova (1,08%). Pentru 1,99% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Dobrin, Sălaj () [Corola-website/Science/310739_a_312068]
-
50,65%). Principalele minorități sunt cele de ruși lipoveni (25,73%) și ucraineni (20,11%). Pentru 3,34% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,79%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (25,81%). Pentru 3,34% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Crișan, Tulcea () [Corola-website/Science/310828_a_312157]
-
România există un obicei asemănător, Noaptea Sfântului Andrei, care este asociat cu apariția strigoilor, cu farmecele de dragoste și ghicirea ursitului, de asemenea se poate „afla” dacă anul următor va fi roditor. Sfântul Apostol Andrei este prăznuit pe 30 noiembrie. Ortodocșii consideră că în timpul vieții trebuie să dobândească asemănare cu Iisus Hristos și nu să se îmbrace în vampiri și fantome. Mulți se uită la istoricul Halloweenului și, bazați pe aceasta, recomandă sau nu, o anumită poziție față de ea. Uneori o
Halloween () [Corola-website/Science/310816_a_312145]
-
-lea a fost mănăstire greco-catolică. A primit un ultim veșmânt de frescă sub semnătura lui Simion din Pitești. Din acesta se conservă doar câteva fragmente. A fost adânc implicată în frământările religioase ale secolului al XVIII-lea, dintre greco-catolici și ortodocși. În secolul al XIX-lea era aproape pustie și administrată de preoți de mir. Curând după ce a fost trecută la ortodocși (1948), a fost desființată și alocată pentru destinații laice. S-a refăcut ca lăcaș mănăstiresc după anul 1975, cu
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
conservă doar câteva fragmente. A fost adânc implicată în frământările religioase ale secolului al XVIII-lea, dintre greco-catolici și ortodocși. În secolul al XIX-lea era aproape pustie și administrată de preoți de mir. Curând după ce a fost trecută la ortodocși (1948), a fost desființată și alocată pentru destinații laice. S-a refăcut ca lăcaș mănăstiresc după anul 1975, cu o comunitate de călugărițe. Nu se cunosc începuturile mănăstirii. Deoarece era amplasată pe pământuri care ținuseră de nobilii români din Ciula
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
-lea a fost mănăstire greco-catolică. A primit un ultim veșmânt de frescă sub semnătura lui Simion din Pitești. Din acesta se conservă doar câteva fragmente. A fost adânc implicată în frământările religiase ale secolului al XVIII-lea, dintre greco-catolici și ortodocși. În secolul al XIX-lea era aproape pustie și administrată de preoți de mir. Curând după ce a fost trecută la ortodocși (1948), a fost desființată și alocată pentru destinații laice. S-a refăcăt ca lăcaș mănăstiresc după anul 1975, cu
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
conservă doar câteva fragmente. A fost adânc implicată în frământările religiase ale secolului al XVIII-lea, dintre greco-catolici și ortodocși. În secolul al XIX-lea era aproape pustie și administrată de preoți de mir. Curând după ce a fost trecută la ortodocși (1948), a fost desființată și alocată pentru destinații laice. S-a refăcăt ca lăcaș mănăstiresc după anul 1975, cu o comunitate de călugărițe. Despre Ioan Sihastrul vorbește atât tradiția locală cât și călugărul Efrem, autor al "Plângerii Mănăstirii Silvașului", scrisă
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
sub titlul „Statistica românilor din Ardeal” făcută de Administrația Austriacă în anul 1760-1762, copiată din arhiva de război din Viena, că locuitorii comunei Comăna de Jos, în majoritate ortodocși nu aveau biserică. După această dată nu se cunoaște data când ortodocșii și-au zidit biserică.În protocolul cununaților se știe și se amintește că biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” exista în anul 1806, având ca preot pe Ioan Popa. Biserica aceasta este mai mare și cu trei cupole interioare la pronaos
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
Răstoci. Nu avea însă, cantor, clopotar și învățător (Ilie Butuza plecase și el din sat și, deși era nobil, intrase jeler la niște preoți din Lemniu). Preotul trăia din pământul său arabil de o cublă de cereale. Biserica era la ortodocși. 1780. Biserica a fost luată de uniți, deși erau minoritari în sat. Parohia greco-catolică avea un preot și un învățător („ludi magister”) care trebuie să fi fost cantorul.( Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond Urbarii și conscripții, fasc.23, nr.1, fila
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
preot și un învățător („ludi magister”) care trebuie să fi fost cantorul.( Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond Urbarii și conscripții, fasc.23, nr.1, fila 53. Datarea registrului ne aparține). 1785: După 5 ani de procese, litigiul pentru biserică, deschis între ortodocși și greco-catolici, s-a soluționat. Prin hotărârea nr.5290-1785, Guberniul Transilvaniei a dat câștig de cauză uniților. Ortodocșii au rămas datori cu taxa de 51 cruceri pentru hotărârea definitivă. În același an, recensământul populației menționează în sat 2 preoți. 1786
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
conscripții, fasc.23, nr.1, fila 53. Datarea registrului ne aparține). 1785: După 5 ani de procese, litigiul pentru biserică, deschis între ortodocși și greco-catolici, s-a soluționat. Prin hotărârea nr.5290-1785, Guberniul Transilvaniei a dat câștig de cauză uniților. Ortodocșii au rămas datori cu taxa de 51 cruceri pentru hotărârea definitivă. În același an, recensământul populației menționează în sat 2 preoți. 1786: Numele celor doi preoți greco-catolici apar intr-un act al familiei Hossu: Nemeșul Butian popa Urs și Crișan
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]