1,933 matches
-
de a gândi, căci gândirea creează opoziția, de a împinge forțele spiritului în zadarnice hărțuieli de vorbărie. De când lumea, popoarele, ca și simplii indivizi, au luat vorbele drept fapte, căci ele se mulțumesc cu aparența lucrurilor, și rar își dau osteneala să observe dacă realizarea a urmat promisiunilor care privesc viața socială. Pentru aceasta instituțiile noastre vor avea o fațadă frumoasă, care va demonstra în mod elocvent binefacerile lor în ceea ce privește progresul. Noi ne însușim fizionomia partidelor, a tuturor tendințelor, și le
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
esențial atît timp cît persistă falsa justificare de ambele părți și consecința ineluctabilă a acesteia, inculparea și agresiunea reciprocă? La nivelul esențial al motivațiilor secrete, nu contează decît sărăcia sau bogăția sufletească și spirituală. Dacă am vrea să ne dăm osteneala să regîndim istoria umanității, mergînd din generație în generație pînă la originea speciei gînditoare, am descoperi că aviditatea dorințelor și ignorarea chemării spiritului nu sînt alteva decît păcatul adamic, iar prudența mitică le-a prevăzut consecința nefastă, distructivă și ereditară
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nonvalorii ei. Toate judecățile de valoare indiferent dacă sînt corecte sau nu au o forță motivantă nebănuită cu putere purificatoare sau de pervertire simțită imediat. Orice discuție în afara experienței este inadmisibilă. Cu titlu de experiență, este suficient să ne dăm osteneala sau mai curînd să trăim bucuria de a anihila fie și doar un resentiment, apelînd la contravalorificări obiectivante, la o vanitate vexată, de exemplu, ca să simțim năs-cîndu-se imediat în locul ei bucuria eliberatoare. Dacă acest lucru este valabil pentru un singur
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nici despre practica lor nu avem prea multe informații. Istoricul Nicolae Iorga în “Istoria lui Ștefan cel Mare” ne transmite numeroase date în acest sens: “Ștefan cel Mare era bolnav pe această vreme de boala pe care i-o dăduseră ostenelile sale războinice, nopțile de iarnă nedormite în lagăr, petrecerea îndelungată în umbra umedă a codrilor prieteni, goana peste câmpuri în bătaia furtunilor și sub căderea ploilor de primăvară și de toamnă, a zăpezilor moi. Încă din februar 1501, veniseră la
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
viețui în evlavie. Și aici se poate mira cineva mai mult de ce a ales decât de ce a lepădat, precum și de ce a lepădat mai mult decât de ce a ales. Știința medicală, acest fruct al iubirii de înțelepciune și al iubirii de osteneală a făcut-o necesară atât pentru el, pentru propriile lui neputințe, cât și pentru căutarea celor bolnavi; începând de la cele mai simple, el a ajuns cu deprinderea până la măiestrie, și a învățat nu numai cele ce se ocupă cu cele
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
-și dau seama de importanța stilului în știință (...). Fiziologia cere o expunere: „clară, concisă și precisă” (ceea ce în limbajul domnului Manu ar însemna „clarity, brevity and accuracy”) și continuă „Dacă toți cei ce scriu memorii științifice și-ar da puțină osteneală, s-ar scrie mai puțin, dar în schimb s-ar scrie mai bine și scrierile ar fi mai durabile”. Este de prisos să adăugăm faptul arhicunoscut că ținuta academică, corectitudinea, rigurozitatea sa în activitatea didactică și de cercetare, sugestiile sale
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și lucitor... ceea ce e foarte rar. Pieptul e îmbrăcat cu temple, spatele cu mănăstiri, umerii cu grădini. Dumnezeu a făcut lumea fără a se gândi deloc, pe tine însă Valahia te -a creat cu mare îngrijire. Cerul și pământul fără osteneală, cu tine însă socot că a ostenit’. Asemenea descrieri exprimau spiritul epocii, mai ales în materie de percepție a zonelor geografice unde abundența și belșugul atrăgeau atenția și reprezentau o miză care trebuia atinsă. Așa se explică afluxul neîntrerupt către
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cu o claritate perfectă. Este un artist care se simte una cu societatea în mijlocul căreia trăiește și o zugrăvește cu acea jumătate de conștiință pe care o au oamenii purtați de impresiile mobile ale vieții și care nu-și dau osteneala de a se reculege și de a le analiza. Este o trăsătură care îl deosebește în mod substanțial de Dante și de Petrarca, spirite reculese și extatice. Boccaccio este în întregime aplecat spre viața exterioară, el trăiește între desfătările, trândăviile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de la Ițcani, în Moldova. Ca să meargă la Cernăuți, la școală, Mihai Eminescu a avut nevoie de pașaport. Las de o parte cinica interpretare a gestului Ralucăi (autorul citește totul cu o reavoință de loc creștinească, și nici măcar nu-și dă osteneala s-o disimuleze) dar raționamentul final este de tot hilar. Dintre fețele bisericești din familia lui Eminescu, doi frați ai Ralucăi au fost călugări (Calinic și Iachift, acesta din urmă fiind stareț) și trei surori ale ei au fost călugărițe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ajunge la suprafață și trebuie să ne sforțăm pentru a ajunge la fundul apei, la fel stau lucrurile și cu gândirea. Într-o discuție despre măreția omenească, el spunea odată că măsura măreției unui om stă, după părerea lui, în osteneala pe care i-o cere munca lui. Nu există nici o îndoială că pe Wittgenstein munca lui filozofică l-a costat multă osteneală.“129 După revenirea din America, Wittgenstein a fost supus unui examen medical amănunțit de către un fost camarad din
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
o discuție despre măreția omenească, el spunea odată că măsura măreției unui om stă, după părerea lui, în osteneala pe care i-o cere munca lui. Nu există nici o îndoială că pe Wittgenstein munca lui filozofică l-a costat multă osteneală.“129 După revenirea din America, Wittgenstein a fost supus unui examen medical amănunțit de către un fost camarad din timpul războiului al lui Drury, care practica medicina la Cambridge, doctorul Edward Bewan. El a fost recomandat domnului Bewan atât de Drury
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
minte, de „a căuta adevărul“. În „Cuvântul înainte“ scris în 1945, pentru însemnări care vor fi publicate după moartea sa sub titlul Cercetări filozofice, el notează: „Nu mi-ar plăcea ca prin scrierea mea să-i scutesc pe alții de osteneala de a gândi. Ci, dacă ar fi posibil, să stimulez pe cineva spre gânduri proprii.“ Există mărturii care sprijină presupunerea că Wittgenstein socotea tocmai o combinație bine dozată a provocării de a găsi morala unei descrieri sau istorisiri cu unele
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
bine întemeiată“, atunci indicația cu caracter biografic că Wittgenstein nu a urmărit formularea unei teorii „ar putea cel mult să ne facă să ne simțim mici și neînsemnați deoarece noi nu am fi putut produce nici cu cea mai mare osteneală o capodoperă, care i-ar fi scăpat din greșeală creatorului ei“52. Comentariul își propune să arate că ceea ce constituie substanța Cercetărilor sunt „argumentele“ și că ele servesc, direct sau indirect, „întemeierii a două teze“, una despre semnificație și alta
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Pentru necredința voastră... Dar acest neam de demoni nu iese decât numai cu rugăciune și cu post”. Iată cele două aripi cu care trebuie să-și împodobească sufletul fiecare creștin: postul și rugăciunea. Fiecare creștin trebuie să ducă până la capăt osteneala rugăciunii sfinte și stăruitoare care este o lucrare a minții și a sufletului. Rugăciunea ne sfințește viața și ne ajută să ne schimbăm modul de a gândi, să devenim iubitori de Hristos și să împlinim voia Lui în viața noastră
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
îi datorăm existența noastră pe pământ, după cum spunea și Mihai Eminescu: „Din mila Sfântului facem umbră pământului”. Toate darurile pe care le avem, spirituale și materiale, universul cu toate podoabele lui și chiar mântuirea, nu le putem obține doar prin osteneala noastră fără mila și ajutorul lui Dumnezeu: „în zadar vă sculați voi dis-de-dimineață și în zadar vă osteniți de nu v-ar da Domnul...”, spune psalmistul, și „De nar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cel ce o
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Dumnezeu, sau mântuirea obiectivă, izvorăște din jertfa pe cruce a Domnului nostru Iisus Hristos adusă din iubire, pentru întreaga omenire, pentru iertarea păcatelor. Mântuirea subiectivă o câștigăm prin efort personal, colaborând prin credință și fapte bune cu harul lui Dumnezeu. Osteneala pentru mântuirea noastră încetează odată cu moartea noastră fizică, după care nu mai putem face nimic. Cu trecerea în viața veșnică începe șirul fără de sfârșit al anilor, dincolo de noi, dincolo de lumea aceasta pământească, în sferele senine ale cerului. Prin moarte, începe
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
prin asemănarea creștinului cu împăratul care domnește peste faptele sale bune și nu lasă să domnească vrăjmașul prin faptele rele. Se cuvine, de aceea, ca această rugăciune să fie rostită de cei vrednici, de cei care se pregătesc cu multă osteneală pentru a fi vrednici de împărăția lui Dumnezeu.” Vă îndemn și eu, să urmăm sfatul Sfinților Părinți să părăsim păcatele și să ne curățim prin pocăință, prin credință, prin hotărârea de a nu mai greși pentru a fi pregătiți să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
vinul și spunem: „Ale Tale dintru ale Tale, Ție îți aducem de toate și pentru toate”. Este momentul culminant al Sfintei Liturghii, când aducem lui Dumnezeu ca mulțumire darurile primite din bunăvoința lui și transformate în pâine și vin prin osteneala noastră și din dorința de a fi recunoscători Celui care ne-a oferit pâinea pentru existența noastră de toate zilele și pâinea din sfântul potir, care se transformă în trupul Domnului și ne asigură existența veșnică. La a patra cerere
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
zilele noastre s-au scurs în mânia Ta și anii ni se pierd ca un sunet. Zilele vieții noastre sunt șaptezeci de ani, iar pentru cei mai tari optzeci de ani și cea mai mândră din ele nu-i decât osteneală și durere. Așa trece viața noastră, iute și zburăm cum zboară pasărea-n văzduh. Cine știe puterea mâniei Tale și cine socoate urgia Ta după teama datorită Ție? învață-ne dară așa să socotim zilele noastre, ca să dobândim inimă înțeleaptă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Preabunule, cu darurile Tale pentru dragostea și grija neadormită ce întotdeauna o au pentru mine. Apără-i de toate nenorocirile și întristările. Dă-le viață lungă, fericită, liniștită și cu bună înțelegere. Fă-i părtași binecuvântării Sfinților Tăi. înmulțește roadele ostenelilor lor. Povățuiește pașii lor în căile mântuirii și ale fericirii veșnice. Fă să prisosească în toate cele bune, ca să te binecuvântăm în toate zilele noastre și în viața cea fără de sfârșit. Amin. Doamne, cât este de bine Când e
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
găsi, pentru simplul motiv că nu există. Acest lucru poate să pară radical ori să vă facă să credeți că vă face să vă pierdeți de timpul, dar nu e așa. Avantajele pe care le obțineți din creșterea performanței merită osteneala de a trata oamenii ca indivizi - asta ca să nu mai menționez îmbunătățirea relațiilor interpersonale. La urma urmei, ce vor? Găsirea factorilor întăritori. Există trei modalități de a afla ce este motivarea: prin întrebare, prin încercare și prin observare. Deși bunul-simț
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
ajunge la suprafață și trebuie să ne sforțăm pentru a ajunge la fundul apei, la fel stau lucrurile și cu gândirea. Într-o discuție despre măreția omenească, el spunea odată că măsura măreției unui om stă, după părerea lui, în osteneala pe care i-o cere munca lui. Nu există nici o îndoială că pe Wittgenstein munca lui filozofică l-a costat multă osteneală.“129 După revenirea din America, Wittgenstein a fost supus unui examen medical amănunțit de către un fost camarad din
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
o discuție despre măreția omenească, el spunea odată că măsura măreției unui om stă, după părerea lui, în osteneala pe care i-o cere munca lui. Nu există nici o îndoială că pe Wittgenstein munca lui filozofică l-a costat multă osteneală.“129 După revenirea din America, Wittgenstein a fost supus unui examen medical amănunțit de către un fost camarad din timpul războiului al lui Drury, care practica medicina la Cambridge, doctorul Edward Bewan. El a fost recomandat domnului Bewan atât de Drury
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
minte, de „a căuta adevărul“. În „Cuvântul înainte“ scris în 1945, pentru însemnări care vor fi publicate după moartea sa sub titlul Cercetări filozofice, el notează: „Nu mi-ar plăcea ca prin scrierea mea să-i scutesc pe alții de osteneala de a gândi. Ci, dacă ar fi posibil, să stimulez pe cineva spre gânduri proprii.“ Există mărturii care sprijină presupunerea că Wittgenstein socotea tocmai o combinație bine dozată a provocării de a găsi morala unei descrieri sau istorisiri cu unele
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
bine întemeiată“, atunci indicația cu caracter biografic că Wittgenstein nu a urmărit formularea unei teorii „ar putea cel mult să ne facă să ne simțim mici și neînsemnați deoarece noi nu am fi putut produce nici cu cea mai mare osteneală o capodoperă, care i-ar fi scăpat din greșeală creatorului ei“52. Comentariul își propune să arate că ceea ce constituie substanța Cercetărilor sunt „argumentele“ și că ele servesc, direct sau indirect, „întemeierii a două teze“, una despre semnificație și alta
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]