1,924 matches
-
singură în pădure; iar unicornul, îndată ce o vede, îi sare în brațe, o îmbrățișează și, în chipul acesta, este prins și expus vederii în palatele regilor. Tot astfel și Domnul nostru Iisus Christos, unicornul spiritual (spiritalis unicornis n.m.), pogorând în pântecele Fecioarei și luând trup din ea, prins fiind de iudei, a fost condamnat la moarte pe cruce; fapt despre care David spune: "Și iubit ca fiul unicornilor"; și iarăși, în alt psalm, el însuși spune despre sine: "Și se va
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de pornire în Fiziologul grecesc, rămâne fixată, în mare măsură, în tradiția interpretării alegorice ilustrate de acesta, conform căreia unicul corn simbolizează caracterul de unic fiu al lui Dumnezeu al lui Iisus, iar capturarea cu ajutorul unei fecioare întruparea Sa în pântecele Sfintei Maria și sacrificiul Său pentru mântuirea lumii. "Care este orginea poveștii animalului asemănător unui ied, capturat cu ajutorul unei fecioare?", se întreabă Florence McCulloch, într-un studiu deschizător de drumuri 31. Un punct de vedere pertinent ar fi cel potrivit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în vârvul cornului mare vârtute poartă și împotriva a toată pătimirea putere are. Deci, vreodânăoară cu dânsul a te împreuna de ți să va tâmpla, pre cât vii putea în prieteșugul lui vârtos a te lega silește, că el numai pântecele Biruinței spre roada simențiii neamului tău a deșchide poate"49. Prin urmare, singurul scop al Hameleonului paralizat de iubirea pentru tânăra sa soție, este să îl determine pe Inorog să își atingă cornul de pântecele Biruinței. În acest scop se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lega silește, că el numai pântecele Biruinței spre roada simențiii neamului tău a deșchide poate"49. Prin urmare, singurul scop al Hameleonului paralizat de iubirea pentru tânăra sa soție, este să îl determine pe Inorog să își atingă cornul de pântecele Biruinței. În acest scop se pune în slujba sa fără nici o plată, dar, cu toate insistențele, rezultatul este același: refuzul consecvent al unicornului. Strategia nu este însă lipsite de nuanțe, iar insinuările sunt și ele vizibile: "Și pentru ca pologul stidirii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
necunoștinții să să arunce, de multe ori și mai în toate dzilele, la culcatul și la sculatul lui, eu trebe în câmp îmi scorneam, iară Biruinței lingă dânsul să să afle îi porunceam. Ce împietrită inima lui nicicum spre stârpirea pântecelui ei a să milostivi nu s-au muiat, ce în zavistiia neamu lui și semințiii mele neclătit au statut"50. Hameleonul încearcă, de fapt, să i-o ofere pe soția sa Inorogului. Atingerea pântecelui ei cu cornul magic are, în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
împietrită inima lui nicicum spre stârpirea pântecelui ei a să milostivi nu s-au muiat, ce în zavistiia neamu lui și semințiii mele neclătit au statut"50. Hameleonul încearcă, de fapt, să i-o ofere pe soția sa Inorogului. Atingerea pântecelui ei cu cornul magic are, în mod evident, o încărcătură lascivă. Erotismul nu are cum să fie ignorat din această ecuație cu o singură, dar nerezolvabilă, necunoscută: puterea nobilului animal de a se abține, de a ignora ceea ce pentru orice
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de mama ca destin. A doua, că aceasta poate fi sursă sau antenă pentru o serie de întâmplări „tumorale”, care îl tarează fizic și psihic pe copil, așa încât el se va naște cu diverse carențe de fabricație. „Calitatea vieții în pântecele matern, casa noastră temporară de dinaintea nașterii, ne programează predispoziția pentru bolile arterei coronare, infarct, diabet, obezitate și o mulțime de alte condiții ale vieții ce va urma”(Nathanielsz, 1999). Acest repertoriu traumatic rezonează masiv și în registru psihologic, constituind eșafodajul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
XLI, 1920-1921, Cunoscându-l din casa părintească de la Cornești - Miroslava, Dimitrie Anghel (16 iulie 1872-13 noiembrie 1914), poetul „universului floral, al amintirii și al fanteziei" - cum îl definește prof. G.G. Ursu, portretizându-l, ni-l înfățișează cu simpatie pe Kogălniceanu: „pântecele enorm era boltit peste picioarele scurte dar mâna fină ca de femeie, era un om glumeț, iubitor de copii". Iar mai către bătrânețe imaginea lui devine și mai colorată de afecțiunea poetului: „Bătrân de tot îl revăd apoi, într-un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de îndată. Lucia susține pentru o clipă privirea, dar nu mai mult de o clipă. Mecanismul pe care ea însăși l-a pus în mișcare îi permite să se rușineze în fața lui. Aleargă să se ghemuiască lângă parapet, ascunzându-și pântecele cu genunchii, iar sânii cu brațele.“ - Pier Paolo Pasolini, Teorema Iar restul e tot TIFF În a doua jumătate a Festivalului Internațional de Film Transilvania, am fost tot un soi de gură-cască, la fel ca-n primele zile. M-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
194, care studiază opera Marguerite-ei Yourcenar și căutarea pe care scriitura yourcenariană o face împotriva uzurii timpului. Ea analizează figuri imaginare și mituri și în special cel al lui Iona care exprimă mișcare veșnicei reîntoarceri și a continuității temporale. În pântece, Iona poate "contempla imaginile primordiale vehiculate de către inconștientul colectiv" și le poate asimila în propria sa conștiință pentru o regenerare spirituală. Iată o localizare a Itacăi inedită care îi va lăsa perplecși pe mai mulți arheologi. Jean-Paul Nozière195 realizează la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cum va fi mai târziu înlănțuit Léon Lucain, invită la situații erotice evocate de trei cupluri care dansează "cu părul contopit încât nu mai formează decât un singur păr bicolor, cu pieptul oferit degetelor celuilalt, cu pântecel sudat de celălalt pântece, cu coapsele unele peste altele." Cei "câțiva metri pătrați rezervați dansului" în care evoluează cele trei cupluri anunță viitoarea configurație matematică a celor trei japoneze în casa pătrată. Deja timpul este suspendat, în acea noapte la Nyctalope, "orice viitor și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o intervenție exterioară, un unchi miraculos și o disciplină impusă pentru a accede la ospitalitatea unchiului său. Întâlnirea cu fochistul și cu unchiul merită să fie puțin comentată pentru a situa elementele acestei structuri destinată să se repete. Coborând în pântecele vasului, Karl își descoperă afinități extraordinare cu acest uriaș greoi și stângaci, care vorbește cu dificultate, care nu are în sine nimic simpatic de vreme ce este o ființă brutală care strivește șobolanii cu călcâiele și întreține raporturi dubioase cu fetele de la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mărturie despre sarcina îndeplinită. Împăratul puse să fie chemat Ciang, strategul. Era un bărbat înalt, subțire, care niciodată n-a plîns, nu i-a scăpat, toată viața lui, nici o lacrimă, nici măcar atunci cînd s-a născut. Sosise pe lume din pîntecele maicii sale ca un copilaș liniștit, cu privirea iscoditoare. Strategul afirmă cu cea mai deplină certitudine că rîndurile se referă la campanii triumfătoare. Cartea este o cronică a gloriei! Strategului i s-a făcut felul în taină, dimpreună cu toată
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
de jazzul incipient al vremii ce ea însăși îl melancolizează pe cititorul de azi: ,Doamnă, din orchestră-au șerpuit/ pe terasa de var amețită de mare,/ vuietele, glasurile, vîntul și eșarfele/ și culorile, din toate viorile.// Pașii metalici lunecă pe pîntece sparte./ Unde sînt valsurile? și mai departe/ unde sînt harfele?// Ritmic destinul bîntuie-n trupuri. Fără de preget/ tobe l-asmut./ Inimii-mi fii leagăn, inimii-mi fii acut,/ doamnă, cînd te rotesc ca pe deget/ pînă ți-e dulce, pînă ți-
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
Marina Constantinescu Nu cred că există memorie fără să aibă prin pliurile ei teribilele călătorii, peripeții, năstrușnicii și fantasmagorii ale lui Rabelais și, în consecință, ale lui Pantagruel, personajul său, feciorul uriașului Gargantua, Pantagruel cel purtat unșpe luni în pîntecele mamei sale și adus pe lume întru desfătarea sa și a noastră, a tuturor. În vecii vecilor. Uimirea și rîsul îl însoțesc pe cititorul de orice vîrstă în parcurgerea uneia dintre cele mai extraordinare cărți, acolo unde puterea cuvîntului și
Despre starea oamenilor sau cum tălmăcește Purcărete regizorul cuvîntul lui Rabelais by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13667_a_14992]
-
cotidianul republicii populare. Prospectiv și retrospectiv, criticul literar este angrenat, la rândul său, în această operațiune condusă de partid. Între actorii care participă la facerea lumii în "cabina unei locomotive, în laborator, în atelierul unui centru de mașini sau în pântecele încins al uzinei", diferența ține doar de instrument, iar nu de vocație sau responsabilitate. Pe acest fundal al "angajării’, delimitarea "adversarului" de exponenții spiritului partinic se operează previzibil și vulgata partinică releagă în infern pe esteticienii "idealiști", adepți ai "artei
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
solitarius (I) SPHENISCIFORMES Spheniscidae Pinguini Spheniscus demersus (ÎI) Spheniscus humboldti (I) PODICIPEDIFORMES Podicipedidae Podilymbus gigas (I) PROCELLARIIFORMES Diomedeidae Albatroși Diomedea albatrus (I) PELECANIFORMES Pelecanidae Pelicani Pelecanus crispus (I) Pelican creț Sulidae Papasula abbotti (I) Fregatidae Fregata andrewsi (I) Fregata cu pântece alb CICONIIFORMES Ardeidae Egrete, bâtlani Ardea goliath (III Ghana) Stârcul mare Bubulcus ibis (III Ghana) Stârc de cireada Casmerodius albuș (III Ghana) Egreta mare Egretta garzetta (III Ghana) Egreta mică Balaenicipitidae Balaeniceps rex (ÎI) Ciconiidae Berze, jabiru, marabu african, etc.
32005R1332-ro () [Corola-website/Law/294308_a_295637]
-
roșie Branta canadensis leucopareia (I) Branta ruficollis (ÎI) Gașca cu piept roșu Branta sandvicensis (I) Cairina moschata (III Honduras) Rata leșeasca Cairina scutulata (I) Coscoroba coscoroba (ÎI) Cygnus melanocorypha (ÎI) Dendrocygna arborea (ÎI) Dendrocygna autumnalis (III Honduras) Rata arboricola cu pântece negru Dendrocygna bicolor (III Ghana/Honduras) Dendrocygna viduata (III Ghana) Rata arboricola văduva Mergus octosetaceus Nettapus auritus (III Ghana) Oxyura jamaicensis Oxyura leucocephala (ÎI) Rata cu obrazul alb Plectropterus gambensis (III Ghana) Gașca mare cu pinteni Pteronetta hartlaubii (III Ghana
32005R1332-ro () [Corola-website/Law/294308_a_295637]
-
ruficollis (II) Gâsca cu gât roșu Branta sandvicensis (I) Cairina moschata (III HN) Cairina scutulata (I) Coscoroba coscoroba (II) Lebăda cu gât negru Cygnus melanocorypha (II) Lebăda cu gât negru Dendrocygna arborea (II) Dendrocygna autumnalis (III HN) Rață abricolă cu pântecele negru Dendrocygna bicolor (III GH/HN) =374 Dendrocygna viduata (III GH) Rață abricolă văduvă Mergus octosetaceus Nettapus auritus (III GH) Oxyura leucocephala (II) Rața cu obrazul alb Plectropterus gambensis (III GH) Rața cu țepi Pteronetta hartlaubii (III GH) =375 Rhodonessa
jrc3394as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88553_a_89340]
-
de atletism literar era posibilă doar datorită obiceiului său de a semna paginile altora, furate din alte cărți sau cumpărate pe un preț de nimic de la lucrătorii peniței care munceau pentru el. Poate că banchetele sale interminabile, care îi umflau pântecele și-i goneau buzunarele, îl obligau să producă, în serie, opere la comandă. Guvernul francez îi plăti, de exemplu, romanul „Montevideo sau Noua Troie”. Paginile sale erau dedicate „eroicilor apărători” ai acestui port pe care Adolphe Thiers îl numea “colonia
10 IULIE. FABRICAREA ROMANELOR. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295931_a_297260]
-
Octavian Soviany Alte femei își poartă sexul sub pântece. La tine sexul e pretutindeni și fiecare fir de păr, fiecare globulă de sânge, fiecare celulă e o altă femeie. Numai tu poți fi pătrunsă printr-un cablu de telefon. Numai tu ai putea rămâne însărcinată cu un poem. Porți
Noi am fost apa by Octavian Soviany () [Corola-website/Imaginative/13710_a_15035]
-
cântec, căldură cutremur, cuțit. Ești numele meu citit în oglindă și ai degete de cenușă și apă. De cenușă și apă. Am iubit doar femeile cu aer străvechi. Femeile care beau singure noaptea și adorm cu volume de versuri pe pântece. Femeile slabe și palide ale apașilor. Paharele din care nu poți să storci niciodată ultima picătură. Tu ești toate aceste femei și mai mult decât ele. Iubești toate obiectele care pot să rănească. Îmi împletești și-mi despletești venele. Parcă
Noi am fost apa by Octavian Soviany () [Corola-website/Imaginative/13710_a_15035]
-
cea de azi și tot astfel până în limb hiperborean. Încât putea o clipă adia frunza-nghețată din arbori și pene de păsări noptatice peste arbori și suflet Hiberboreea începea atunci sticlind în propria-mi ființă. Cu ființe târzii născute din pântece târzii unduind lângă noapte în plină iarnă trupul meu se dezbrăca de piele intrând în lucruri strigând miazănoptea cu mâinile devenite ele însele strigăt ehei, umbrește-mă înnoptează-mă! nopți fără oprire apoi m-am tot chemat nemaigăsindu-mă. În
Poezii by Ștefan Melancu () [Corola-website/Imaginative/2597_a_3922]
-
fuga departe de oamenii care își construiesc meticulos un înveliș departe de orașele care fumegă zilnic ca un monstru cu o mie de chipuri într-o cameră pe care nu a visat-o nimeni mi-aș spune, femeie cumplită cu pântecele supt oare de ce fugi, oare unde fugi cu înverșunare? oamenii te vor ajunge din urmă și îți vor îndesa pe trup carapacea lor vei fi asemeni femeilor lor femeie cumplită nu te vei mai recunoaște în orice oglindă te-ai
Poezie by Ofelia Prodan () [Corola-website/Imaginative/9249_a_10574]
-
dărâmate se holbează în gol o batistă albă înșiră ce-a mai rămas din săptămâna proaspăt scrobită îmi agăț colțul buzelor de pervaz aștept să se arboreze acel zâmbet care te trece-n luntrea-i peste vârtejul oricărei zile în pântecele unei mări ce-a secat locuiesc într-un castel de nisip scoici ruginite îmi împrumută glasul abia distingându-se dintre buruieni și pietricele umbre monosilabice se ghemuiesc în ele atente limbile nervoase-ale valurilor le ling trăsăturile de lapte rămân închise
Poezie by Daniela Popa () [Corola-website/Imaginative/8957_a_10282]