2,887 matches
-
chiștoace. Cîte-o javră se strecoară printre bulanele negre, argintii, roșii, galbene, maro ale gagicilor. Care tot freacă aerul dintre ele, pînă ăla, săracul, cred că ejaculează. Că altfel de unde cîte-o rafală de vînt, din senin, pe bulevard. Dactăr Nicu, Omul Păianjen Toate amărîtele din orașul acesta visează la dactăr Nicu, Omul Păianjen. El o să le rezolve toate problemele: cu coșurile de pe obraz, că nu le vine ciclul, cu șeful care le pipăie între picioare, cu examenul de la pedagogie, cu castingul de la
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
maro ale gagicilor. Care tot freacă aerul dintre ele, pînă ăla, săracul, cred că ejaculează. Că altfel de unde cîte-o rafală de vînt, din senin, pe bulevard. Dactăr Nicu, Omul Păianjen Toate amărîtele din orașul acesta visează la dactăr Nicu, Omul Păianjen. El o să le rezolve toate problemele: cu coșurile de pe obraz, că nu le vine ciclul, cu șeful care le pipăie între picioare, cu examenul de la pedagogie, cu castingul de la TV și cîte și mai cîte. Cîte femei, atîtea probleme. Și
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
țoale de seară. Dactăr Nicu le scoate la o-nghețată, la o pizza, la discotecă, le invită la recepții și vernisaje, dactăr Nicu e politicos și culant, le scapă de soții geloși, de violatori, de prietenii violenți. Dactăr Nicu, Omul Păianjen, e peste tot. Dacă nu l-ai cunoaște, ai zice că-i cine știe ce de capul lui. Îngerul parcării Dactăr Nicu a angajat un înger să păzească parcarea din fața blocului. Mereu furau șmecheranii, ba o roată de rezervă, ba un casetofon
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
vei prăznui ziua aceasta impur și impar o vei umple cu friguri cum vara de muște o bucată de carne apoi de aduceri aminte ca de-un rînced insuportabil miros apoi de verbe iubitoare doar între ele însele cum lesbienele. Păianjenii Păianjenii care-și întind pînzele aidoma unor fire subțiri de apă din ce în ce mai subțiri disperate căci apa li se refuză și-n setea lor torturantă ar vrea s-o imite. Localul Întunecos localul în sticle alcoolul mugește cum taurii ieși în
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4033_a_5358]
-
prăznui ziua aceasta impur și impar o vei umple cu friguri cum vara de muște o bucată de carne apoi de aduceri aminte ca de-un rînced insuportabil miros apoi de verbe iubitoare doar între ele însele cum lesbienele. Păianjenii Păianjenii care-și întind pînzele aidoma unor fire subțiri de apă din ce în ce mai subțiri disperate căci apa li se refuză și-n setea lor torturantă ar vrea s-o imite. Localul Întunecos localul în sticle alcoolul mugește cum taurii ieși în prag
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4033_a_5358]
-
istorii publicate atunci (de la Dimitrie Pappazoglu și Ulysse de Marsillac pînă la Frédéric Damé și Anton Bacalbașa), scriitorul realizează un îndrumar detaliat și ierarhizat. Se poate vorbi de o adevărată rețea de borne geografice, așternută peste oraș ca pînza de păianjen, făcînd posibilă reconstituirea planimetriei din epoca primului rege Carol. O rețea diferențiată prin frecvența înregistrărilor statistice, tehnică prin care, mult mai tîrziu, vor cerceta peisajul urban Yves Luginbuhl sau Kevin Lynch. Concomitent, în interiorul rețelei, Caragiale a introdus detalii geometrice și
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
muza de sub cearceaf veselă îmi explică N-o fi chiar atît de rău dar în mod fatal între insulă și vorbire nu mai e o legătură directă nici măcar o ceață mîhnită prin care să zărim introvertiți în iaduri vegetale cînd păianjenul blond din ramurile mestecenilor ar fi dispus să-i dezmierde. Prieteni, măcar voi ascultați cu fervoare rugi în frunze lipite de Zidul Plîngerii: oracol verde. Molima de cristal I Așa a început mașinăria umană în urbea noastră mișcată de mîini
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
păcat, iar se va întrista fratele nostru Ioan... Explozii oranj. Zori vineții peste Spitalul Clinic Republican. În dreptul ferestrei de la etajul al doisprezecelea, zglobii rândunele, ciurliu, ciurliu! țes pânza unei noi zile cu firul respirației mele. 21 mai 2009 Pânza de păianjen Păianjenul din ungher acum e bătrân zi și noapte îl simt cum mă veghează ca din afara realității Coboară din tavan până deasupra mesei îmi spionează tremurul pixului pe hârtie și-mi ascultă ticăitul venei de la tâmplă privește în mine adânc
Poezie by Arcadie Suceveanu () [Corola-journal/Imaginative/5075_a_6400]
-
iar se va întrista fratele nostru Ioan... Explozii oranj. Zori vineții peste Spitalul Clinic Republican. În dreptul ferestrei de la etajul al doisprezecelea, zglobii rândunele, ciurliu, ciurliu! țes pânza unei noi zile cu firul respirației mele. 21 mai 2009 Pânza de păianjen Păianjenul din ungher acum e bătrân zi și noapte îl simt cum mă veghează ca din afara realității Coboară din tavan până deasupra mesei îmi spionează tremurul pixului pe hârtie și-mi ascultă ticăitul venei de la tâmplă privește în mine adânc, până în
Poezie by Arcadie Suceveanu () [Corola-journal/Imaginative/5075_a_6400]
-
dați-i otrava vieții, pînă la uitare totală, așa cum trec acum prin piața orașului fără să fiu văzut, dar scuipat de ochii din care ies sforile care țes pînza cu care sunt acoperit pînă ce strigătul se face gogoașă de păianjen strivit de piciorul mînios al dumnezeului local care trage zilnic apa peste fruntea lui plină de lesturi cui să-i pese de cîntecul mic, de furnică, în goana greierului istovit de speranță! Stau, trup fărîmițat de o mie de ochi
Gellu Dorian by Gelu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/10170_a_11495]
-
o să se mai Întoarcă. De data aceasta glumețul „Nea Nicu” na mai glumit. Condoleanțe celor Îndurerați. DRUM BUN, NICULE! ÎNTOARCEREA - ziaristei Steliana C. mi-a fost dor și m-am Întors acasă cerberul ca de o viață-n prag un păianjen zăvorâse ușa n-aveam călăuză niciun mag toți ai mei dormeau Într-o sculptură maica la războiul de țesut taica Înjura pe bătătură Vacă era dusă la păscut câteva poeme desuete se-ngânau prin timpul vertical lângă vechea mea masă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
cum se ivesc din lut pretexte ca, nervură cu nervură să/ mă invoci pe mine, copacul meu gînditor// acest stetoscop le știe pe toate/ cum mă respiri pînă la intoxicare și vomiți/ cum oasele tale de imagolog străpung pînza de păianjen/ cum bate clopotul cînd mă întorc la tine/ turnîndu-mi pe zîmbet luciul șinelor de tramvai/ cum îți crește pe cortex un papirus al anxietății grafologizînd// nicicînd asupra noastră nu s-a coborît roiul acela de fluturi/ ce reface pointillista harmonie
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
înflorește liliacul alb Se lasă seara - pe mormântul vecinei flori de liliac Vântul șuieră - prin urdiniș nu trece nici o albină Ploaie de seară - fetița colorează o buburuză Târziu în noapte - un cărăbuș zboară în jurul lămpii Plouă în noapte - în plasa păianjenului doar o petală Un fluture dă târcoale cănii de ceai - zi senină Echinocțiu - vrăbiile țopăie în cuibul berzei Nuc înmugurit - un pițigoi îngână alt pițigoi Zi ploioasă - pe lespedea de piatră mâțișori de nuc Plouă peste-oraș - guguștiucii clocesc fără umbrelă
SEMNE DE PRIM?VAR? by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83875_a_85200]
-
alungire apoi și o sfâșiere,/ un clopot legat între două cămile/ biciuite ca-n iad și care,/ înlăcrimate de sete,/ pornesc spre orizonturi contrare.// și deodată metalul devine mătase/ și plâns și dangătul moale ca untul/ al unei pânze de păianjen/ înfiorând pădurile și deșertul." Însă finalul, definitoriu pentru stilistica și simbolistica lui Ion Mircea, pe exact această linie a (co)relației mamă-fiu, e cu adevărat antologic: "acum eram la subsuoara mamei. un cristal/ de sare lampadofor îmi atârna/ la capătul
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
a destin întreg"16. Deși, după cum observa Ana Selejan, cenaclul (reformat) va funcționa ca o "adevărată pepinieră de poeți" abia după anul 1948, el va fi probat și pus la punct, ca mecanism, încă de la finele lui 1944. "Pânza de păianjen" a filialelor ARLUS înființate rapid în întreaga țară prevedea și astfel de cenacluri literare, drept pentru care producția lor este reflectată în săptămânalul Veac nou care, pe parcursul anului 1946, va alimenta rubrica Poezia unde, alături de nume consacrate (Sașa Pană, Nina
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
Oswald Zaur Austriacul.” Așadar suburbiile există doar în ficțiunea autorului, autor creator de lumi fantastice dar pline de lumesc, când antic, când medieval, când modern, cu filosofiile lumii cunoscute din cărți sau din etosul românesc și nu numai. Cu arta păianjenului ce-și împletește plasa, cu arta înnăscută a albinei în geometrii hexagonale, poetul și prozatorul-poet dă strălucire și mister fiecărui paragraf: „Așchiile care săreau din această bucată de piatră erau adunate cu multă răbdare, o răbdare sisifică, de Bătrânul Anticar
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
între oameni bună învoire!” Și de două mii de ani, în Noaptea Sfântă, coboară pe pământ și merge la cei ce au nevoie de ajutorul lui și le aduce vindecare celor bolnavi, bineînțeles, prin Harul și Puterea dată lui de Domnul! Păianjenul Atunci când crudul rege Irod a pornit prigoana împotriva pruncilor, vrând să-L prindă și să-L ucidă pe Nou-Născutul Fiu al lui Dumnezeu, Sfântul Iosif a fost înștiințat în vis de către Arhanghelul Gavriil despre aceasta, zicându-i: „Ia Pruncul și
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
spre a se depărta de acel măcel. Dar deodată, auziră în urma lor tropot de cai și vocile aspre ale urmăritorilor. În fața lor văzură o peșteră și intrară în ea cu măgăruș cu tot. La intrarea peșterei atârna de sus un păianjen mare care dormea. Măicuța Domnului îl rugă: “Ajută-ne și țese iute o pânză acoperind toată intrarea peșterii, astfel încât urmăritorii să creadă că este nelocuită.” Păianjenul, punându-se imediat pe treabă, țesu în grabă o pânză groasă, încât părea că
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
intrară în ea cu măgăruș cu tot. La intrarea peșterei atârna de sus un păianjen mare care dormea. Măicuța Domnului îl rugă: “Ajută-ne și țese iute o pânză acoperind toată intrarea peșterii, astfel încât urmăritorii să creadă că este nelocuită.” Păianjenul, punându-se imediat pe treabă, țesu în grabă o pânză groasă, încât părea că de multă vreme nimeni nu mai pusese piciorul în acea peșteră. Oștenii, ajungând aici și văzând pânza păianjenului, convinși că în această peșteră nu intrase nimeni
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
peșterii, astfel încât urmăritorii să creadă că este nelocuită.” Păianjenul, punându-se imediat pe treabă, țesu în grabă o pânză groasă, încât părea că de multă vreme nimeni nu mai pusese piciorul în acea peșteră. Oștenii, ajungând aici și văzând pânza păianjenului, convinși că în această peșteră nu intrase nimeni de mult timp, au făcut cale întoarsă. Când tropotul cailor nu se mai auzi, Măicuța Domnului i-a mulțumit păianjenului care i-a salvat pe toți trei și au pornit mai departe
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
mai pusese piciorul în acea peșteră. Oștenii, ajungând aici și văzând pânza păianjenului, convinși că în această peșteră nu intrase nimeni de mult timp, au făcut cale întoarsă. Când tropotul cailor nu se mai auzi, Măicuța Domnului i-a mulțumit păianjenului care i-a salvat pe toți trei și au pornit mai departe în lunga și primejdioasa lor călătorie, spre Egiptul îndepărtat. Și iată, dragi copii, cum și cea mai neînsemnată ființă, cum este păianjenul, a putut contribui la salvarea Dumnezeiescului
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
auzi, Măicuța Domnului i-a mulțumit păianjenului care i-a salvat pe toți trei și au pornit mai departe în lunga și primejdioasa lor călătorie, spre Egiptul îndepărtat. Și iată, dragi copii, cum și cea mai neînsemnată ființă, cum este păianjenul, a putut contribui la salvarea Dumnezeiescului Prunc. În Egipt, Sfânta Familie a locuit trei ani și jumătate, până ce tot în vis Sfântului Iosif i sa arătat Arhanghelul Gavriil, care i-a spus: „Ia Pruncul și pe Mama lui și întorceți-vă
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
răsărit .............................................. 27 Fuga în Egipt. Uciderea Pruncilor ............................... 33 Povestiri de Crăciun........................................ ....... 41 Noaptea de Crăciun ............................................... ...... 43 Crăciun fericit! Tristețea brăduțului ............................................... ...... 55 Sărăcuții ............................................... ........................ 63 Legende de Crăciun ............................................... 79 În Noaptea Sfântă și animalele vorbesc ...................... 81 Steaua Betleemului ............................................... ....... 88 Îngerul Crăciunului ............................................... ...... 92 Păianjenul ............................................... ..................... 97 </contents>
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
Anka Butt — „Butt“ e de la Butnaru, mi-a zis, dar ca nume de artistă merge foarte bine. Anca Butnaru: Anka Butt. Acum nu mai știu cum să scap de el. — Dă-i o conotație teologică, am încurajat-o. Ankabut înseamnă păianjen în arabă. E chiar numele unei surate importante, al unui capitol din Coran: Ankabut / Păianjenul. Păianjen e feminin în arabă... e în mod automat o păienjeniță. — Daaa, da, văd deja ce sens malefic iese de aici. Femeia-păianjen care prinde, otrăvește
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
foarte bine. Anca Butnaru: Anka Butt. Acum nu mai știu cum să scap de el. — Dă-i o conotație teologică, am încurajat-o. Ankabut înseamnă păianjen în arabă. E chiar numele unei surate importante, al unui capitol din Coran: Ankabut / Păianjenul. Păianjen e feminin în arabă... e în mod automat o păienjeniță. — Daaa, da, văd deja ce sens malefic iese de aici. Femeia-păianjen care prinde, otrăvește și înghite. — Dimpotrivă, e vorba de fragilitate. Spune acolo, în Coran, că cea mai fragilă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]