2,742 matches
-
să facă orice vor ei acolo, înăuntru“. Și așa au făcut. Dar nu au distrus, ci au ascuns - tăcu o clipă. Cine-o fi fost? se întrebă în șoaptă, aproape fascinat de inteligența care alesese cel mai improbabil loc, camerele părăsite ale bătrânului împărat, unde, cu siguranță, nimeni nu avea să intre să doarmă vreme de decenii. Poate că fusese chiar porunca lui Tiberius. Gândea în șoaptă. Răsuflă adânc, apoi spuse: Cel care poseda documentele astea îi avea în mână pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
familiei imperiale. O serie de inscripții arată însă că ea a fost transformată într-o tristă destinație a celor exilați. Timp de multe secole, a fost închisoare. Capitolul II Nike din Samotrakhi. În 1863, cei care au debarcat pe insula părăsită au explorat ruinele orașului cu ziduri ciclopice și au descoperit o statuie splendidă, Nike din Samotrakhi, pe care Germanicus n-a reușit s-o vadă. Pe atunci însă, arheologia presupunea dezgroparea dezordonată și însușirea fără scrupule a obiectelor găsite. Nike
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
metri de corăbii. Apoi au apărut și funiile ancorelor, care nu se deterioraseră în veacurile cât stătuseră sub apă: s-a văzut că fuseseră tăiate brusc, cu o lovitură de secure, așa cum se obișnuiește pe mare atunci când o ancoră trebuie părăsită. A ieșit la iveală și un odgon, al cărui capăt se găsea pe mal; și el era tăiat și plutea departe de corăbii. Secole de-a rândul, toate acestea fuseseră acoperite de mâl, iar acum, fragile, se fărâmițau la soare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
în spațiul liniștitor oarecum al magazinului. Își strecură cutia cu mătăsurile în geantă și o luă spre Sixth Avenue, care o ducea în centru, către apartamentul ei. Capitolul LII Crima era într-adevăr una ciudată. O dublă omucidere în partea părăsită a Roosevelt Island - fâșia aceea îngustă de apartamente, spitaluri și ruine fantomatice din East River. Dat fiind că tramvaiul permite accesul rezidenților nu departe de sediul din Manhattan al Organizației Națiunilor Unite, o mulțime de diplomați și de angajați ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
că a fi egoist era un lucru perfect normal. Am sunat la sonerie în loc să îmi folosesc cheia, pe care încă o aveam cu mine, simțind efectele unei legi nescrise care sugerează un anumit tip de politețe atunci când îți avertizezi soția părăsită că sosești la căminul conjugal. Judy a răspuns la ușă, părând de-a dreptul speriată, draga de ea. Lăsasem un mesaj pe robot spunându-i că aveam de gând să trec pe acolo să-mi iau câteva lucruri, dar se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
hrănească progeniturile. După o săptămînă, Jim deveni dependent de această patrulă japoneză pentru a-și procura hrana. Tot mai multe case de pe Columbia Road erau ocupate de militari și civili japonezi. De cîteva ori, cînd se apropiase de vreo casă părăsită, Jim fu alungat de paznicii chinezi. Într-o dimineață, soldații japonezi nu-și mai făcură apariția. Jim așteptă răbdător În grădina casei, În spatele Country Club-ului american. Încercînd să-și potolească foamea, rupse crenguțe din boschetul de rododendron, gata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
scormonind prin creierii unui șoricel. — Deci, ai locuit acasă la tine Jim, de unul singur, acolo jos, În Concesiunea Franceză? — Pe Amherst Avenue. — Frank... Înainte de a pleca din Shanghai, ar trebui să dăm o raită pe-acolo. SÎnt multe case părăsite, Jim? Jim Închise ochii. Era foarte obosit, dar lucid, și se gîndea la orezul pe care tocmai Îl mîncase, savurînd din nou fiecare bob cu pește. Basie vorbea, iar vocea lui vicleană plutea În aerul plin de fum, cu miros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
rurale. Aceste dislocări stranii Îl atrăgeau pe Jim. Pentru prima oară se simți În stare să se bucure de război. Se uită fericit la tramvaiele arse și la blocurile de locuințe, la miile de uși deschise spre nori, un oraș părăsit, invadat de cer. Îl nemulțumea doar faptul că tovarășii săi de detenție nu-i Împărtășeau emoția. Ședeau morocănoși pe bănci, cu ochii În podea. Una dintre misionare zăcea pe podea, Îngrijită de un alt deținut, un britanic cu părul blond-roșcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
urmărire Zero, iar un pilot echipament de zbor umbla cu pași mari printre aripile avioanelor. Fără să se gîndească, Jim Îi făcu semne cu mîna, dar pilotul se pierdu printre elice. La vreo trei kilometri mai Încolo, lîngă un sat părăsit și pagoda lui arsă, fură Împiedicați să Înainteze din pricina unui convoi de camioane care transportau aripile și fuselajele unor bombardiere bimotoare. O escadrilă de aparate de zbor stătea Îndreptată spre soarele de după-amiază, gata să decoleze și să atace armatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
În stil Tudor, din ciment vopsit. Carcasa unei șalupe cu motor zăcea În apa mică, avînd puntea străpunsă de buruieni care Înaintau pe plajă, pînă la cenușa hotelului. În fața lor, un camion militar Întorcea prin poarta unui obor de vite părăsit, distrus recent de un incendiu și mai mare. Soldați japonezi plictisiți trîndăveau lîngă ghereta de pază și priveau la un grup de muncitori chinezi care prindeau În cuie sîrmă ghimpată pe un șir de stîlpi de pin. În spatele gheretei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
să se odihnească În șanțul pentru tancuri. De-abia mai putea să șadă pe bancă și Îi venea să se culce pe podea, alături de doctorul Ransome, ca să poată privi direct În sus, la cer. Peisajul de orezării, golfulețe și sate părăsite se succeda ieșind dintr-o ceață albă, ca oasele măcinate ale tuturor morților Chinei. Praful acoperea cabina și capota camionului, camuflîndu-l pentru tărîmul În care avea să intre. De cît timp se aflau oare pe drum? Contururile movilelor mortuare Încercau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
cu o panoramă pe un ecran de cinema. Spre nord erau casele din concesiunea franceză, fațadele lor reflectîndu-se În cîmpurile de orez inundate. În dreapta lui Jim, rîul Whangpoo ieșea din districtul Nantao al Shanghai-ului, albia lui imensă străbătînd ținutul părăsit. În fața lui era aerodromul Lunghua. Pista de ciment era situată În diagonală pe Întinderea de iarbă, ajungînd pînă la baza pagodei. Jim putea vedea țevile tunurilor antiaeriene montate pe anticele trepte de piatră, și puternicele reflectoare de aterizare și antenele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
raiduri asupra orașului Tokyo. Întinderea de iarbă dintre lagăr și capătul de sud al aerodromului era rareori patrulat. Ochiul vigilent al lui Jim cercetă șanțurile și ridicăturile de pe malurile cu urzici și trestie de zahăr sălbatică, urmărind cursul unui canal părăsit. Un al doilea grup de hamali chinezi lucrau În centrul aerodromului, reparînd pista de ciment. Cărau coșuri cu pietre din camioanele parcate printre cratere de bombe. Un cilindru compresor cu aburi se mișca Încolo și Încoace, manevrat de un soldat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
rîu, urmat de o escadrilă de bombardiere de luptă bimotoare. La vreo trei sute de metri vest de lagăr, unul dintre avioanele Mustang veni cu aripa din dreapta spre pămînt. Nemaiputînd fi controlat, alunecă prin aer, vîrful aripii atingînd malul unui canal părăsit. Avionul viră peste orezării și se dezmembră În aer. Explodă Într-o perdea de benzină aprinsă, prin care Jim putu vedea chipul arzînd al pilotului american, Încă prins În scaunul lui. Printre sfărîmăturile incandescente ale avionului, un fragment din soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de la jandarmerie Își luaseră echipamentul și dispăruseră În cursul nopții. Jim se ridică În picioarele goale pe iarba ca de gheață, uitîndu-se fix la tunelul de ieșire. Lumina slabă a soarelui Își schimbă direcția spre pereții de ciment ai parcajului părăsit. Deja unul dintre prizonierii britanici bocănea prin tunel cu saboții lui tociți, urmat de soție În rochia ei zdrențuită, cu mîinile lipite de față. Jim așteptă ca o Împușcătură să-l arunce pe bărbat la picioarele soției sale, dar perechea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
se ciocniseră, Încurcîndu-și pînzele. Un container argintiu Își tîra parașuta strînsă și căzu la pămînt, lovind malul unui canal la vreo șaptezeci de metri mai Încolo. Făcînd un ultim efort, Înainte de a trebui să Întindă pentru ultima oară printre avioanele părăsite, Jim merse prin trestia de zahăr la orezăria inundată. Trecu peste apa puțin adîncă spre un crater de bombă din mijlocul cîmpului, apoi merse de-a lungul marginii spre canal. CÎnd urcă taluzul, ultima parașută căzuse În cîmp, la vest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
și sape. Evitîndu-i cu orice preț, Basie și grupul lui de bandiți stăteau În apropierea oricărei lupte care se ducea. La est de Nantao, Între docuri și baza de hidravioane, era un pămînt al nimănui cu pontoane, depozite și bărci părăsite, pe care milițiile Guomindangului și țăranii refugiați le găseau prea aproape de lupta de peste rîu, de la Pootung. Aici, Basie și cei șase membri care mai rămăseseră din bandă se adăposteau În buncăre și forturi de beton, rămînÎndu-le doar Buickul dinainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
și ale casei tale vii pe această lume, la Început pur ca un Înger și prin urletul tău Începi să păcătuiești la 2 septembrie 1947. Incestuos vei suge prima lacrimă de lapte din sânul mamei, apă din apa casei tale părăsite. Și intri În cea de a doua veșnicie, cea de om, suflet bun la Dumnezeu. Într-o cetate veche din Ardeal cântă păsările toamnei prin Dumbravă. Maici neștiute În vecernie, la Păltiniș. Huruie tramvaiul galben spre Rășinari. Totul e luminos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
deja. Traverse de metal goale pe care ar fi trebuit să fie terase, uși deschise în gol, astupate cu somiere răsturnate. — S-o luăm pe scurtătură, zise. Umblam printre stâlpii de ciment a ceea ce părea să fie un imens garaj părăsit și în sfârșit soarele ne lăsa în pace. Apoi am intrat într-un gang întunecat, acoperit de inscripții făcute cu spray, unde plutea o putoare de vespasiană amestecată cu un iz de friptură care venea cine știe de unde. Ușa de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
dacă nu ar fi avut toți cei din tabără pete pe plămâni sau tuberculoză sau o duzină de alte boli și cusururi. Corpul meu își adăpostea propriile amintiri ale acelor ani când fusesem închis într-un pod, ca un suvenir părăsit, trăind cu cartofi putreziți și fasole mucegăită, deși nu știam asta pe atunci. Dar soția polacului avea pete pe plămâni. I-a spus să plece fără ea. De îndată ce petele or să dispară, vine și ea cu copiii. Exclus, a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
bătrâne foarte pioase, În haine negre, de văduve, cu cruci mari de lemn pe piept, așezate la amiază pe un pietroi mare din mijlocul câmpiei, nemișcate și tăcute, cu degetele Împreunate. Într-o noapte auziră muzică venind dintr-o ruină părăsită. Iar altă dată trecu pe drum, prin fața lor, un bătrân sfrijit, cântând din mers la un acordeon spart, care nu scotea nici un sunet. În dimineața următoare căzu o ploaie scurtă și repede, iar aerul deveni atât de limpede, Încât se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
În litere, nu În cifre. Visase că izbucnise războiul. Decorul semăna cu Înălțimile Golan, doar că era ceva mai arid. Ca un peisaj selenar. Îmbrăcat În uniformă militară, dar fără centiron și fără armă, mergea pe un drum de țară părăsit, iar de o parte și de alta, știa bine, se Întindeau câmpuri de mine. Ținea minte mai ales că aerul era Îmbâcsit și foarte cenușiu, ca Înainte de furtună. În depărtare se auzea un clopot care bătea Încet și rar, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
pat miroase deja. Azi trebuie să duc o legătură cu așternuturi la spălătorie. Totuși a fost ceva: a rămas aleanul după munții aceia golași și lumina ciudată, cenușie, dar mai ales după dangătul clopotului al cărui ecou răsuna În văi părăsite, cu pauze foarte lungi Între bătăi, care parcă ajungeau la mine de la o depărtare de neînchipuit“. 8 Un dezacord asupra Întrebării cine sunt cu adevărat indienii La ora zece dimineața, pe când stătea la geam și număra picăturile de ploaie, Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
-ți ascunzi poftele. Ca să nu mai vorbim de pisica pe care ai speriat-o cu numai câteva clipe În urmă. Aceasta este, mai mult sau mai puțin, suma ultimelor tale isprăvi, mare conducător al Consiliului Revoluționar, pacificatorule, consolatorule de femei părăsite. Și am mai putea aminti neprezentarea la locul de muncă sub pretexte mincinoase și un act de onanism neisprăvit. Și de asemenea urina care plutește Încă În vasul toaletei și Înmormântarea pe care ai făcut-o primei insecte din Întreaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
contemporanii săi, cei ce vor popula Ierusalimul peste o sută de ani, vor dezlega la rândul lor cuvinte Încrucișate? Vor suferi și ei umilința iubirilor neîmpărtășite? Se vor Încheia greșit la cămăși? Vor fi condamnați la Împuținarea estrogenului? Iar copiii părăsiți vor continua oare să rătăcească În jurul Ecuatorului și peste o sută de ani? Fima simți că inima i se strânge de durere. În tristețea sa, era gata să se apropie de Tamar și s-o Îmbrățișeze. Să-i lipească fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]