6,963 matches
-
știa el, Doamne? - că nu mai aveam de plecat nicăieri. Am fi preferat să stea cu noi, acasă, dar nu se putea așa ceva: când el știa că poate să plece, pleca fără a sta prea mult pe gânduri! Ursu nu păzea doar casa noastră. Libertatea era parte integrantă din felul lui de a fi. Știa că are curtea sa și cotețul său, păstrate de el în permanență curate - noi nu am curățat nimic după el prin curte și nici nu l-
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
încredere, confort sufletesc și dragoste față de valorile perene ale spiritualității și culturii noastre autentice!... Și, totodată sfinția sa realiza faptul că păstorul duhovnicesc trebuie să arate în toate bună-rânduială. Fiindcă în bună-cuviință stau toate chipurile unei purtări frumoase. Păstorul duhovnicesc își păzește buna cuviință în relațiile sale când: - nu își neglijează îndatoririle sfinte și apostolia sa; - când își amintește că trebuie să fie, oriunde și oricând, un model creștin, când vorbește și când tace; - când se conformează el însuși responsabilităților care decurg
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
încheie cu cuvintele: „Dăruiește-mi, Doamne, să-mi văd păcatele mele și să nu osândesc pe fratele meu”. Este făcută cu stăruință pe toată durata Postului Mare. Te-ai aștepta ca, atunci când te rogi cu așa mare stăruință să te păzească Dumnezeu de păcate, să fie pomenite păcatele cele mai grave: crimă, desfrânare, pe care noi le socotim a fi mai mari și mai rele, dar Sfântul Efrem nu le pune acolo pe acestea, ci zice: „Dăruiește-mi să văd păcatele
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
război, își povesteau isprăvile de oșteni. O făceau însă fără bravura viteazului. Dar nici cu lejeritatea povestitorului neimplicat. Din când în când îl invocau pe Dumnezeu, în cuvinte aduse, odată cu timpul, de la creștinii începuturilor: - ... Slavă Ție Doamne, că m-ai păzit di șina tancului nemțesc! O trecut pisti mine dihania. M-au apărat păreții tranșeului abia scobit. Cât pi ci să se năruie malurili ... Doamne ferește! Acolo-mi putea fi mormântul ... - Ș-ai avut puterea s-azvârli grenada dupa el, măi Neculai
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
cutare politician este posac, are probleme cu imaginea, ia umblă, domnule, la culoare, fă-l mai rozaliu, și ăsta, cu occidentului lui, ne-a umplut de rînjete, ia mai dă-l ... mai încet, mamă, că rage ca un ăla, doamne păzește ... Cum perceperea lucrurilor se face, de la răzmeriță încoace, în direct și la ore de vîrf și pe mai multe televiziuni independente, alegătorii s-au ghidat în funcție de Rambo unu pe un post sau Rambo doi pe un altul și în funcție de emoțiile
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
cu alea cinci găini ale lui, care se ouau zilnic. Bani de pîine și de-o bere mai făcea el rost, trudind din greu ici-colo, pentru că era căutat de oameni, se știa că pe Neacutare Pandișpan nu trebuie să-l păzești, el își face treaba și trage cît trei. De aceea, cînd o descoperise pe Lilicuța, parcă înnebunise. Cînd plecase el, cu ani în urmă, la mină, la Petroșani, ea era codană, nici n-o băga în seamă, erau destule muieri
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
fabulele lui ... ce vrei, oamenii sînt pur emoționali, nu intuitiv-raționali, pentru că intuiția îi sperie iar rațiunea îi îndeamnă să se ascundă de ei înșiși, pentru că, auzi proverb nenorocit la acest popor: “Ferește-mă, doamne, de prieteni, că de dușmani mă păzesc singur!” Nu mai știu eu care este etimologia cuvîntului prieten?! Exclus! Poți să spui că aproape că te-ai împrietenit cu cineva, asta da, limba rabdă aceste definiții, dar despre un prieten poți să spui că este, dar nu cred
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
auzi sau vedea vreo vătămare sau cât de mică stânjenire făcându-se făpturilor. Și pentru aceasta, atât pentru dobitoace cât și pentru vrăjmașii adevărului și pentru cei ce-l vatămă, el aduce rugăciuni în lacrimi, în tot ceasul, ca să se păzească și să se ierte lor (Sfântul Isaac Sirul). Iar awa Agaton zice: Aș fi voit să aflu pe un bubos și să iau trupul lui și să-i dau lui trupul meu (Pateric). Dragostea adevărată, respect, milă gingașă față de făptură
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
printr-o multă bună știință și dumnezeiască purtare de grijă, începe omul a se porni spre dumnezeiască dorire și deodată se îmbată cu dânsa ca și cu un vin. Și cu cât se nevoiește a viețui bine, și a se păzi și a lucra întru citire și întru rugăciuni, cu atât se împuternicește și adeverită se face în el purtarea aceasta. Cu adevărat, cu adevărat, o fraților, unuia ca acesta i se întâmplă uneori de nu-și mai aduce aminte că
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
BISERICA DIN ETER Explicația este simplă, precum în Viețile Sfinților: El trebuia să fie cheia Bisericii din Eter la temelia căreia sătătea Grupul Sinodal de Rezistență. Și și-a dedicat ultima parte a trecerii sale prin lume, numai pentru a păzi de antihrist această cheie, cu osârdie și consecventă credință, schimbându-și chiar propria sa viață și destin. Că are și o contribuție mai mare, găsind primul mijloacele tehnice ale undelor radio, oferindu-se tuturor posturilor de la Madrid până la Atena cu
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
zloată... Niciun vânt să nu mi-i bată, Soarele să nu mi-i ardă Bis: Și nici dușman să mi-i vadă. Au-uuu!...U-uuu!...U!... Ei!... Munților, părinți cu dor, Frații mușcelenilor, Prietenii românilor, Pavăza haiducilor... Dragii mei să îi păziți, Bis: De poteră să-i ferți. Au-uuu!...U-uuu!...U!... Ei!... Munților, prietenii mei, Să aveți grijă de ei... Că-s frații noștri iubiți - Musceleni, haiduci vestiți... Din Nucșoara și Domnești,Bis: În rai, Doamne, să-i primești! Au-uuu!...U-uuu!...U
JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358083_a_359412]
-
și Mihai Mitucă. Mi-au arătat și niște cartușe găsite în subsolul clădirii, rugându-mă să le duc eu la Miliție. Așa am și făcut, erau vreo două cutii pline. Am astupat bine chepengul ce ducea în gropniță, precum și ferestruica, păzind astfel obiectele valoroase, de patrimoniu, strânse cu grijă, timp de peste trei decenii de preoții Ion Radomirescu și Grigore Venescu, ultimul ferindu-le mulți ani, ascunzându-le de furia comunistă. Cele două muzee au devenit în curând ținta vizitatorilor din țară
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
azi, că am o lene!... ți-a dat El bilet de voie ori cumva te-a surghiunit? că de mine n-ai nevoie, nu de asta ai venit. ai căzut din empireu, n-ai avut bani de chirie, ce-a păzit, dar, Dumnezeu, dacă te-a scăpat în vrie?! ești tu un înger... cum îs eu! ce te-aș jumuli de pene! dar, să mă ierte Dumnezeu, că mă taie-un pui de lene!... Referință Bibliografică: ești tu înger, cum îs
EŞTI TU ÎNGER, CUM ÎS EU!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358158_a_359487]
-
ABERAȚII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 506 din 20 mai 2012 Toate Articolele Autorului ABERAȚII În anume situații, Îți permiți și aberații! Perle și aberații, Culese în recreații. Pământul este lat, Cubul este un pătrat! Piramida lui Keops, Păzită de un câine mops! Cine merge în Egipt, Are sigur puiul fript! --- PAR PARA Par para în zeflemea, De simpla tinichea, Pusă-n teșcherea, Zațul de cafea, Dintr-o ifigea, Care și frigea! Referință Bibliografică: Aberații / Mihai Leonte : Confluențe Literare
ABERAŢII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358230_a_359559]
-
a Bărăganului, nu fusese vandalizat de furia oarbă a poporului. Trecuseră ani buni la mijloc de la data naționalizării și clădirea aceasta nu-și schimbase deloc aspectul ei impunător. Aceiași lei împietriți, așezați cu capul pe labe, străjuiau lângă treptele clădirii, păzind parcă intrarea. Deși-mi petrecusem copilăria în curtea lagărului de concentrare, cum fusese colhozul acela, ce te întâmpina încă de la intrare cu o afecțiune tovărășească: BINE AȚI VENIT! COOPERATIVA AGRICOLĂ DE PRODUCȚIE 7 NOIEMBRIE, aș comite o gravă minciună dacă
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
o vârstă pe care abia și-o mai aducea aminte. Fiind cel mai bun prieten a lui, stăteam toată ziua împreună, mai ales în vacanțele de vară, când ne petreceam timpul pe la coliba tatălui său, unde era paznic la pepeni, păzindu-i cu arma de vânătoare la spate. Îngrijorați să nu-i lipsească ceva copilului, afecțiunea părinților săi adoptivi era așa de mare încât devenise aproape sufocantă. Deși o ducea foarte bine în sânul noii sale familii, care-i făcea mai
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
linia gândurilor o putere cu nume hâr mă atinge și tot întunericul se destramă iar culoarea vieții se schimbă. Am să încerc să ilustrez prin prisma unui verset biblic. ,,Drept răspuns, Isus i-a zis: Dacă Mă iubește cineva, vă păzi cuvântul Meu, și Tatăl meu îl va iubi. Noi vom veni la el, și vom locui împreună cu el.”( Ioan 14,23 ) Dumnezeu ne-a creat cu scopul de a ne găsi fericirea în comuniunea cu El, iar dacă vom dori
CULOAREA VIETII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357570_a_358899]
-
apropii de tocmirea piscului care îmi va sorbi viul din chip, rămânere de mărturie. Culmi de nouă ori măsurate, de la răsărit la apus și de la apus la răsărit. Și fiecare dezbrăcare va înveșmânta poveștile care ajunse pe culme vor amuți păzite de lupul care cheamă inima lumii. Îar Întruparea din mine, va aluneca într-o nouă vrajă a domolirii firii, aplecându-și auzul și înnodându-și firea din albul omătului în roșul din rodul viței de vie. Acolo în vale , de
DRAGOBETE- FARMEC de DOR DANAELA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357581_a_358910]
-
restaurare a mânăstirilor Horezu sau Strehaia și mai ales când a trebuit, din porunca sultanului să fie prezent în mai multe rânduri, cum scrie cronicarul Radu Popescu, primind strașnică poruncă a venit la Cerneți(în primăvara anului 1695, n.n.) să păzească vadul Dunării prin care treceau șeicile cu zaherea și farcanele cu oști, cu iarbă și gloanțe spre Belgradu, precum și pentru concentrarea oamenilor și materialelor necesare refacerii certății Fetislam(Cladova). La Cerneți Constantin Brâncoveanu avea amenajat chiar un conac, pe platoul
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Poezie ,,dictată” de Îngerul meu păzitor. Parcă ieri mămuca ne învăța rugăciunea: ,,Înger îngerașul meu, roagă-te la Dumnezeu pentru suflețelul meu. Eu sunt mic tu fă-mă mare, eu sunt slab tu fă-mă tare, în tot locul mă păzește și de rele mă ferește !. Am profitat de splendoarea iernii mult dorite și am petrecut o săptămână minunată la Vatra Dornei. Încă nu-mi pot reveni din uimire, când văd cât de mult s-a construit, cât am lipsit. Peste
PRINDE CLIPA NEMURITOARE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357613_a_358942]
-
grăbit, În zbor, cu gândul călător Și la ureche ți-am șoptit Cât te iubesc, cât mi-e de dor ! Eu știu că tu m-ai auzit Și știu că inima-ți vibrează Cum ani de-a rândul ne-ai păzit Și ai dormit cu mintea trează. . . Ca ieri toți cinci, copii eram Iar tu munceai ca furnicuța . Noi ne jucam, nu ne gândeam, Dacă n-a obosit măicuța. Cum ne hrăneai, doar tu știai, Cu un borș plin cu zarzavaturi
MĂICUŢA MEA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357658_a_358987]
-
nea Costică liniștit și calm, m-a chemat mai deoparte să-mi spună că noi am adus caii la grajd. Liniștea și pacea avea să ne fie tulburată de venirea unor șefi de la stațiune care ne acuzau că nu am păzit caii care le-au distrus lanul de trifoi. Totul avea să se termine foarte repede la apariția brigadierului nostru , nea Ion BÂRCĂ. Acesta i-a întrebat pe cei de la stațiune dacă au prins vreun cal? Cum aceștia nu aveau nici un
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
clipa când pe monștri-i vom vedea. Pui de năpârcă, zisei. N-aveți curaj deloc. Aduceți-mi degrabă o făclie. Și fără nici o teamă, cuprins de frenezie, corabiei iubite i-am dat foc. Vâsliți, vâsliți cu forță. De foc sunteți păziți. Și am trecut în iureș prin strâmtoare. Priveam cum monștrii-n urmă urlau cu disperare că au mai fost o dată păcăliți. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1575, Anul V, 24 aprilie 2015
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357731_a_359060]
-
la ei acasă Trăind în pădurea verde, deasă, Cu rare și alese flori, Cu cerbi, cocoși, râși, căpriori, În peșteri, chei și urlători, Turiști, salvamontiști, silvicultori, Cu baci, băcițe pricepute Cu vaci, oi mândre și cornute, Cu stâne în poiene-alpine Păziți de credinciosul câine. Tezaur de natură vie, Bucegii-s o minunăție. Cu reverență vouă mă închin, Bucegilor dar sfânt, divin, Și an de an am să revin! Ionel GRECU Referință Bibliografică: BUCEGI, TEZAUR DE NATURĂ VIE / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN
BUCEGI, TEZAUR DE NATURĂ VIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357737_a_359066]
-
spun vorba bătrânească dulce și plină de adevăr că omul sfințește locul, nu locul pe om. Fă Rai din ce ai! - Părinte Hrisostom, ce are de învățat un frate de mănăstire? - Să nu îl cântărească pe Dumnezeu și să se păzească de judecată. Ai văzut un episod din viața unui om, nu ai văzut toată viața lui și nu știi ce se ascunde în spatele acelei „dureri”. Îngerii nu vorbesc de rău pe alți îngeri. - Cum ne putem păzi mintea de gânduri
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHITULUI ŢIBUCANI – NEAMŢ [Corola-blog/BlogPost/357698_a_359027]