3,902 matches
-
Stoicănescu, Marcel Olinescu, P. Popovici-Brănișteanu, Eugen Victor Popa, Remus Gorgan. Numeroase articole, eseuri, polemici aparțin lui Petre Păscu, Sextil Pușcariu, Ț. Botiș, Ed. Găvănescu, Octavian Lupaș, Zevedei Barbu, Ion Stoia Udrea, Virgil Birou. Revista are rubricile „Puncte și linii” (Petre Păscu), „Note”, „Cărți și reviste”, „Vitrină «Înnoirii»”, „Ce scriu alții”, „Politică culturii”, „Polemici”, „Folclor”. Se publică multă literatura populară (Emil Monția, Hilda Dragan, Ion Iluca), studii și articole despre Astra și despre problema Teatrului de Vest, se recenzează cărți recent apărute
INNOIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287555_a_288884]
-
Baciu, Iulian Vesper, Mihai Beniuc, Coca Farago, Al. Voitin, Al. Bilciurescu, N. Țațomir, Ștefan Ciubotărașu, A. Ivănescu, Gr.T. Popa, Eusebiu Cămilar. Proza semnează Mihail Sadoveanu, Lucia Mantu, Otilia Cazimir, Sandra Cotovu, Al. Lascarov-Moldovanu, Eusebiu Cămilar, I.I. Mironescu, M. Ștefănescu-Galați, Adrian Păscu, Ionel Teodoreanu (Fundacul Varlamului). Sectorul publicistic, cât și cel de cultură și știința au câțiva colaboratori de marcă, precum G. Călinescu, Octav Botez, I.I. Mironescu, Traian Bratu, Al. Bădărău, Iorgu Iordan, N.I. Popa, Grigore Scorpan, Petre Comarnescu, I.C. Andreescu, D.
INSEMNARI IESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287556_a_288885]
-
poet al anilor ’30 este, in G. de V., Aron Cotruș. Poezie mai semnează Dem. Bassarabeanu, Eugeniu Sperantia, Ion Bătrâna-Voivodeni, Petre Damaschin. Cu vremea, încep să scrie aici și Victor Eftimiu, Al. Ț. Stamatiad, Ion Th. Ilea, I. Valerian, Petre Păscu, Vasilache Nanu. În mod surprinzător, aici pășește cea mai nouă, pe atunci, generație de poeți: Zaharia Stancu, Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu, Radu Boureanu. Câteva articole și note dedicate lui Eminescu aparțin lui I. Georgescu, Ț. Albani, Const. Pavel, altele, dedicate
GAZETA DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
impuls existențial suplimentar. Acest impuls ar putea fi o anarhie organizată. Spuneai, Corin, că vom Încerca să luăm o anumită metodologie. Că această metodologie poate fi posibilă printr-o meditație pe cărți. După mine, aceasta este marea iluzie care ne paște, și anume că așteptăm ca toate răspunsurile să fie În cărți. Trăim altceva acum: trebuie ieșit din cărți. Prea ne-am obișnuit să abordăm viața livresc, doar din perspectiva literaturii, să suprapunem biblioteca peste viață. Cred că sensurile trebuie schimbate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
diversificarea tematicii se pierde caracterul de revistă magazin. Gheorghe Tulbure deschide acum primul număr, evidențiind obiectivele redactorilor: „Îndrumători ai spiritelor către frumusețile pure și armoniile superioare ale artei, am dori să așezăm slova românească la locul de cinste. Nu ne paște deci gândul să dăm directive, să creăm curente și opinii literare”. Publicația are colaboratori de pretutindeni, depășind „limitele orizontului spiritual provincial”, cum anunță Gheorghe Tulbure, care evidențiază și orientarea tradiționalistă a F.: „Rămânem credincioși adevărurilor de credință ale catehismului literar
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
poetul recurge la imagini a căror simbolistică trimite spre peisajul autohton, ca fundal al unor ocupații ancestrale: culesul viei, poveștile ce „curg în ulcele”, „raiul turnat într-un picior de plai”, „câmpuri împușcate cu flori neîncepute”, iezii, alături de care cerul paște în ochii uzi, într-o figurație ușor stranie, cu o nuanță de fantastic. Alt ciclu, Veac și răzmeriță, exprimă solidaritatea cu suferința celor ce mor „cu rănile culcate pe năsălia humii”. Două caiete rămase în manuscris, Îmblânzitorul de cuvinte și
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
Nuvele, Chișinău, 1954; Din câte ochii văd, Chișinău, 1957; La ospățul din vâlcea, Chișinău, 1957; Moș Ion de la Budăi pentru nepoțeii săi, Chișinău, 1957; Poem de primăvară, Chișinău, 1957; Legenda rândunicii, Chișinău, 1958; Pentru omul harnic, Chișinău, 1958; Cin’ le paște le cunoaște, Chișinău, 1959; Floare a pământului, Chișinău, 1960; Păcălici, Chișinău, 1960; Cu soarele și cântecul la drum, Chișinău, 1961; Doi rățoi și un cocoș, Chișinău, 1961; Hai, urcați-vă și voi, Chișinău, 1961; O vară la Nistru, Chișinău, 1961
ROSCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
în contextul purificărilor din partid de după zdrobirea „devierii” zise „de dreapta”, deși promotorii erau în realitate stângiști, Cozmin cade victimă năprasnicei zeități ce își devoră progenitura. Petre Curta îl va întâlni, zdrobit, însângerat, în beciul Securității. Nu aceeași soartă îl paște pe prietenul lui Cozmin, de cu totul altă calitate intelectuală și formație psihică, Isaac Landesman, comunistul evreu, rezoneurul cărții, figură de înțelept mucalit și sceptic, rostitor hazliu de adevăruri cumplite. Colaborator al Anei Pauker, dezavuat de intoleranta „tovarășa Ana” în urma
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
1938, cu subtitlul „Ziarul coloniștilor, pus sub conducerea unui comitet”. Director: G. Ionescu-Nica; redactor administrator: Th. Dorobăț. Se reproduce poezie de Mihai Eminescu (Doina), Carmen Sylva, Octavian Goga (Plugarii, Graiul pâinii). Sunt prezenți cu versuri C. Dumbrava, S. Ciucă, Thoma Păscu, Maria Botiș-Ciobanu, Mircea Dem. Rădulescu, Tudor Măinescu, Volbură-Poiană Năsturaș s. a., iar cu proza Mihail Lungianu. Revista este ilustrativa pentru noul ritm intelectual al țării din perioada interbelică și pentru încercarea de a da un impuls la cultura acestei zone. M.
STRAJA CADRILATERULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289966_a_291295]
-
STOENESCU, Ștefan (30.I.1936, București), traducător și eseist. Este fiul Vioricăi (n. Păscu) și al lui Ștefan Stoenescu, magistrat, președinte la Curtea de Apel din București. Urmează la București școală primară și Gimnaziul „Sf. Iosif”, apoi Liceul nr. 2 (fost „Matei Basarab”, 1948-1951) și Facultatea de Filologie, obținând licență în limba și literatura
STOENESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]
-
bătrînă invalidă de 91 de ani din comuna Sanpaul a tras o spaimă soră cu moartea" (știri, Internet - protv-ms.netsoft.ro, 10.11.1998). Un salt metaforic destul de mare, dar perfect motivat pentru că regăsește coerența imaginii, apare în enunțul "ne paște din nou o blazare soră cu moartea" (arhiva pe Internet a "României literare", 1997). Substituirea se produce de altfel în ambele direcții ale raportului de analogie; dispare deci, adesea, și moartea: "sperînd într-o explozie culturală soră cu integrarea europeană
Rudenii și vecinătăți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17163_a_18488]
-
a strecurat și mărirea salariilor parlamentarilor s-au înregistrat, ca de obicei, absențe numeroase, dar și voturi fățiș exprimate împotriva revotării acestui articol. În cea mai mare parte, acestea aparțin anonimilor din toate partidele, dar și celor pe care îi paște întoarcerea în anonimat după alegerile din acest an. Acest vot împotriva votului, ca să spun așa, ar trebui să dea de gîndit tuturor partidelor parlamentare asupra politicii desemnării de candidați și la locale, dar mai ales la alegerile parlamentare. Această înfrîngere
Votul parlamentarului anonim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17153_a_18478]
-
De nu s-ar fi ivit cuvintele Din miez de suflet, de dor de inimă, de urcușuri spre piscuri plămădite din rațiuni Cuvântul este lumea, cerul, mările și roua dimineților Cuvântul e cuibul Iubirii, al păcatului și câmpia pe care pasc mioarele. Noi, tu, el și tot ce ne înconjoară turnate-s în cuvinte țesute din fire de mătase. ----------------------------- Harry ROSS Israel, mai 2016 Referință Bibliografică: Harry ROSS - ȘI PIETRELE PLÂNG - POEZII / Harry Ross : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1957
POEZII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381303_a_382632]
-
literară locală, prin șarje amicale și ironii bine direcționate la adresa unor excese și fenomene de „personalism” exagerat ale unor „vedete” ale literaturii momentului. Colaborează cu versuri George Lesnea, Ștefan Ciubotărașu, D. Florea-Rariște, Petre Stați. Proza publică Alexandru Pogonat și Adrian Păscu, acesta din urmă semnând și un fragment din piesă de teatru Tândală și Păcală. Articolele de critică literară aparțin lui Alexandru Pogonat și Linettei David. Din „Universul literar” este reprodus un articol polemic al lui Ionel Teodoreanu la adresa lui G. Călinescu
STATU PALMA BARBA COT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289888_a_291217]
-
Dumnezeu», înmulțind pâinile și prefăcând apa în vin” (4, 27). Ezdra îi cere atunci călăuzei sale să‑i descrie acest personaj (ca și când acela nu s‑ar fi aflat în fața lui), pentru a putea înștiința „neamul omenesc” de primejdia care îl paște. Iată portretul zugrăvit de Mihail (4, 29‑33): ϑ∈ γ⊃∗≅Η ϑ≅¬ ΒΔ≅ΦφΒ≅Λ ∀⇔ϑ≅¬ 〉Φγℜ (Δ≅¬ ® ∉ν2∀8:∈Η ∀⇔ϑ≅¬ ® ∗γ>4∈Η 〉Η Φϑ←Δ ϑ∈ ΒΔΤ⊕ <∀ϑΞ88Τ<, 6∀ℜ ® ♠ϑγΔ≅Η Φς8γΛϑ≅Η ϑ∈ Φϑ:∀ ∀⇔ϑ
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
din poezia lui Charles Baudelaire, Théophile Gautier, Émile Verhaeren, Jules Lemaître realizează Neculai Roșca, Dragoș Vitencu, A. Pop-Marțian. Revista mai include rezumatele pieselor din repertoriul Teatrului Național din Cernăuți, interviuri, informații teatrale și culturale, epigrame. Alți colaboratori: Otilia Cazimir, Adrian Păscu, Al. Varvară, S. Bejan, N. Paulovici. M. V.
SPECTATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289818_a_291147]
-
din familia lui Tudor Călărașu are însă tragere de inimă la carte și, când învață să citească, împrumută cărți de la un consătean. Dar familia nu îl lasă să lenevească, lectura nu e ocupație activă, folositoare, așa că Marin este trimis să pască oile și, ca păstor, are probleme cu o oaie rea, Bisisica, opusă din toate punctele de vedere mitului mioritic. Când se îmbolnăvește de friguri, mama îi pregătește cămașa de înmormântare și discută cu sanitarul satului despre iminența decesului. Copilul ascultă
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
le acordă interes și spațiu sunt Heinrich Heine, Romain Rolland, Heinrich Mann, André Gide, Thomas Mann, Victor Hugo, Maxim Gorki. Lui Lev Tolstoi îi este dedicat integral numărul 12/1935, la care contribuie Ion Pas (și sub numele real, Ion Păscu), Eugen Relgis, Vasile Christu ș.a. Se traduce din Maiakovski (Mihail I. Pricopie) și din Gorki. Articole cu caracter politic, sociologic sau de sociologia artei susțin Al. Claudian (Socialismul trăiește, Intelectualii și dictatură), Eugen Relgis (Între „originalitate” și „artă colectivă”), Lothar
SANTIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289472_a_290801]
-
ll = 100; b) 99 + 9/9 =100; c) 5 x 5 x 5 - 5 x 5 = 100. 21.Într-o zi toridă de vară, când văzduhul zăngănește de gâze, pe o pajiște mică și verde cu aria 3.5 hectare pasc doi cai de aceleași culoare și prăsilă, care diferă între ei numai prin faptul că coada unuia o legată. Pajiștea are formă de paralelogram și un cal mănâncă iarbă, mișcându-se pe diagonala acestuia, iar celălalt pe laturi. Care din
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
lanțul de munți e știrbit și stâncos or uneori rotund și acoperit cu iarbă deasă unde excursioniști pot culege multe specimene de flori alpestre, între care edelweiss-ul pe care Românii l-au botezat floarea reginei. Pe înălțimile aceste își pasc păstorii turmele de oi pe care toamna le coboară la câmpie”<footnote Léo Bachelin, Castelul Peleș, Ed. Librăriei Carol Müler, București, 1897, p. 7 footnote>. Regina a cerut, și a obținut, ca trenul de lux Orient Express să oprească și
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
vestigiilor arbitrajului de la Viena, care persistă cu îndrăzneala în unele domenii, inconștient în altele, dar care fac un imens rău pacificării spiritelor, ce trebuie desăvârșită în Transilvania” (În prag de drum). Sunt prezenți cu versuri Vlaicu Bârnă, Lucian Valea, Petre Păscu, Traian Dragoș, Ion N. Voiculescu, Virgil Olteanu, iar articole de critică și istorie literară semnează Emanoil Radian, Nicolae Albu, Victor Papilian, Al. Cerna-Rădulescu, Corneliu Maior. Ț. Ț. mai găzduiește articole politice, un interviu cu Tudor Arghezi, cronici teatrale, epigrame. Alți
TRIBUNA TRANSILVANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290262_a_291591]
-
națională sunt urmărite cu atenție. Poezia din Ț. aparține lui Lucian Blaga, Emil Zegreanu, Radu Stâncă, Iosif N. Frâncu, C. S. Anderco, Dionisie Fărcașiu, Ion Negoițescu, care în 1939 figurează la rubrică „Primii pași” cu poezia Carte deschisă, lui Petre Păscu, Teodor Boșca, Ion Țolescu, Mihail Pintea, Petre Paulescu, Grigore Popa, V. Copilu-Cheatră, Ion Moldoveanu (căruia i se dedică două numere consecutive la moartea să prematură), Petre Borțos. Proza este mult mai slab reprezentată, fiind de remarcat doar scrierile lui Ion
TRIBUNA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290266_a_291595]
-
Agârbiceanu. În schimb, este foarte susținută partea de publicistica, cu comentarii politice, sociologice, istorice, de religie semnate de Onisifor Ghibu, Teodor V. Păcățian, Ioan Lupaș, Ion Agârbiceanu, Iosif E. Naghiu, Ștefan Meteș, Elie Dăianu, Andrei A. Lillin, E. Boșca-Mălin, Ștefan Păscu, Titus Lucaciu, Aurel George Stino, I. Gârbacea, Lucian Voiculescu, Aurel Cosma, Milan Șesan, Vasile Netea. Oficiul critic, sub toate aspectele (literatura, plastică, teatru, muzica), este îndeplinit de autori precum Ion Moldoveanu, Gheorghe Stoica (sub pseudonimul George Freamăt), Nicolae Agârbiceanu, Horia
TRIBUNA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290266_a_291595]
-
24 ore”, „Ultimă oră”, „Ecouri de la frați” ș.a. De remarcat și „Cotidian”, rubrică susținută de Octav Șuluțiu, sau „Meridian”, redactată de Ion Oana. Colaborează mai toți intelectualii de frunte ai Transilvaniei. Sectorul de poezie este ilustrat de Aron Cotruș, Petre Păscu, I. V. Spiridon, Romeo Dăscălescu, Lucian Valea, Petre Paulescu, Al. Lungu, George Popa, Petre Borțos, C. S. Anderco, Ion Moldoveanu, Al. Moldoveanu, D. Iov, D. Gherghinescu-Vania, Ionel Manițiu, Ion Buzdugan, George Drumur, Iulian Vesper, Emil Micu, Petru Homoceanu, Horia Bottea
TRIBUNA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
I. Mateiu, G. Togan, N. Sulica, C. Sassu, Ion Gherghel, Teofil Bugnariu, Septimiu Bucur, E. Boșca-Mălin, Victor Fulicea, D. Munteanu-Râmnic, Zenobie Pâclișanu, N. Tatu, Gabriel Țepelea, Ionel Neamtzu, Victor Iancu, Radu Enescu, Aurel A. Mureșianu, Elie Dăianu (și sub pseudonimul Păscu Ludeanu), Mihail Fărcășanu (Mihail Villara), Corneliu Coposu s. a. Și literatura străină este bine reprezentată, traducându-se din Goethe (I. Al. Bran-Lemeny), Nietzsche (Lucia Goșteanu), D’Annunzio (Giuseppe Cifarelli), Baudelaire (Horia Bottea), Paul Valéry (I. Pasca), Kipling, Rilke, Arturo Graf. Se
TRIBUNA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]