3,023 matches
-
îl viza pe D. Caracostea sub numele de Greierele borțos 153, semnat tot Ion Călimară. Insectarul se îmbogățea acum cu o parte teoretică despre ce înseamnă "vânătoarea de insecte", adevărată "artă pentru artă" aceasta presupune înfigerea acului în spatele insectei (redactarea pamfletului) și urmărirea apoi "cu sadism" a chinurilor victimei, ceea ce înseamnă că articolele din Albatros nu rămâneau fără ecou. Ion Călimară realizează, în numele redacției, și o ipotetică ierarhie a insectelor căutate pentru a fi străpunse. În vârful acestei ierarhii se situează
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fabulă de altminteri. Textul e construit cu grijă, prelungindu-se cât mai mult momentul apropierii de victimă, introducerea devenind un fel de pânză de paianjen în care insecta este lăsată să se încurce. Dacă, până la acest număr, titlul rubricii sugera pamfletul, fără ca vreo referire directă la el să se regăsească în cuprinsul articolelor, de această dată, introducerea oferă prilejul dezvoltării unei alte fabule, prezentarea lui D. Caracostea în ipostaza de insectă permițând accentuarea laturii grotești a portretului: "ți-l imaginezi (porcin
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
trecerile de la serios la ironic, de la limbajul standard, de la stilul oficial la grotesc și parodic vor caracteriza și creația principalilor reprezentanți ai grupării. Mult mai în ton cu articolul de pe prima pagină este însă cel de la rubrica Insectar, Oltenii, un pamflet dur la adresa colegilor de breaslă (vizează, în mod special, un redactor al unei gazete fasciste), a ziariștilor și cronicarilor literari care publică într-un "cotidian de 3 lei". Asemănați cu zarzavagiii, li se reproșează marfa proastă, "zarzavatul uscat și putred
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
întotdeauna greu de anticipat modul în care va reacționa în astfel de condiții și care sunt efectele stărilor de panică. Nu știm dacă Ion Caraion, semnând Anatol sau Artur, își deosebea notele scrise pentru Securitate de scrierile ficționale sau de pamfletele inofensive în alte vremuri, dacă a dorit să provoace suferință sau nu și, în consecință, informațiile pe care le putem obține printr-o lectură a lor și chiar prin contextualizarea lor sunt, poate, corecte, dar parțiale. Toate acestea se pot
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
franceze pare însă a fi contrazis de prezența în paginile revistei a articolului elogios la adresa lui R. M. Rilke. Poeziile publicate în ambele reviste sunt eterogene din punct de vedere tematic și inegale ca valoare. O specie mult mai interesantă este pamfletul unde găsim rezonanțe caragialiene. Un caracter mult mai virulent îl au articolele din numărul 8 al revistei, dar acesta nu va mai reuși să apară, publicația fiind interzisă/desființată sub un pretext stupid, lipsa de activitate pe timpul verii. "Mitul" pe
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
4. 149 Albatros, an I, nr. 7, p. 8. 150 Sergiu Filerot, ""Albatros" nr. 8 a rămas în șpalturi", în Reîntâlniri, op. cit. 151 Ibidem, p. 40. 152 "Așadar, pe ce s-ar putea fundamenta o incriminare oficială a lucrării? Pe pamfletele strâmbe și obraznice ale unui Loyola ("Chemarea Vremii"), pe care crunta incultură și puerila inconștiență îl denunță sub orice pseudonim? Judecățile valabile emise nu justifică deocamdată prohibirea cărții. Lucrarea d-lui pune tragica problemă a unei autonomii a literaturii în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
București, 1983; Saturnalii, București 1983; Mândria de a fi români, București, 1986; Miracole, pref. Eugen Barbu, București, 1986; Carte românească de învățătură, pref. Edgar Papu, București, 1990; Jurnal de vacanță, București, 1996; Jurnalul Revoluției, de la Crăciun la Paște, București, 1999; Pamflete cu sifon albastru, București, 2000; Aforisme, București, 2002; Cartea de aur, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Voci poetice, LCF, 1977, 49; Ioan Adam, Între sunet și sens, „Scânteia tineretului”, 1980, 24 ianuarie; Laurian Arghir, „Idealuri”, „Pentru patrie”, 1983, 3
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
a reprodus fragmente din altele în cartea ei, Tataia. Amintiri din viața lui Calistrat Hogaș (1940). Se pare că Hogaș scria singur cea mai mare parte a gazetei, în care se combăteau, cu o violență ce transformă unele articole în pamflete politice, abuzurile administrației locale (Procurorul C. Iancicof sau Dosarul cu doi cai). Folosind pseudonimele Agache Frige-Linte, Cucoana Zarifa și Leiba Samsarul, scriitorul se ocupă și de afacerea Strousberg (într-o spirituală scenetă) sau ripostează celor care se amestecau în treburile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289710_a_291039]
-
secolul al XVIII-lea, Enciclopedia apare deci ca fiind revoluționară. De aceea este persecutată de autorități: publicarea sa este oprită de mai multe ori (1752, 1759 și 1781). Voltaire trebuie să se exileze timp de trei ani în Anglia, în timp ce pamfletul abatelui Raynal împotriva fanatismului și tiraniei (Istoria filosofică și politică a instituțiilor și comerțului european din cele două Indii) este ars în piața publi că. Și aceasta din cauză că mișcarea filosofică ajunge să critice fără milă religia, monarhia, societatea și însuși
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
viziunea instabilă asupra spațiului din teoria einsteiniană a relativității, materialismul lui Marx îi apar ca exacerbări ale forțelor obscure din om, sfidând spiritul (și creștinismul). D. a denunțat forme ale falsului în literatură și a negat, cu vădită orbire, în pamfletele strânse în volumul Organizarea minciunii (I, 1937), tot ce nu „țâșnea elementar” din realitățile noastre, scrisul lui Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Mircea Vulcănescu. Năzuind să dea „stihuri noi cu senzuri de filosofie” (Versuri, 1934, Vocile singurătății, 1937), D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286802_a_288131]
-
Manifestul Crinului alb prin care se cere o libertate limitată doar de zei și o orientare a generației tinere spre „concretul frenetic și fericitor”. Ceilați autori ai manifestului sunt Sorin Pavel și Ion Nestor. G. Călinescu scrie împotriva lui un pamflet (Generația bombastică), iar Mihai Ralea suspectează pe semnatarii mistici și frenetici de „rasputinism”, „nechezat de literaturism excesiv”, „revanșă absurdă a pitecantropului refulat de dogme religioase” („Viața românească”, 1928). Cu aceeași ocazie, Șerban Cioculescu inventează termenul „trăirism” pentru a marca, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
Istoriei ieroglifice ce rol ar fi trebuit să joace? Mai era un astfel de text, mai putea fi el un instrument politic? Astfel de întrebări au condus, cum e și firesc, și la răspunsuri diferite. P.P. Panaitescu etichetează cartea drept "pamflet" și justifică opțiunea pentru strategiile alegoriei prin intenția de a se proteja de efectele criticii sale acerbe la adresa contemporanilor: "Așadar, autorul a adoptat această formă literară pentru scrierea lui, deoarece dezvăluia secrete politice și personale, fapte care ar fi putut
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
avut, din păcate, decât un unic manuscris, și acela tăinuit de autorul său. Manuela Tănăsescu se întreabă și ea "din ce cauză scria Dimitrie Cantemir și cui dedica el această carte atât de dificilă. Scopul său era să difuzeze un pamflet politic, o istorie ascunsă?"18 Este Istoria ieroglifică un simplu pamflet politic, așa cum de multe ori a fost considerată? Autoarea consideră că nu și nu pot fi decât de acord cu ea: "și dimensiunea cărții este foarte puțin propice răspândirii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
autorul său. Manuela Tănăsescu se întreabă și ea "din ce cauză scria Dimitrie Cantemir și cui dedica el această carte atât de dificilă. Scopul său era să difuzeze un pamflet politic, o istorie ascunsă?"18 Este Istoria ieroglifică un simplu pamflet politic, așa cum de multe ori a fost considerată? Autoarea consideră că nu și nu pot fi decât de acord cu ea: "și dimensiunea cărții este foarte puțin propice răspândirii unui pamflet incendiar și cu efect imediat"19. Într-adevăr, cine
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o istorie ascunsă?"18 Este Istoria ieroglifică un simplu pamflet politic, așa cum de multe ori a fost considerată? Autoarea consideră că nu și nu pot fi decât de acord cu ea: "și dimensiunea cărții este foarte puțin propice răspândirii unui pamflet incendiar și cu efect imediat"19. Într-adevăr, cine ar fi stat să citească, la 1705, sute de pagini, într-un stil aluvionar, baroc, scrise într-o limbă română cel puțin ciudată? Pamfletul trebuie să lovească năpraznic, direct, fără ocolișuri
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cărții este foarte puțin propice răspândirii unui pamflet incendiar și cu efect imediat"19. Într-adevăr, cine ar fi stat să citească, la 1705, sute de pagini, într-un stil aluvionar, baroc, scrise într-o limbă română cel puțin ciudată? Pamfletul trebuie să lovească năpraznic, direct, fără ocolișuri. Oricum, el nu își permite să pună la încercare răbdarea și temeritatea cititorului, pentru că din această complicitate își așteaptă succesul. Prin urmare, insistă îndreptățită Manuela Tănăsescu: "de ce această risipă de energie, de muncă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
are pretenția de a fi o istorie adevărată, chiar lipsită de profunzime, ci o structură permeabilă care să dezvăluie cauzele faptelor, motivația lor complexă, deci un model verosimil al acestor fapte. Scriere partizană, de propagandă, fără să fie totuși un pamflet politic în sensul obișnuit al cuvântului, Istoria ieroglifică vrea să dezvăluie cauzele ascunse ale acțiunilor fiecărui concurent din cursa pentru putere, interesele care stau la baza acțiunilor lor și care le inspiră atâtea fapte neoneste drapate în veșmântul celor mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
la rememorarea istoriei Monocheroleoparadalului. Ioana Em. Petrescu observă cu finețe faptul că scena propriu-zisă este precedată de o dezbatere cu miză fiolosofică, care va reprezenta "background"-ul ideatic, justificarea acestei istorii: "Dacă ne mulțumim să vedem în Istoria ieroglifică un pamflet politic sau o istorie în travesti animalier, povestea Monocheroleopardalului nu e decât transpunerea în registru alegoric a spectaculoasei ascensiuni politice a lui Constantin Cantemir. Dar o asemenea rapidă schimbare de stare socială este ea însăși, pentru D. Cantemir, punct de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
candidatura lui M. la Academie, își retrage propunerea. Este pensionat de la Comisia Monumentelor Istorice, unde fusese numit în 1906; pensia fiind una de mizerie, va face apel la caritatea publică. Îi atacă pe Ovid Densusianu, E. Lovinescu, O. Tăslăuanu în pamfletul Zacherlina în continuare (1918). Este prezent în presa literară cu noi cicluri de rondeluri (strânse postum în volumul Poema rondelurilor. 1916-1920, 1927). Din ce în ce mai bolnav, se stinge, făcând un ultim, și simbolic, gest: pe patul de moarte, cere și inspiră parfum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
o revoluție. Oamenii au ieșit pe străzi strigând ”Viva Verdi!” care se știe că reprezenta pentru italieni prescurtarea de la Vittorio Emmanuel Re D’Italia. Teatrul Sân Carlo l-a dat în judecată pe compozitor, iar Verdi a răspuns cu un pamflet (Un Șef al Poliției se erijează în judecător al operei lui Verdi). Hărțuiala s-a terminat cu retragerea acuzațiilor aduse de teatru și cu promisiunea compozitorului că va finaliza o altă opera până la toamnă. Această operă a fost până la urmă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
oameni cu care m-am simțit înrudită moral, fiindcă au încercat să construiască instituții și paradigme de recuperare a memoriei românilor: am aflat-o pe Ana Blandiana și Romulus Rusan (constructori spirituali ai Memorialului de la Sighet). Am fost tulburată de pamfletele dureroase legate de România din Politicele lui H.-R. Patapievici (volumul a avut impact asupră-mi prin scrisorile incisive despre țara mea și prin mărturia atingătoare despre noaptea de 21 decembrie 1989, în care protestatarii anticomuniști au fost maltratați și
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
solicita... autonomia Banatului), Proclamația deranja prin toate cele 13 puncte ale sale, dar mai ales prin punctul 8, care propunea soluția lustrației, pentru concretizarea unei purificări etice (cu miză politică) la nivelul întregii Românii. Textul Proclamației completa, la nivel oficial, pamfletul la adresa celor compromiși în timpul regimului comunist, intitulat Apel către lichele, semnat de filosoful Gabriel Liiceanu, care fusese redactat și prezentat public imediat după revoluție. Nu voi reda în detaliu cele 13 puncte ale Proclamației de la Timișoara, ci voi spune doar
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
intelectualitatea de elită, studenți, elevi, dar și țărani, oameni simpli; iar la marginea Zonei - și o faună interlopă. Golania devenise nu în ultimul rând un teatru caricatural la adresa comunismului. Ceea ce se petrecea acolo era un fel de happening de tip pamflet, dar și o fiesta a libertății de gândire și exprimare. Ironia, atmosfera de satiră, hazul, veselia, ghidușia devin o caracteristică a manifestației din Piața Universității. În câteva seri, regizorul Nae Caranfil a parodiat, cu ajutorul manifestanților, mitinguri electorale ale Frontului Salvării
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
vai pe un armistițiu: se cuvine subliniat însă că nu eventuala nemulțumire ori dezamăgire a credincioșilor a catalizat armistițiul cu pricina, ci tocmai dorința de a sublima imaginea ofilită și coclită a instituției Bisericii, în urma scandalului declanșat. Îmi închipui ce pamflet anticlerical virulent ar fi scris publicistul Arghezi (combativ excesiv și teribil de insolent în primii săi ani de gazetărie, marcați de critica exaltată a instituției Bisericii Ortodoxe) dacă ar fi avut prilejul să asiste la actuala „dihonie” de amibiții și
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
și un președinte care să nu se fi format în comunism, atunci șirul celor patru va fi în sfârșit mai clar delimitat. Portretul succint pe care li-l voi face în cele ce urmează nu se dorește a fi un pamflet, ci o privire de insectar; ca entomolog simbolic (adică analist al mentalităților) îmi îngădui acest fapt, încercând astfel să prind în insectar și o istorie a României, prin prisma celor patru președinți, din 1965 până în 2005. Pe fondul sfârșitului de
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]