2,986 matches
-
titlul „Carnetul meu”) și „Dimineața” (unde, pe lângă numeroase cronici literare și texte în proză sau versuri, ține rubrica „Din freamătul zilei”) și a colaborat, mai ales începând din 1919, cu articole sociale și politice, poezii inspirate din suferința celor năpăstuiți, pamflete, portrete literare, polemici de tot felul, glose, note și însemnări despre scriitorii zilei, studii de folclor și estetică etc., într-un fel de radiografiere neîntreruptă a vieții culturale și sociale, la numeroase reviste și ziare, semnând și Trubadurul, Arald, Alex
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
Mai sus decât durerea acelor ce au murit/ Să se înalțe iarăși nemaiuitatul cântec/ Și jocurile noastre sfințească țerna ta,/ Pământ pe care nimeni în veci nu-l va supune!” Nicolae Iorga. Cărțile lui Nicolae Iorga. Articolele de revistă, studiile, pamfletele, portretele, polemicile. Șuvoi incandescent, fluid, frământat, torturat - rostogolind stâncile și pietrișul erudiției, turbureala patimii, și covârșind. Covârșind prin viziunea nesfârșită, sângerată de jăraticul amurgurilor apocaliptice, frântă de zăbala fulgerelor cu tăinuite și profetice tâlcuri. Viziune ce orbește ochii și apleacă
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
mediocre (întrucâtva justificabilă în contextul unei reviste de mari dimensiuni), este de notat faptul că R.F.R. beneficiază de colaborarea susținută a celor mai importanți poeți ai timpului. Tudor Arghezi semnează mai multe poeme evoluând de la meditația religioasă și filosofică la pamflet sau la lirica universului domestic, iar Lucian Blaga este prezent cu versuri și aforisme. Colaborează, de asemenea, Ion Pillat, cu un număr important de poeme, V. Voiculescu, ce propune o lirică de tip clasicizant, Ion Minulescu (Solilocul nebunului), Aron Cotruș
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
preschimbă numele, împrumutat, de Moise Roman în Ronetti-Roman. La înapoierea în țară se angajează ca pedagog și profesor de limba germană la Institutul lui V.A. Urechia din București, de unde va demisiona în urma unor conflicte, răzbunându-se apoi printr-un pamflet corosiv. În 1878, an în care R.-R. colabora la „Timpul”, Mihail Kogălniceanu îl cheamă în Departamentul Afacerilor Străine, ca traducător de limbă germană. Peste câțiva ani, căsătorit cu fiica unui arendaș, începe să ducă o viață mai retrasă, de
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
din Emil Gârleanu. În Tudor Arghezi - prozatorul (1996; Premiul Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor), teză de doctorat care reprezintă totodată debutul său editorial, R. radiografiază cu finețe spectacolul receptării critice a creației argheziene, privilegiind analiza operelor în proză - romane și pamflete - și evidențiind o latură mai puțin cunoscută a scriitorului - paginile inspirate de peisajele dobrogene. SCRIERI: Tudor Arghezi - prozatorul, Constanța, 1996; Dialoguri indirecte. Istorie și critică literară, Constanța, 1996; Incursiuni critice, Constanța, 1997; Starea literaturii. Convorbiri, Constanța, 1998; Lecturi și înțelesuri
ROTUND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289391_a_290720]
-
cu sarcasm și întărâtare, Domnilor Eliade și Tell (1850-1851), dar mai ales în cele trei epistole adresate domnitorului Barbu Dimitrie Știrbei. Întreprinzând o critică amplă a regimului, scrisorile acestea sunt o adevărată diatribă, folosind o gamă de mijloace din arsenalul pamfletului, de la apelul familiar, în bătaie de joc, la atacul dur, necruțător. Finețea și subtilitatea sunt însușiri mai rar valorificate de R., înclinat, atunci când nu polemizează dur, spre stilul măreț, grandilocvent, câteodată căzând în delir, tinzând spre sublim și neevitând, întotdeauna
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
împăratului Theodosius în încercarea - de altfel, nereușită - de a impune numărătoarea pascală alexandrină în locul celei romane. Nu ne-au rămas decît prologul, complet doar într-o versiune latină, și scrisoarea de dedicație adresată lui Theodosius. S-a pierdut și un pamflet contra lui Ioan Hrisostomul, a cărui versiune latină realizată de Ieronim a fost utilizată de Facundus de Hermiane (în apărarea celor Trei capitole 6, 5) care spunea că era plin de injurii insuportabile, și de diaconul Pelagius (în apărarea celor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Partea a doua (12-19) respinge acuzațiile aduse lui Ioan într-o scriere - menționată în cap. 13 ca syngramma - a lui Teofil de Alexandria (care a fost principalul artizan al distrugerii acestuia și a condus sinodul de la Stejar din 403), probabil pamfletul pierdut al lui Teofil din care s-au păstrat fragmente la Facundus de Hermiane în Apărarea celor Trei Capitole. Episcopul declară că a urmărit personal toate fazele procesului intentat lui Ioan și că posedă informații din surse directe despre activitatea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de publicistică (păstrată acasă de autor cu tăieturile din presă lipite pe caiete), intitulate, cum și erau, "proze" nu le-a grupat în volume cronologic ci după criterii tematice. Astfel încît, acum, volumul 42 cuprinzînd publicistică din anii 1943-1945, vestitul pamflet Baroane (diatribă curajoasă împotriva ambasadorului german la București, Manfred von Killinger) nu e în sumar, el fiind publicat tocmai în volumul al 31-lea. În note, editorii (dna Mitzura Arghezi și dl Traian Radu) dau toate informațiile cuvenite despre acel
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
diatribă curajoasă împotriva ambasadorului german la București, Manfred von Killinger) nu e în sumar, el fiind publicat tocmai în volumul al 31-lea. În note, editorii (dna Mitzura Arghezi și dl Traian Radu) dau toate informațiile cuvenite despre acel teribil pamflet, care a dus la suspendarea gazetei (Informația zilei) și arestarea autorului de la 30 septembrie 1943, cînd a apărut pamfletul și, apoi, întemnițat în lagărul de la Tîrgul Jiu, unde a fost deținut pînă la 20 decembrie 1943. (Toate informațiile sînt preluate
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
volumul al 31-lea. În note, editorii (dna Mitzura Arghezi și dl Traian Radu) dau toate informațiile cuvenite despre acel teribil pamflet, care a dus la suspendarea gazetei (Informația zilei) și arestarea autorului de la 30 septembrie 1943, cînd a apărut pamfletul și, apoi, întemnițat în lagărul de la Tîrgul Jiu, unde a fost deținut pînă la 20 decembrie 1943. (Toate informațiile sînt preluate din însemnarea poetului notată pe caietul unde își lipea coupurile din presă). Toate bune, dar aici, în note, trebuia
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
de la Tîrgul Jiu, unde a fost deținut pînă la 20 decembrie 1943. (Toate informațiile sînt preluate din însemnarea poetului notată pe caietul unde își lipea coupurile din presă). Toate bune, dar aici, în note, trebuia citat și un fragment din pamflet (dacă nu reprodus integral) pentru generațiile mai noi de cititori care nu au și nu-și pot procura acel al 31-lea volum al ediției. E o "scăpare" care spune multe despre calitățile de competență ale editorilor, deși s-au
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
omis, de la enumerare, acum, după peste 20 de ani de la Evenimente ? Postat și în această zonă a scrisului, C. Hușanu a respectat și respectă adevărurile vieții, el nu răstălmăcește, nu aproximează, nu improvizează, chiar atunci când alături de analiza textului folosește și pamfletul, precum în cazul ce urmează și care pentru mine rămâne pilduitor. La un moment dat, la Iași, un tânăr cadru didactic universitar, uitând sau neștiind că în Moldova lui Ștefan cel Mare, un bătrân Mitrea de la Tarcău plângându-se lui
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
gerontologi, psihologi, profesori, medici, poeți, prozatori”, constată C. Hușanu (p.137), care s-au constituit într-un „elegant protest împotriva jignirilor aduse vârstei a treia”, el însuși considerându-se afectat, ceea ce l-a determinat să-i răspundă tânărului printr-un pamflet publicat în cartea Românii așa cum sunt, pagina 198, Editura PIM, Iași, 2011, dar și în revista culturală Ecouri literare, Vaslui, nr. 8, 2011, precum și în Reflecții, p. 133-135. „Aș dori să-l văd pe acest tânăr condeier peste ani”, scria
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
intrare liberă (1999) e populată de personaje mitologice sau istorice, discursul devenind mai interiorizat decât în lirica de început. În ultima parte, intitulată Arhidictatorul, tonul este mai dur, mai direct și, uneori, sarcastic, în nota, alt fel destul de facilă, a pamfletului versificat: „Ce era el anume în carne și oase/ din creștet în călcâie/ o tigvă de maimuță pe un ciot de homunculus/ fața pârjolită de gălbeneală și umbrită de crețuri/ gură zvârlind țipete a poruncă și-nfricoșare/ câți îl vedeau în
STANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289864_a_291193]
-
surprind sunetul ei intim în raport cu circumstanțele. Sunetul își poate regăsi, dacă are în el forța necesară, natura adevărată, inconfundabilă. Criticul trebuie să aibă răbdare și să înțeleagă, acolo unde e cazul, drama talentului copleșit de vremi. Zeflemeaua nu lămurește nimic, pamfletul atacă doar suprafețele. Gravitatea unui fenomen impune un stil al meditației (recepției) și o gravitate a tonului. Nu cred nici în ruptul capului că ne despărțim de o epocă dramatică râzând și, în genere, că râsul explică și spală totul
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
să avem în vedere cronologia aproximativă a câtorva scrieri. Opera asupra căreia ne vom apleca, Diuinae institutiones, a fost scrisă între anii 304 și 311, în perioada imediat următoare persecuției lui Dioclețian, pe când Lactanțiu se afla la Nicomidia. Cât despre pamfletul vindicativ De mortibus persecutorum, acesta a fost redactat în anii 314‑315, imediat după marea schimbare. Epitoma la Instituțiile divine, o reelaborare rezumativă, după cum vom vedea, a amplei lucrări anterioare, datează din perioada de sfârșit a vieții sale (320‑325
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
potentaților vremii, ale clerului ahtiat de putere lumească și văzând în politica de unire a Bisericii Ortodoxe cu cea Catolică doar un mod de expansiune, de aservire totală a românilor. Prezența autorului în text, intervențiile patetice, pasajele cu aspect de pamflet, spiritul polemic și adresarea directă reușesc să învie adesea masa amorfă a documentelor. Când familiar oral, când înalt oratoric, stilul său produce expresii lapidare, sentențioase, concentrate, prin utilizarea unor elemente plastice sau lexicale de sorginte populară sau livrescă. Apreciată superlativ
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
sonetele de aceeași factură ale lui Eminescu, sunt lipsite de precizia și percutanța modelului, ca și de forța lui plastică. Aici totul are mai degrabă un aer moralist-didactic, diluat și convențional, portretizările diverșilor „Popești” neajungând la conturul de aqua-forte al pamfletului, cum intenționase autorul. SCRIERI: Florile dalbe, Craiova, 1912; Doine din zile de luptă, Iași, 1917; ed. 2, Iași, 1919; Când pleacă regimentul, București, f.a.; Influențe românești în poezia și folklorul unguresc, Sibiu, 1929; Ziua mamei, Sibiu, 1929; Nicolae Iorga, Sibiu
SORICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
altfel și În lipsa de reacție a prestigioasei Presse médicale care, autorul fraudei fiind Încă În viață, afirmă că o intervenție „nu e Încă nici posibilă, nici utilă”. Or, ce se Întâmplase? Conform unor acte, recomandări, articole, broșuri, petiții, intrigi și pamflete, rezulta că Gomoiu era primul descoperitor al unui tratament Însușit ulterior de superiorul său, care l-a folosit cu un succes neîntrerupt până la decesul acestuia, cauzat tocmai de indecizia de a și-l aplica... În cele din urmă, dr. Gomoiu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și preia direcția de la 9 iulie. Editata din necesități politice, S. publică articole și comentarii extrem de violențe la adresa adversarilor. Dar, datorită probabil lui Gr. H. Grandea, ziarul include în coloanele sale și literatura. Afară de cronici în versuri, mai sunt tipărite pamflete care parodiază discursurile politice ale conservatorilor. Se reproduc poezii de G. Coșbuc, Miron Pompiliu, P.V. Grigoriu, Mihail Belador, Ion Cătina, Petre Rășcanu. În foileton apare o povestire polițista. Cu toate că, pentru a lovi în adversarii politici, redacția a privit cu circumspecție
SENTINELA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289623_a_290952]
-
Colaborează cu versuri Radu Gyr, Ovidiu Papadima, V. Ciocâlteu, Eugen Constant, George Silviu, cu proză Liviu Rebreanu, Gib. I. Mihăescu, Carol Ardeleanu, Al. Lascarov-Moldovanu, Otilia Ghibu-Silviu, N. Milcu, iar dramaturgie semnează D. Nanu. Tudor Arghezi, un colaborator constant, trimite numeroase pamflete politice și sociale, articole despre teatru, cinema și arte plastice. S. semnalează apariții editoriale din țară și străinătate, noutăți din actualitatea literară, include cronici literare semnate de M. D. Ioanid, C. V. Gerota, Const. D. Ionescu. Sunt publicate două recenzii la
SECOLUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289599_a_290928]
-
Eftimiu). Tot Arghezi susține „Cronica artistică”, unde scrie despre Nicolae Luchian, Nicolae Vermont, Jean Steriadi, Oscar Spaethe, Nicolae Dărăscu, comentând expozițiile grupării Tinerimea artistică, precum și rubrica „Note literare”, iar pentru o vreme „Tabula rasa”, unde sunt incluse comentarii politice și pamflete, scrise într-un registru moderat. O rubrică de artă prezintă în 1915 D. Karnabatt. Alte rubrici:„Tigheluri”, cu scurte pamflete politice, „Peste picior”, „Note zilnice”, „Așchii”, „Peceți”, „Încurcături”, unde calamburul, satira și ironia politică sunt de bună calitate, autor fiind
SEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
expozițiile grupării Tinerimea artistică, precum și rubrica „Note literare”, iar pentru o vreme „Tabula rasa”, unde sunt incluse comentarii politice și pamflete, scrise într-un registru moderat. O rubrică de artă prezintă în 1915 D. Karnabatt. Alte rubrici:„Tigheluri”, cu scurte pamflete politice, „Peste picior”, „Note zilnice”, „Așchii”, „Peceți”, „Încurcături”, unde calamburul, satira și ironia politică sunt de bună calitate, autor fiind mai cu seamă D. Karnabatt, care se află și sub pseudonimele Pierrot, Don Ramiro ș.a. O rubrică permanentă de literatură
SEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
Porunca vremii” ș.a. „«Sfarmă-Piatră» al nostru - se afirmă în articolul-program - apare nu ca o forță oarbă, ci ca o forță în serviciu comandat. El se subjugă de bunăvoie prințului vremii noastre: naționalismul.” Ca practici curente se cultivă ideile violent antisemite, pamfletul agresiv. De fapt, publicația va fi un termometru al oportunismului politic al lui Nichifor Crainic: anticodrenistă, prolegionară, regalistă, proantonesciană. Rubrici: „Note, polemici, înfierări”, „Ultima oră”, „Externe”, „Din toată lumea”, „Reportagii-Fapte”, „Fragmentarium”, „Economie-Finanțe-Industrie”. În acord cu orientarea naționalist-tradiționalistă a gazetei, sunt reactualizate
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]