3,126 matches
-
din nou și condamnat la 25 ani de muncă silnică În Siberia. În anul 1955, În urma marilor prefaceri din URSS este eliberat, dar revenind În țară este condamnat din nou la 2 ani (Gherlaă. Despre anii petrecuți În lagărele siberiene Pan Halippa scrie cu oarecare optimism: ” Norocul meu a fost că Stalin a murit și eu am fost reabilitat În țară, după 3 ani de muncă foarte grea, dar foarte utilă pentru deținuți, căci am condus În exilul meu serviciul sanitar
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
dar foarte utilă pentru deținuți, căci am condus În exilul meu serviciul sanitar din 11 lagăre”. Fruntașii Basarabiei la monumentul celor trei martiri: AL. Mateevici, S. Murafa, A. Hodorogea. Parcul Catedralei din Chișinău. Sfârșitul anilor '20. L-am cunoscut pe Pan Halippa prima dată În anul 1938 când a conferențiat la Bălți, la cinematograful Sidoli despre: Cum am scris Flori de pârloagă”. Era o expunere la scurt timp după o prezentare În același loc de către Ionel Teodoreanu, care a tratat subiectul
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
asistenței. A doua oară l-am vizitat la București, str. Alexandru Donici, nr. 32, Împreună cu poetul, colegul și actorul Arcadie Donos - sorocean și el, studenții Podoleanu, Baltaru și Nicușor Boga. Începuseră represiunile Îndeosebi În mediul universitar și contrar așteptărilor noastre, Pan Halippa ne-a sfătuit să Înțelegem Împrejurările, să nu Încălcăm regulile orânduite și să avem Încredere că vor veni și vremuri de dreptate și pentru neamul românesc. Ultima dată l-am vizitat Împreună cu profesorul Vasile Harea, un vechi apropiat În
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
În acțiunile sale naționale. Transportam spre grija profesorului L.T. Boga, două baloturi cu volumele profesorului V. Harea, recent ieșite de sub tipar, un amplu și valoros studiu despre viața și opera lui L. Tolstoi. În acea Împrejurare adresându-mi-se mie, Pan Halippa repetă ca un părinte studențimea să fie liniștită, ”să nu se irosească până ce va veni vremea potrivită”. Am reținut din discuția dintre P. Halippa și V. Harea că autoritățile politice românești, profund obediente Moscovei nu vor ezita să-și
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Basarabia să se unească cu Moldova din dreapta Prutului formând o unitate politico-teritorială. Acest proiect criminal s-a conturat mai precis mai târziu prin planul Valev pentru crearea unei noi zone teritoriale pe seama hărții statului român. În ultimii ani de viată Pan Halippa redacteză zguduitoarea dramă ” Povestea vieții mele”, testament de mare Însemnătate pentru Înțelegerea politicii de sovietizare a statuli român și manevrele politice ale fruntașilor români de a scăpa de Înrobitoarea tutelă. Citez din ultimul paragraf al memoriilor: ”Politica pe care
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
unguri, șantajându-ne pe noi”. Și Încheie astfel lungul șir din ”Povestea vieții mele”: ”Personal, eu am profitat de pe urma schimbării politicii românești: astăzi sunt repus În drepturile mele de pensionar și trăiesc În casa mea”. Militantul politic, patriotul, devotatul basarabean Pan Halippa, a Închis ochii la 30 aprilie 1979, la vârsta de 96 de ani. Este Înmormântat la Mănăstirea Cernica, locul de veșnică odihnă a mai multor basarabeni. Biograful Iurie Colesniuc Încheie astfel descrierea destinului: ”unui chip sculptat În piatra suferinței
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Vasile Țepordei, Segiu Roșca, Nicolae Cosma, al Ninei Mateevici, al lui Octav Sargețiu, al preotului Eugen Salom, A. Brumă, Gheorghe Sârbu, A. Niculescu, D. Ioanițescu, D. Strugaru, N. Ciobanu, C. Negulescu, D. Nichita, D. Nitreanu, E. Rogai, I. Rădulescu, R. Pan Halippa, Grigore Filip Lupu, Andrei Ciurunga, Al. Ioachimescu. Semnalele de la București, ecoul evenimentelor de la Chișinău au rezonanță În multe orașe din țară și cu precădere la Iași. Profesorul Vasile Harea, pensionat În 1966 de la Universitatea „Al. I. Cuza” Își continuă
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
ecoul evenimentelor de la Chișinău au rezonanță În multe orașe din țară și cu precădere la Iași. Profesorul Vasile Harea, pensionat În 1966 de la Universitatea „Al. I. Cuza” Își continuă activitatea științifică și, parțial, și pe cea didactică. La Îndemnul lui Pan Halippa și, după unele contracte cu profesorii din Iași: G. Ivănescu, P. Caraman și Ștefan Bârsănescu, Vasile Harea Începe să redacteze o lucrare vizând două coordonate fundamentale: mișcarea pentru trezirea conștiinței naționale În Basarabia și combaterea tezelor falsificatorilor istoriei din
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
ocupantului. Cum Întreaga viață, profesorul Grosu a fost un om energic cu activități paraprofesionale, ca pensionar, acorda meditații gratuite la elevi de la diferite școli din Iași. Menține legătura cu foștii demnitari ai Sfatului Țării și coresponda după anul 1964 cu Pan Halippa care se afla la București. Un eveniment de o deosebită semnificație l-a constituit reunirea foștilor elevi de la Bălți aflați la Iași. Au fost prezenți 16 dintre foștii elevi În sala de protocol de la Casa Universitarilor de pe strada Carol
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
și Grigore Cazacliu - vicepreședinteă, din inițiativa căruia s-a format la Chișinău Comitetul Central Ostășesc. Congresul Militarilor Moldoveni din 20-27 octombrie 1917, l-a delegat În Sfatul Țării. În această calitate a redactat ziarele România Nouă și Sfatul Țării. Alături de Pan Halippa a participat la solemnitatea celor trei uniri: Chișinău, Cernăuți, Alba-Iulia. A fost ales deputat de Soroca, vicepreședinte al Camerei Deputaților, iar În 1939 este numit rezident regal al Ținutului Nistru. În refugiul din 1940 se stabilește la București și
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
model, un simbol și speranța că reîntregirea se va repeta”. Parcurgând opera literară publicată În decursul timpului se poate spune că Mitropolitul Antonie Plămădeală este un valoros cronicar și critic literar. Sunt prezentați oameni de atitudine și creații basarabene precum Pan Holippa, Pr. Vasile Țepordei, Iconom. Mitrofor Constantin Popovici, Pr. Al. Mateevici, Ic. Mitrofor Sergiu Bejan - director al Seminarului Teologic și profesor, Pr. Mihai Berezovschi cunoscutul dirijor al corului mitropolitan, Pr. Alex. Cristea, autorul imnului ”Limba noastră”. Sunt nume pomenite la
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
orizonturi nebănuite În Învălmășeala Începutului de veac și de mileniu „Chiar dacă Împrejurările istorice se arată până În prezent, defavorabile.” Sergiu Grosu s-a născut În 14 noiembrie 1920 În satul Cubolta jud. Soroca localitatea care a dat societățiii contemporane două celebrități: Pan Holippa și Dumitru Leonard fost secretar personal al gospodarului Moldovei, Ion Calimachi Vodă (1740-1753ă. Unul din urmașii binefăcător al sătenilor din Cubolta pe care rușii, care stăpâneau Basarabia, l-au calificat ca un mare filozof „idealist-reacționar”. Fiind copil Încă Sergiu
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Înaltele idealuri de umanității, Înzestreză ființa umană cu sentimente nobile și creatoare. Când În iunie 1940 Armata sovietică ocupă Basarabia Sergiu Grosu se refugiază În țară. Constant În convingerile sale creștine și naționale colaborează la revistele „Viața Basarabiei” condusă de Pan Holippa, „Revista Fundațiilor Regale” dar mai cu seamă la „Convorbiri Literare”. După declanșarea războiului de eliberare tema articolelor de presă erau persecuțiile religioase din Basarabia ocupată, mijloacele inumane În scopul descreștinării moldovenilor. La scurt timp de la declanșarea războiului, trece dincolo de
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
permanente cu Dumnezeu... „este o aventură unică, a unui spirit românesc În bătălia pentru triumful Dumnezeirii”. Preocupat constant de soarta Basarabiei, de perspectivele românești În condițiile noilor orientări europene, Sergiu Grosu a solicitat o convorbire celei mai reprezentative personalități basarabene Pan Halippa. În anul 1969 marele patriot fusese scos din locuința sa. Era recent reîntors din deportare din Siberia și condamnat la noi În Țară, la Închisoarea din Sighet. La data interviului Pan Holippa avea 86 de ani și În discuțiile
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
solicitat o convorbire celei mai reprezentative personalități basarabene Pan Halippa. În anul 1969 marele patriot fusese scos din locuința sa. Era recent reîntors din deportare din Siberia și condamnat la noi În Țară, la Închisoarea din Sighet. La data interviului Pan Holippa avea 86 de ani și În discuțiile care au urmat și-a manifestat optimismul său În privința viitorului Basarabiei. Evenimentele din anul 1918 care au determinat alipirea Basarabiei pot fi reeditatea Într-o nouă conjunctură internațională. Spre sfârșitul interviului Pan
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Pan Holippa avea 86 de ani și În discuțiile care au urmat și-a manifestat optimismul său În privința viitorului Basarabiei. Evenimentele din anul 1918 care au determinat alipirea Basarabiei pot fi reeditatea Într-o nouă conjunctură internațională. Spre sfârșitul interviului Pan Halippa a ținut să sublinieze: „Conștiința națională se trezește la toate popoarele. Ne vom trezi și noi, care am fost un popor așa de Întârziat.”. În Încheiere Pan Halippa a ținut să sublinieze „viitorul nu poate fi decât În folosul
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Basarabiei pot fi reeditatea Într-o nouă conjunctură internațională. Spre sfârșitul interviului Pan Halippa a ținut să sublinieze: „Conștiința națională se trezește la toate popoarele. Ne vom trezi și noi, care am fost un popor așa de Întârziat.”. În Încheiere Pan Halippa a ținut să sublinieze „viitorul nu poate fi decât În folosul Unirii Basarabiei cu României... Popoarele trebuie să trăiască așa cum le dictează interesul, sufletul și conștiința.” Dezghețul politic ce a survenit În țara noastră după anul 1964 a favorizat
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Pitești și evocă totodată prevederile Organizației Mondiale a Sănătății și ale Secțiunii Drepturilor Omului de la ONU. Antrenat În numeroase activități și publicații cu caracter religios și național S. Grosu nu neglijează confrații basarabeni și legăturile cu consăteanul său de la București - Pan Halippa. Preocupările din anii exilului depășesc cadrul restrâns al provinciei natale combate cu vehemență atitudinea apatică a lumii libere europene. În predicile sale el contrapune conștiința de clasă a ideologiei comuniste, conștiinței creștine care se pune În slujba semenilor săi
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
pe un loc dăruit ctitorului Melentie Balica - cum spune istoricul bisericii - de către domnitorul Petru Șchiopu. Prima atestare documentară a bisericii apare la 10 aprilie 1587: „Io Petru (Șchiopu) voievod...Domn al Țării Moldovei...Deci domnia noastră am miluit pe răposatul pan Balica, numit Melentie, hatman, care a zidit și biserica Sfinților arhistrategi Mihail și Gavril...în Galatia (de Jos) împreună cu soția sa, Ana...” După cum spune istoria, boierii cu numele Balica se trăgeau din neamul Buzeștilor munteni. Probabil că veniseră în Moldova
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
toate ce să cad unui dumnezăiesc locaș...” Despre un Isac Balica se vorbește și într-un document din 27 noiembrie 1607, emis de Constantin Moghila voievod la Hotin: „...Iată domnia mea am dat și am miluit pe credinciosul nostru boier, pan Isac Balica mare vistiernic, cu un sat, anume Iubăneștii, pe pârâul Iubăneasa, cu loc de iazuri și de mori și cu baltă de pești...” Domnitorul Grigore Ghica a transformat Frumoasa în reședință de vară, iar prin 1741 „de dingios de
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
în întregime la prezent: Bea B. străbate sala de la un capăt la altul. De-a lungul zidului se află un rând de tejghele strălucitoare. Deasupra tejghelelor, cercuri roșii, benzi de aur, panouri albastre, panouri albe. Drapele. Și apoi următoarele cuvinte, PAN AM LUFTHANSA IBERIA ALITALIA LOT KIM BEA JAL GARUDA cuvinte fără sens, frânturi de cuvinte mute care se aprind și se sting. Nu-i nimeni la tejghea. Sala mare, iluminată, este plină de tejghele goale. Bea B. se așază pe
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Acestea sunt "fortărețele" pe care Indra - supranumit purandara, "distrugătorul de cetăți" - le asedia și le dărâma cu sutele. Luptele au avut loc înainte de compunerea imnurilor, căci amintirea lor e puternic mitologizată. Rig Veda mai menționează și o altă populație vrăjmașă: pani, cei care fură vaci și resping cultul vedic. E probabil ca Hariyupâyă, oraș pe malurile râului Ravi, să fie identic cu Harappa. În plus, textele vedice fac aluzie la ruinele (arma, armakd) locuite de "vrăjitoare"; ceea ce arată că arienii asociau
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
din Bhagavad-Gltă (secolul al IV-lea Î. Hr.). Dar merită semnalat de pe acum că descoperirea suitei fatale ăvidya-karman-samsăra, și a remediului ei, dezrobirea (moksa) prin intermediul "gnosei", al cunoașterii de ordin metafizic (jnăna, vidya), descoperire efectuată, deși imperfect sistematizată, în timpul U pani sadelor, constituie esențialul filosofici indiene, ulterioare. Cele mai importante dezvoltări privesc mijloacele de eliberare și, în mod paradoxal, "persoana" (sau "agentul") menită să se bucure de această eliberare. 81. Identitatea "âtman"-Brahman și experiența "luminii interioare" Am simplificat într-adins
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Dacia (1939-1940, la Timișoara), Facla (1925-1940, la București), Flamura (1937-1941, la Brăila), Gândirea (1921-1944, la Cluj, apoi la București), Gând și faptă (1939-1940, la București), Gândul nostru (1941-1942, la București), Jurnalul (1939-1940, 1944, la București), Luceafărul (1937-1938, 1940-1941, la București), Pan (1941, la București), Pagini literare (1934-1942, la Turda), Pontice (1939-1940, la Constanța), Preocupări literare (1936-1944, la București), Prepoem (1939-1941, la București), Ramuri (1934-1944, la Craiova), România Literară (1939-1940, la București), Studii italiene (1933-1944, la București), Timpul (1937-1944, la București). Se
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pe cer, Editura Eminescu, București, 1995. Caraion, Ion, O ureche de dulceață și-o ureche de pelin, Editura Ion Creangă, București, 1980. Caraion, Ion, Poeme, Editura Albatros, București, 1974. Caraion, Ion, Postume, Editura Adevărul, București, 1995. Caraion, Ion, Selene și Pan, Editura Eminescu, București, 1971. Dumitrescu, Geo, Aventuri lirice, Editura pentru literatură, București, 1963. Dumitrescu, Geo, Jurnal de campanie, Editura Cartea Românească, București, 1974. Dumitrescu, Geo, Nevoia de cercuri. Libertatea de a trage cu pușca, Editura pentru literatură, București, 1966. Dumitrescu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]