2,024 matches
-
PROPRIETĂȚI nu poate fi în nici un fel inversată. EXERCIȚIUL B.14. Arătați tema-titlu și organizatorii spațiali din secvența următoare. Comentați procedeul de "justificare" (punere în scenă a descrierii). URCAREA PE PLATFORMĂ OCTOGONUL ȘI TURNUL (...) De pe platformă, vizitatorii au o vastă panoramă a orașului. La sud, catedrala Notre-Dame cu fațada în stil gotic și Renaștere, Palatul Rohan, terasa III, Biserica Sainte Madelaine. La est, de cealaltă parte a acoperișului naosului, de transeptul pe care se înalță cupola vitrată, marele cadrilater al fostului
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
piața catedralei înconjurată de fațade de formă ascuțită, cu nenumăratele lucarne ale vechilor case din Strasbourg. Ghidul catedralei din Strasbourg. Rezolvare "Punerea în scenă" a acestei descrieri este tipică: de pe un plan ridicat (urcare pe o platformă), se descoperă o panoramă (= temă-titlu). Fiecare PARTE a panoramei este situată foarte precis datorită organizatorilor spațiali (SIT Loc.): "la sud, la est, de cealaltă parte a acoperișului (...), în depărtare, la nord, la vest". Remarcăm că însăși percepția panoramei descrise (aici, de tip A VEDEA
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de formă ascuțită, cu nenumăratele lucarne ale vechilor case din Strasbourg. Ghidul catedralei din Strasbourg. Rezolvare "Punerea în scenă" a acestei descrieri este tipică: de pe un plan ridicat (urcare pe o platformă), se descoperă o panoramă (= temă-titlu). Fiecare PARTE a panoramei este situată foarte precis datorită organizatorilor spațiali (SIT Loc.): "la sud, la est, de cealaltă parte a acoperișului (...), în depărtare, la nord, la vest". Remarcăm că însăși percepția panoramei descrise (aici, de tip A VEDEA) rămîne implicită, de unde absența totală
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pe o platformă), se descoperă o panoramă (= temă-titlu). Fiecare PARTE a panoramei este situată foarte precis datorită organizatorilor spațiali (SIT Loc.): "la sud, la est, de cealaltă parte a acoperișului (...), în depărtare, la nord, la vest". Remarcăm că însăși percepția panoramei descrise (aici, de tip A VEDEA) rămîne implicită, de unde absența totală a verbelor. EXERCIȚIUL B.15. În următoarele două extrase, găsiți tema-titlu și planul textului. Arătați că în fiecare caz, o izotopie argumentativă se suprapune izotopiei referențiale. Subliniați comparațiile și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
1981; Și mulțumesc pentru crizantemă..., București, 1981; Hotelul astenicilor, București, 1982; Salopeta, București, 1982; Pensiunea doamnei Olimpia, București, 1983; Până aici, George! (Unde se avântă căprioarele), București, 1986. Repere bibliografice: Viorel Știrbu, „Pensiunea doamnei Olimpia”, LCF, 1984, 36; Ghițulescu, O panoramă, 309-310; Ion D. Șerban, DRI, V, 65-72. D. Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]
-
Const. M. Răduleț, „Tentația limitei și limita tentației”, ECH, 1997, 7-9; Marion Schuller, „Tentația limitei și limita tentației”, ECH, 1997, 7-9; Diana Adamek, Glose la mitul faustic, ST, 1998, 10; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 337-338; Petraș, Panorama, 647; Andrada Fătu Tutoveanu, „Aspecte ale comparatismului românesc”, „Studii literare”, 2002-2003, 5; Mircea Popa, „Aspecte ale comparatismului românesc”, „Adevărul de Cluj”, 2003, 6; Corin Braga, Reconstrucția teoretică a comparatismului, ST, 2003, 6. L. Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
11-70, 116-119, 131-143, 147-151, passim; Popa, Competență, 213-223; Dorin Tudoran, Nostalgii intacte, București, 1982, 277-294; Diaconescu, Dramaturgi, 130-160; Țeposu, Viața, 151-157; Faifer, Dramaturgia, 94-103; Manolescu, Arca, III, 140-165; Leonte, Prozatori, I, 146-158, II, 133-167, 266-273; Vodă-Căpușan, Teatru, 133-142; Ghițulescu, O panoramă, 209-232; Raicu, Fragmente, 318-324; Dobrescu, Foiletoane, III, 67-74; Moraru, Textul, 136-139; Condurache, Portret, 92-108; Felea, Aspecte, III, 133-136; Odangiu, Romanul, 71-80; Ungureanu, Proza rom., I, 358-403; Iorgulescu, Prezent, 105-121; Marcea, Atitudini, 93-103; Braga, Sensul, 184-187; Sorescu, Ușor cu pianul, 143-155
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Nicolae Oprea, „Firea morală” a criticului, VTRA, 1997, 8; Diana Adamek, „Metamorfozele textului”, TR, 1997, 51-52; Ștefan Ion Ghilimescu, Figuri ale romanului, Târgoviște, 1998, 103-106; Victor Sterom, Retorica pietrelor, CRC, 1999, 9; Adrian Tudurachi, Nefericirile comparatismului, ST, 1999, 8-9; Petraș, Panorama, 131-132. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
technique et progrès moral, La Baconniere, Neuchâtel, 1948, apud GH. VLĂDUȚESCU, op. cit., p. 103. 18. EM. MOUNIER, Manifeste au service du personnalisme, Fernand Aubier, Paris, Editions Montaigne, 1936. A se vedea și GH. VLĂDUȚESCU, op. cit., p. 116. 19. J. LACROIX, Panorama de la philosophie française contemporaine, P.U.F., Paris, 1968. 20. Cf. MARTIN HEIDEGGER, Ființă și timp, traducere din limba germană de Dorin Tilinca, Editura Jurnalul Literar, 1994. 20 bis. DUMITRU GHIȘE, Existențialismul francez și problemele eticii, Editura Științifică, București, 1967
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
săptămânal, între 4 martie și 11 aprilie 1910, cu subtitlul „Literatură-critică-artă” și cu un moto din poezia omonimă a lui V. Alecsandri. Secretar de redacție este Arthur Smutny. Colaborează cu versuri I.M. Bejan, Mircea Demetriade, Florian I. Becescu, G. Bacovia (Panorama), I. C. Popescu-Polyclet. De rubrica „Viața teatrală” se ocupă Ion Carp, de „Ecouri” Ion Caracostea, iar de eseistică și istorie literară C. Al. Ionescu-Caion, autor al articolelor G. Bacovia, Poezia cea nouă românească, Georges Sorel și lașitatea burgheză, Antiromantismul și Pierre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289293_a_290622]
-
folosind notițele de la cursurile ținute de Saussure la Geneva în 1906-1907, 1908-1909, 1910-1911 și amintirile de la orele maestru-lui, au reușit să dea o redactare unitară cursului Cours de linguistique générale (Paris, Payot, 1916). Personalitatea lui Saussure trebuie inclusă în orice panoramă a gîndirii moderne: de la filosofie la lingvistică, de la semiotică la antropologie, pentru că a influențat profund (deși după cîteva decenii de la publicarea operei fundamentale) demersul celor mai importanți gînditori contemporani: Merleau-Ponty, Lévi-Strauss, Barthes, Lacan, Foucault și prin ei ansamblul științelor umane
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și relaționează în formulă procesuală interactivă cu crearea contextelor. Pare să fie vorba despre o transformare recursivă idee-concret, cele două funcții, până în acest moment despărțite, ale cogniției și producției, devenind una singură, în mod simbolic Logica și Poietica sunt totuna. Panorama conceptelor de economie are un conținut mozaicat, cu propensiuni spre stabilitatea formulelor în conformitate cu ordinea naturală, ca și propensiuni spre forme de progres centrat pe mijloace devenite scop în sine, dar prefigurează și propensiuni spre ordinea spontană, de tip antropic. Panorama
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Panorama conceptelor de economie are un conținut mozaicat, cu propensiuni spre stabilitatea formulelor în conformitate cu ordinea naturală, ca și propensiuni spre forme de progres centrat pe mijloace devenite scop în sine, dar prefigurează și propensiuni spre ordinea spontană, de tip antropic. Panorama exprimă, în fond, drama conceptualizării economice care repetă drama căilor de cogniție în general, al cărei motiv a fost și va rămâne poziționarea omului în propria lui creație, fie în partea cauzei prime, fie în partea cauzei finale. Omul-obiect, resursă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
partea cauzei prime, fie în partea cauzei finale. Omul-obiect, resursă a procesului economic sau omul-creator și ordonator de valori, inclusiv economice. Omul-resursă între altele sau omul-sursă a lucrurilor, materiale sau spirituale, pentru confortul meritat. Când omul se înalță prin creație, panorama conceptelor de economie va fi mai cuprinzătoare, când se afundă în tenebrele câștigului cu orice preț, panorama se reduce la căile sale deviante. Rătăcirile Economiei Dar mai interesant este să observăm că în ordinea modelelor de economie, în ansamblul lor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de valori, inclusiv economice. Omul-resursă între altele sau omul-sursă a lucrurilor, materiale sau spirituale, pentru confortul meritat. Când omul se înalță prin creație, panorama conceptelor de economie va fi mai cuprinzătoare, când se afundă în tenebrele câștigului cu orice preț, panorama se reduce la căile sale deviante. Rătăcirile Economiei Dar mai interesant este să observăm că în ordinea modelelor de economie, în ansamblul lor neinterpretat temporal sau spațial, tipurile de coagulări ale ideilor în realitate sunt mai puțin sesizabile, ba chiar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
2000, 8; Iulian Boldea, În căutarea ficțiunii, VTRA, 2000, 3; Ruxandra Ivănescu, Farmecele povestitorului, VTRA, 2000,3; Nicoleta Sălcudeanu, Cronică în fărâme, VTRA, 2000, 3; Cornel Moraru, Un prozator, VTRA, 2000, 3; Maria Ștefănescu, Elogiul fragmentarului, „Discobolul”, 2000, 34-36; Petraș, Panorama, 273-274; Catrinel Popa, Un roman al ratării, RL, 2002, 18; Lefter, Critica, 384-387. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
și contingentul. Deopotrivă identitate și dezidentificare, identitatea postumană este o teritorializare a contradicțiilor: un spațiu al contestării și al redimensionării, o corporalitate care împuternicește și care constrânge, un construct mintal care deopotrivă înrădăcinează și care destabilizează. Aceasta pare a fi panorama modelelor corporal-identitare la granița cu tehnocultura. Precum corporalitatea nu trebuie confundată cu organismul, forma sa cea mai vizibilă, ordonată și solidificată, răspunzând mișcării centralizate a trupului spre echilibru, identitatea nu trebuie echivalată unilateral cu mintea unificatoare a subiectului. Corpul cyborgic
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
PERSONAJUL CĂUTAT) și tatăl ei, TRIMIȚĂTORUL, EROUL (căutătorul sau victima) și FALSUL EROU. ¶Propp 1968 [1970]. Vezi și ACTANT. dramă [drama]. SCENĂ; redarea scenică a vorbirii (sau gîndirii) și a comportamentului. Distincția operată de James și Lubbock între dramă și PANORAMĂ e similară distincției între scenă și REZUMAT, sau REPREZENTARE și RELATARE. H. James 1972; Lubbock 1965. Vezi și TABLOU. dublare [duplication]. Repetarea, la nivelul NARATULUI, a uneia sau a mai multor (secvențe de) evenimente: "Ion a încercat să urce pe
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mai precis, dacă ei se pot constitui în victime și beneficiari), agenții inițiază aceste procese și influențează pacienții, le modifică situația (îmbunătățind-o, sau înrăutățind-o) sau o mențin (în bine sau în rău). ¶ Bremond 1973 [1981]; Scholes 1974. panoramă [panorama]. Redarea de situații și evenimente de la distanță, în termeni non-scenici (în opoziție cu DRAMA); REZUMAT. ¶Lubbock 1965; Souvage 1965. Vezi și STRATEGIE PICTURALĂ, TABLOU, SCALĂ, SCENĂ. paradigmă [paradigm]. O clasă de elemente, ele toate putînd ocupa aceeași poziție într-un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
care guvernează expresia. Totuși, în special de la cartea lui Lubbock asupra tehnicii narative, se consideră adesea că punctul de vedere presupune nu numai un aparat perceptive sau conceptual, ci și factori ca expunerea NARATORULUI, tipurile de tratament favorizate (DRAMA sau PANORAMA) și TIPURILE DE DISCURS adoptate. Mai general, se consideră că el izvorăște din relațiile dintre narator și NARARE, narator și NARATAR, narator și NARAT (Lanser). S-au propus mai multe descrieri tipologice ale narațiunii pornind de la punctul de vedere (într-
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
îl reprezintă, cînd un text narativ relativ scurt corespunde unui timp narat relativ lung (a cărui acțiune narată ia, îndeobște, mult timp pentru a fi completă), se obține rezumatul: el acoperă gama de viteze dintre scenă și elipsă. ¶Rezumatul (sau PANORAMA) este opus în mod tradițional scenei (sau DRAMEI) și, în narațiunea clasică, constituie conexiunea între scene ca și planul secund din care ele ies în prim-plan. ¶Bentley 1946; Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și DURATĂ, RITM. ritm
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de absența (relativă a) medierii naratoriale, de accentul pe acțiunea pas-cu-pas, de detalierea atentă a evenimentelor specifice, de folosirea preteritului în defavoarea imperfectului, de preferința pentru verbe de acțiune în defavoarea verbelor durative etc. ¶Scena (DRAMA) este opusă în mod tradițional rezumatului (PANORAMA). ¶Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și DURATĂ, RITM. schemă [schema]. Un cadru semantic global reprezentînd diverse aspecte ale realității și favorizînd percepția și înțelegerea acestor aspecte (sau a unor aspecte legate de ele) (Bartlett). Se consideră adesea că
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
DISCURS INDIRECT. stil-indirect liber [free indirect style/style indirect libre]. Vezi DISCURS-INDIRECT LIBER. strategie dramatică [dramatic treatment]. În terminologia lui James, redarea scenică de situații și evenimente și, mai exact, de vorbire și comportament. H. James 1972. Vezi și DRAMĂ, PANORAMĂ, STRATEGIE PICTURALĂ. strategie narativă [narrative strategy]. În povestirea unei narațiuni, setul de procedee narative adoptate sau de mijloace narative folosite pentru a realiza un anume scop. ¶Souvage 1965. strategie picturală [pictorial treatment]. În terminologia lui James: în opoziție cu STRATEGIA
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Trîmbițașul începe iar să-mbăleze trîmbița, umflîndu-și bucile și holbînd ochii..."; o soluție plină de efect în ceea ce privește trivializarea voită a noțiunilor constă în obligarea cuvintelor de a intra într-o relaționare vinovată rețetă aplicată în Tablă de materii: "Turtă dulce panorame tricoloruri bragă [...] miniștri pungași de buzunare [...] cai vite jandarmi [...] Deșteaptă-te, române sacîz sifoane [...] porci mătănii paiațe..." Alexandru George crede că atașamentul pentru această zonă "nu e decît rodul prea directelor contacte ale autorului cu o lume trivială, din care
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în care s-au salvat de pângărire fecioarele-călugărițe. Sirena lacului (variantă a Rusalkăi) mizează pe credințe străvechi despre metamorfozele între regnuri - zâna apelor, pește, sirenă -, dar și pe ideea sancțiunii, aplicată bărbatului necredincios. În Moșii, mântuirea sufletelor dezlegate, într-o panoramă a fantasticului nocturn: ateistul, paricidul, sinucigașul, „vânzătorul patriei sale”, se face prin practici ritualice populare. Disciplina poetică și virtuozitatea tehnică în prelucrarea motivelor universale ale romantismului îl apropie pe A. de capodoperă (Turnul lui But) și suplinește, alteori, vizionarismul său
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]