3,599 matches
-
curând vine Crăciunul. De pe scaunul din verandă puteam vedea în bucătăria noastră în care a erupt o lumină strălucitoare la exact șapte dimineața. Urmăream un film într-o limbă străină: Jayne în trening, vorbind deja pe celular. Rosa feliind o pară (imaginați-vă felierea unei pere în acest moment - eu nu pot). Apoi Marta a adus-o jos pe Sarah care avea în mână un buchet de violete și Victor se plimba încet înăuntru și în afara camerei aglomerate și Robby apăru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
din verandă puteam vedea în bucătăria noastră în care a erupt o lumină strălucitoare la exact șapte dimineața. Urmăream un film într-o limbă străină: Jayne în trening, vorbind deja pe celular. Rosa feliind o pară (imaginați-vă felierea unei pere în acest moment - eu nu pot). Apoi Marta a adus-o jos pe Sarah care avea în mână un buchet de violete și Victor se plimba încet înăuntru și în afara camerei aglomerate și Robby apăru curând în uniforma Buckley (pantaloni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
nemulțumiri, câteva plângeri minore, dar toată lumea era flexibilă. Ritmul se înteți și Robby o lăsă pe Marta să-i reînnoade cravata, iar Jayne, cu mâna pe coapsă, o îndemnă pe Sarah să mănânce dintr-o farfurie ornată cu felii de pară. O nouă zi era pe cale de a începe și nu se admiteau nici un fel de abțineri. Vroiam să fiu binevenit în bucătărie. Vroiam să fac parte din familie și vroiam ca vocea mea să le sune neutru, însă respiram greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Suflă bruma din fereastră Și omătul de pe coastă; Să mă las iarăș la vale Cu durdă și cu pistoale. Frunza-n codru cât se ține Toți voinicii trăiesc bine. Frunza codrul dacă-l lasă Toți voinicii merg acasă Și la para focului Zac de dorul codrului! Foaie verde firul ierbii, M-am suit în dealul Cernii, Unde cântă puiul mierlii, La Lina cu ochii negri... M-a mâncat, mânca-o-ar viermii... De ți-ai face patu-afară M-aș preface-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ce fel de război Între șoarece și cotoi? Dacă ai bani și bucate Toată lumea ți-i frate. Femeia a ieșit pe lume Cu trei zile mai înainte decât diavolul. Cu pușca în haiducul În muiere cu ciubucul. Cele mai scumpe pere Sunt cele ieftine. Cea mai plăcută înghițitură E cea dintăi. Broasca a văzut cal la potcovar Și a ridicat și ea piciorul de dinapoi spre faur. Afaceri cu drepți Tovărășii cu înțelepți. Vinului îi priește butoiul Nu bețivul. Magar hagiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
al ciobănașului imaginea draconoctonului: „- Mustăcioara lui/ Pana corbului;/ Ochișorii lui/ Mura câmpului;/ Sprâncenele lui/ Două spici de grâu,/ Mustețioara lui/ Pana corbului./ Călișorul lui/ Puiul zmeului./ Săușoara lui/ De-o falcă de zmeu./ Săbioara lui/ Fulger pe pământ./ Pușculița lui/ Para focului” (Hângulești - Vrancea). În Cudalbi, Galați, colinda cântată femeilor bătrâne dezvoltă descrierea fiului absent: „Fețișoara lui/ Spuma laptelui./ Ochișorii lui/ Două muri de câmp/ Coapte la pământ,/ Ne-ajunse de vânt,/ Coapte la răcoare,/ Ne-ajunse de soare./ Sprâncenele lui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
toți cei din sat”. Consubstanțialitatea cu apa devine matricială în confruntarea arhetipală, reprezentată la nivel cabalin: „Cela, pe une mșrge cu-a lui, a lui cal numa țîpă apă fără fund d’in copit’e. Șî cșalalt, a mămănoii, țîpă pară de foc pă nări, să ușc, să facă uscat: nu pote fa uscat, că-i face apă fără fund, nu pote mș” (Racșa - Satu Mare). Apa, ca depozitar al existențelor posibile, își opune vitalitatea focului malefic, pustiitor, aruncat de copitele bidiviului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
eu Ghiorghiță N. Rădășanu, un biet învățătoraș din sătișorul Bogata. Atunci l-am cunoscut pe poetul Gh. Topîrceanu 22, [20] care stătea la dreapta lui M. Sadoveanu, un om slăbuț și înalt și negricios parcă ar fi fost trecut prin pară de foc. Sadoveanu părea un Ceahlău pe lângă Gh. Topîrceanu. Eu aveam atunci 46 ani, iar M Sadoveanu avea 50 ani. Deci a fost sărbătorit la împlinirea a 50 de ani. O probă de protopop Se începuse anul școlar 1899-1900 când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Fevronia Constantinescu, fiica preotului Constantinescu din comuna Răchiți, județul Botoșani. Cât am stat la Zarian, mă duceam în fiecare duminecă și sărbătoare la biserica Adormirea și țineam isonu dascălului. Și la amiază veneam de la biserică, cu traista plină de mere, pere, colăcei și brânză. Și mi-am zis eu în mintea mea: nu-i rău să fii popă ! Și într-o z i-am spus protopopului: Părinte, eu vreau să mă fac popă. Și el mi-a spus: "Fă-te, măi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
din idealuri, iar eu simțeam că mi se surpă țărâna sub picioare, că zbor de-a binelea, că însuși miezul cerului e pe-aici, pe-aproape. De aterizat, n-am putut ateriza decât după ce rupsesem, cum ai culege ciuperci și pere zemoase toamna, gâtul celor patruzeci de păsări de vis și omăt. Cădeau stele ca niște bufnițe pe câmp, sălbatice și gâtuite de alice. Notă. Cele două interviuri/ dialoguri au fost realizate în două momente diferite și au fost publicate în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de luptă și „au slobozit părcanele la pământ” (întărituri făcute din pari și scânduri, n.a.). Folosind artileria, rușii au reușit să-i respingă pe turci și pe tătari, cu mari pierderi: „Și așe căde turcii, ca când ar căde niște pere coapte dintr-un păr, cându-l scutură oamenii”. Deși atacul principal al armatelor turco-tătare, de la 9 iulie, a fost respins, situația oștilor moldo-ruse s-a înrăutățit. Împresurate de forțele militare ale inamicului, care erau superioare din punct de vedere numeric, armatele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
apoi răul revenea. Injecțiile aveau același efect ca și marfa. CÎnd mă sculasem și-ncepusem să umblu, a venit să stea de vorbă cu mine un psihiatru. Era foarte Înalt. Avea picioare lungi și un trup greu, În formă de pară, cu partea subțiată deasupra. ZÎmbea În timp ce vorbea și avea o voce plîngăreață. Nu era efeminat. Pur și simplu n-avea nimic din ceea ce face dintr-un bărbat bărbat. Ăsta era doctorul Fredericks, psihiatrul-șef al spitalului. A pus Întrebarea pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
perfect ritmului și formelor de existență de aici, nedescumpănit de ceea ce altor „provinciali“ li se părea că este dezorganizare sau prea mare iuțeală. Mai era de observat familiaritatea lui Zaciu, mai mare decât a multor localnici, cu ambianța și re perele bucureștene tipice, străzi vechi, edificii publice, monumente etc., familiarizare care denota afinități sufletești cu orașul. Ne-am plimbat adeseori, în seri de vară, în zona Silvestru-Armenească- Schitul Darvari, în vecinătatea căreia locuiesc, și Zaciu era acela care mi-o „prezenta
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
mereu cărțile jucate cu altele nouă, și alternând cu mine de mai multe ori la facerea bancului; însă toate au fost în zadar. Roata norocului nu s-a întors în favoarea mea. Am pierdut în vro trei ceasuri cea din urmă para din pungă; am rămas dator în oraș și fără mijloace de a mă putea duce și instala la Focșani. Mai proastă situațiune nu se putea!... Scump a fost prețul biciului și scump a fost plătită cea dintăi încercare a mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
îl puneau pe copil în contact mai întîi cu silaba sau sunetul, respectiv litera, cerîndu-i-se apoi să lege sunetele sau silabele în cuvinte și apoi în fraze, metoda globală îl pune, de la început, în fața unei propoziții-ordin: "Adu-mi para. Pune para pe masă. Taie para în două. Mănîncă jumătate din pară. Dă para Anei" (29, pp. 135-136). Astfel de propoziții erau scrise pe afișe, cu caractere mari, scrise pe tablă și citite cu voce tare de învățător. A doua zi, aceleași
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în contact mai întîi cu silaba sau sunetul, respectiv litera, cerîndu-i-se apoi să lege sunetele sau silabele în cuvinte și apoi în fraze, metoda globală îl pune, de la început, în fața unei propoziții-ordin: "Adu-mi para. Pune para pe masă. Taie para în două. Mănîncă jumătate din pară. Dă para Anei" (29, pp. 135-136). Astfel de propoziții erau scrise pe afișe, cu caractere mari, scrise pe tablă și citite cu voce tare de învățător. A doua zi, aceleași fraze, scrise pe benzi
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sau sunetul, respectiv litera, cerîndu-i-se apoi să lege sunetele sau silabele în cuvinte și apoi în fraze, metoda globală îl pune, de la început, în fața unei propoziții-ordin: "Adu-mi para. Pune para pe masă. Taie para în două. Mănîncă jumătate din pară. Dă para Anei" (29, pp. 135-136). Astfel de propoziții erau scrise pe afișe, cu caractere mari, scrise pe tablă și citite cu voce tare de învățător. A doua zi, aceleași fraze, scrise pe benzi mari de hîrtie, plasate în altă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
respectiv litera, cerîndu-i-se apoi să lege sunetele sau silabele în cuvinte și apoi în fraze, metoda globală îl pune, de la început, în fața unei propoziții-ordin: "Adu-mi para. Pune para pe masă. Taie para în două. Mănîncă jumătate din pară. Dă para Anei" (29, pp. 135-136). Astfel de propoziții erau scrise pe afișe, cu caractere mari, scrise pe tablă și citite cu voce tare de învățător. A doua zi, aceleași fraze, scrise pe benzi mari de hîrtie, plasate în altă ordine, erau
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ca pe bunica, răspundeam scârțâit un da prelung. După care bunica mă trimitea să-i dau femeii cele trebuincioase în schimbul a feluritor fructe sau bomboane. Se făcea un troc autentic în acea perioadă. Bunica schimba lapte și ouă pe mere, pere, prune până ne încărcam cămara de gemuri și dulcețuri ce în zilele înfrigurate ne îndulceau orezul cu lapte. Nu mai sunt anotimpurile ce erau odată. Pe atunci vara era vară și iarna iarnă. Era lege să plouă aproape toată luna
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
de dus cu bățul, bâr-bâr! Principiile Caselor Naționale erau formulate, scurt și cuprin zător, În fruntea revistei Răsăritul și constau În „Învățături și Îndemnuri bune“, tinzând, cum spunea Nae Cațavencu, „ca România să fie bine și tot românul să pros pere“, iar coperta re vis tei, ilustrată cu un prost gust decisiv, Înfățișa zorile ridi cându-se deasupra unui sat de operetă, fără nici o baligă În drum și cu țărani de carnaval, În haine noi nouțe, plimbându-se fără nici o treabă prin fața
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Înveseleau ochii și gurile noastre căscate: acadelele roșii, verzi și galbene, cu gust de mentă și de ber ga mot; corăbioarele fragede de se topeau În gură; zaharache, figurini grotești din zahăr colorat și Înfipte pe băț; sau merele și perele fierte În zahăr și lucind, În cămașa lor sticloasă, Înfipte de asemenea pe băț; sau bigi-bigi, roșu ca focul, tare moale, ca un cârnat din făină cu zahăr și miez de nucă, Înșirat pe sforicele lungi; sau pistilul acrișor din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
adoarmă, iar În ei se răsuceau două puncte verzi, reprezentînd lumea pe care o lăsasem complet În urmă și sfidînd așa-zisa eliberare pe care o căutam. Își Întorceau privirea de la zborul meu extraordinar peste pămînturile și peste mările lumii. PARA LAS GRIPES, CAMA Pentru răceală, repaus la pat Motocicleta dădea semne de plictiseală pe lungul drum lipsit de accidente, iar noi dădeam semne de oboseală. Condusul pe un drum acoperit cu pietriș transformase o plimbare plăcută Într-o activitate dificilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
fiii tăi” (Gen). Ea este asemenea corăbiei lui Noe, care cu cât prăpădul potopului era mai mare, cu atâta se ridica mai impunătoare deasupra valurilor. Precum prorocul Daniel a scăpat teafăr din groapa leilor iar cei trei tineri neatinși de para focului din cuptor, precum Sfânta Cecilia a ieșit neopărită din căldarea cu apă fierbinte și Sfântul Policarp a scăpat nears de rug, etc... tot așa Biserica, numai prin minune, iese neatinsă, ba încă triumfătoare din orice persecuție. Mulți au fost
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ora 22.00) și chelner pentru vineri, sâmbătă și duminică dimineață. Munți de farfurii murdare de spălat (am făcut un calcul sumar la sfârșit: 3000 de bucăți, nu am spart niciuna...). Unde am citit oare că furtunul terminat cu o pară în formă de duș, care simplifică enorm viața plongeur-ului (cuvântul franțuzesc care îl desemnează pe spălătorul de vase) a fost inventat de Brâncuși, la Paris? Chiar dacă nu este adevărat, sună bine și mă simt oarecum răzbunat pentru tot. Este tipul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
picocurie) pe metru cub de aer, ca urmare a experienței nucleare americane din Nevada, la 6 decembrie. Nivelul normal al radioactivității este de 0,1 pCi/m3 aer. Richard Burton cumpără cu 37.000 dolari celebra perlă în formă de pară, mare cât un ou de porumbel - „Peregrina” -, pentru a o dărui lui Liz Taylor, la împlinirea a 37 de ani. Fosta regină a Spaniei, Victoria Eugenia, contestă autenticitatea perlei cumpărate de Burton. Acuzatul: Pisica a căzut pe fereastră... Președintele: Să
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]