2,686 matches
-
primul rând, sinteză a unei experiențe personale de cunoaștere, experiență ale cărei limite pot fi depășite prin puterea ei de abstractizare. Privit din perspectiva destinului protagonistului său, romanul lui Dino Buzzati, Deșertul tătarilor, poate fi considerat, până la un punct, o parabolă, o interogație pătimașă asupra rațiunii vieții și a fatalității destinului uman, comparabilă cu cea din operele lui Kafka. Privită în ansamblul ei și raportată la istoria europeană, cartea ar putea fi citită, așa cum s-a sugerat adesea, și ca o
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
o interogație pătimașă asupra rațiunii vieții și a fatalității destinului uman, comparabilă cu cea din operele lui Kafka. Privită în ansamblul ei și raportată la istoria europeană, cartea ar putea fi citită, așa cum s-a sugerat adesea, și ca o parabolă a Italiei surprinse în vârtejul fascismului, Fortăreața Bastiani nefiind altceva decât imaginea unei Italii așteptând să intre într-un război propovăduit de atâta timp de Mussolini. Dincolo de aceste nuanțe, sugerate mai mult sau mai puțin de textul romanului, dincolo de parabola
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
parabolă a Italiei surprinse în vârtejul fascismului, Fortăreața Bastiani nefiind altceva decât imaginea unei Italii așteptând să intre într-un război propovăduit de atâta timp de Mussolini. Dincolo de aceste nuanțe, sugerate mai mult sau mai puțin de textul romanului, dincolo de parabola existențială construită de o minte care vădește talentul de mare scriitor al lui Buzzati, Deșertul tătarilor cucerește cititorul prin miza fantastică a textului - printrun tip de fantastic existențial, aflat la limita dintre real și miracol, care, fără să se îndepărteze
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
cu întâmplările ei identice, se repetase de sute de ori, fără să facă măcar un pas înainte.” - p. 78) și care pare a fi cuprins totul pentru veșnicie apare visul ciudat al lui Drogo. Acesta oferă o cheie în interpretarea parabolei pe care scriitorul o insinuează in text. Visul avut de Drogo, cu toată simbolistica lui, se înscrie în aceeași direcție a unui fantastic de tip existențial. Tot ce se întâmplă în vis este psihanalizabil și introduce în text sugestia morții
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
va fi veșnic recunoscătoare: frumoasă declarație de intenție! Definiția generică a fabulei Titlul complet, Fabule alese în versuri, este obiectul comentariilor din prefețe, avertismente sau dedicații. Fabula se definește prin relația dintre povestire și morală. "Prefața" din 1688 precizează că "parabola este alcătuită din două părți, una o putem numi corp, cealaltă suflet. Corpul este fabula; sufletul, morala". Trei comentarii ale lui La Fontaine par să micșoreze rolul moralei: mai întîi, el se poate lipsi de ea "în locurile unde nu
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
acestea, nu este surprinzător faptul că, în urma studiilor lor, savanții italieni în științele naturii s-au familiarizat cu modurile în care obiectele călătoresc prin atmosferă. Apoi Newton a pus legea căderii libere a obiectelor în legătură cu mișcarea Lunii, a menționat că parabola traiectoriei pietrei aruncate pe Pământ și cercul traiectoriei Lunii pe cer sunt cazuri particulare ale aceluiași obiect matematic al unei elipse și a postulat legea universală a gravitației, pe baza unei singure, și la acea dată foarte aproximative, coincidențe numerice
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
mai departe; el a susținut că o minte suficient de înțeleaptă ar putea deduce toată fizica. Eu sugerez doar că o surprinzător de mare parte a fizicii ar putea fi dedusă în acest mod. Eddington ne-a oferit o frumoasă parabolă pentru a ilustra acest lucru. A spus: "Oamenii au mers să pescuiască în mare cu o plasă și, după ce au examinat captura, au tras concluzia că există o dimensiune minimă a peștelui în mare". 2. Selectăm tipul de matematică pe
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
mai bine-cunoscute exemple pentru ilustrarea acestui punct. În anul 200 î.Hr., geometrul grec Apollonius din Perga a scris celebrul său Tratat despre secțiunile conice. Deși Apollonius însuși contribuise major la studiul astronomiei matematice, discursul său geometric asupra secțiunilor conice (elipsa, parabola și hiperbola) a fost un exercițiu de matematică pură în sens strict, atâta vreme cât nicio aplicație a rezultatelor sale nu a fost luată în considerare sau făcută în lumea clasică. În 1604, adică 1800 de ani mai târziu, matematicianul și fizicianul
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
fiind "un cuvânt care (...) nu disprețuiește, ci definește" el nu observă decadența cu neutralitate detașată, ci i se opune categoric. De aceea, pe de o parte el nu poate să nu recunoască motivele decadenței ca fenomen intrinsec vieții înseși și parabolei dezvoltării sale, afirmând în fragmentul 14 [75], scris în primăvara lui 1888, intitulat "Conceptul de "decadență"": Fenomenul decadenței este la fel de necesar ca orice zămislire și progres al vieții: nu ne stă în puteri să-l eliminăm. Rațiunea vrea dimpotrivă să
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
care vorbește mai ales Bahtin sunt forme elaborate și obiecte pluridisciplinare prin excelență. Putem vorbi, în acest caz, despre formațiuni discursive, religioase, jurnalistice, politice sau literare în cadrul cărora sunt produse genurile de discurs religios ca, de exemplu, rugăciunea, jurământul, hagiografia, parabola; genurile discursului jurnalistic ca faptul divers, reportajul, editorialul, depeșa; genurile discursului literar despre care trebuie să notăm că "alături de marile genuri ca tragedia epistola, epopeea, relativ stabile într-o cultură bine definită, există unele care sunt mai constrânse și supuse
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
parcurs de sens pe care un text îl prezintă, atunci când este supus unor reguli de coerență interpretativă" (U. Eco 1985). Acest concept permite descrierea fenomenelor de poli-izotopie atât de frecvente în enunțurile precum cele din exemplul (3) sau în cazul parabolei (cel puțin două izotopii pot reprezenta cheia de lectură pentru interpretarea ei). Noțiunea semantică de coeziune are rolul de a răspunde la două întrebări care pot părea naive la prima vedere: cum explicăm faptul că, atunci când citim și înțelegem un
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
distanță și această problemă de neînțelegere, Kaliayev își propune să povestească legenda sfântului Dumitru, neștiută de către interlocutorul său. Kaliayev realizează astfel un dublu act de cunoaștere: cunoașterea legendei și interpretarea pertinenței sale în contextul prezent (după modelul clasic al interpretării parabolei). "Și?", replica lui Foka, este proiectată pe axa pertinenței aici-acum a acestei întâmplări. Se impune astfel declanșarea explicației: Kaliayev explică deci "morala" povestirii sale. Alegerea timpurilor verbale (prezent sau viitor), cât și utilizarea termenilor universali ("unii care, frați") subliniază trecerea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
aceea a spus la un moment dat: eu arunc sămânța cunoașterii care va rodi în funcție de solul pe care va cădea. Iar creșter ea se face în timp. Dar Isus mai dă un avertisment în acest sens. Est e vorba de parabola cu banul pus la păstrare. Pentru a fi pe înțelesul oamenilor, vorbind în limbajul pe care îl înțelegeau cel mai bine, Isus le spune acestora că nu este bine ca un ban să fie pus la păstrare, ci el trebuie
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
unei localități britanice în regiunea Kent. Odon a fost preot și un predicator renumit; a compus legende și pilde pentru uzul predicatorilor. A murit în 1247. În opera sa, „Sermones super evangelia dominicalia”, scrisă în 1219, povestește numeroase pilde sau parabole. Aceasta pe care o prezentăm este faimoasa parabolă pe care Francisc ar fi spus-o înaintea papei Inocențiu al III-lea (2Cel 16). Valoarea mărturiei constă în faptul că această parabolă nu se găsește în 1Cel care, oricum, n-ar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fost preot și un predicator renumit; a compus legende și pilde pentru uzul predicatorilor. A murit în 1247. În opera sa, „Sermones super evangelia dominicalia”, scrisă în 1219, povestește numeroase pilde sau parabole. Aceasta pe care o prezentăm este faimoasa parabolă pe care Francisc ar fi spus-o înaintea papei Inocențiu al III-lea (2Cel 16). Valoarea mărturiei constă în faptul că această parabolă nu se găsește în 1Cel care, oricum, n-ar putea să fie izvorul ei deoarece e datată
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
evangelia dominicalia”, scrisă în 1219, povestește numeroase pilde sau parabole. Aceasta pe care o prezentăm este faimoasa parabolă pe care Francisc ar fi spus-o înaintea papei Inocențiu al III-lea (2Cel 16). Valoarea mărturiei constă în faptul că această parabolă nu se găsește în 1Cel care, oricum, n-ar putea să fie izvorul ei deoarece e datată un deceniu mai târziu. Așadar, este vorba de una dintre multele amintiri din perioada de început a Ordinului, care se aflau pe buzele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
multele amintiri din perioada de început a Ordinului, care se aflau pe buzele multora; acest predicator englez o prezintă tocmai pentru a susține comentariul pe care îl face fragmentului evanghelic: «Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni» (Mt 6,24-33). Parabola nu este încă stilizată; 2Cel 16-17 o va transforma într-o mică dar adevărată capodoperă. Fragment din M. BIHL, Sancti Francisci parabola in Sermonibus Odonis de Ceritona an. 1219 conscriptis; AFH, XXII (1929) 584-586; a se vedea și K. ESSER
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
susține comentariul pe care îl face fragmentului evanghelic: «Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni» (Mt 6,24-33). Parabola nu este încă stilizată; 2Cel 16-17 o va transforma într-o mică dar adevărată capodoperă. Fragment din M. BIHL, Sancti Francisci parabola in Sermonibus Odonis de Ceritona an. 1219 conscriptis; AFH, XXII (1929) 584-586; a se vedea și K. ESSER, Anfänge..., 13 și nota 7. Fratele Francisc, întrebat fiind cine îi va hrăni pe frații lui, având în vedere că îi primea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
acum înainte să aibă el grijă de creșterea copilului. Ajungând vestea la urechea regelui, acesta a răspuns: «Atâția oameni perfizi și inutili mănâncă la curtea mea; este drept ca și fiul meu să se poată hrăni printre aceștia». Explicând această parabolă, fratele Francisc a spus că această femeie pe care Domnul a fecundat-o cu cuvântul său este el, tocmai de aceea a adus la lumină atâția fii spirituali. Dacă, așadar, Domnul are grijă de atâtea persoane nedrepte, nu este de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ochii. Când se afla în compania fraților, câștiga afecțiunea acestora prin felul său de a fi glumeț și amabil. Într-o zi în care toți frații [din convent] s-au supus unei flebotomii, fratele Albert a propus însoțitorilor săi următoarea parabolă, în special spre a-i folosi unui anumit novice ce era prezent, care se considera prea înțelept și îndrăznea să se amestece în treburi ce nu-l priveau. «Un țăran - a spus -, auzind că în paradis era foarte multă tihnă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
dacă nu era al său, el i-a răspuns cu mânie și insolență: «Eu sunt fiul meu». Așa sunt și cei care sunt sclavii propriilor pasiuni și capricii. 106. Adăugire. În timpul conversației de mai înainte, fratele Albert a povestit o parabolă împotriva aroganței tinerilor, spunând: «Un taur obișnuia să se plimbe în fiecare zi pe pășuni și câmpii după bunul său plac, însă, odată, spre ora șase sau nouă, s-a apropiat de un plug și a văzut niște boi bătrâni
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pe fratele Avanzio, pe cutare și cutare». Aceștia își spălaseră deja mâinile și stăteau în spatele generalului, care îi văzuse deja de mai înainte. Atunci, plin de însuflețire - inspirat, cred eu, de duh divin - a început să spună sub formă de parabolă: «Da, da. Cheamă-l pe fratele Iacob din Pavia, pe fratele Avanzio, pe cutare și cutare. Ia zece părți! Acesta este cântecul gâștei». Cei care fuseseră invitați de Adonia (cf. 1Rg 1,41) au rămas descumpăniți auzind aceste cuvinte și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
atitudinea sa din exil, Ovidiu inaugurează un model atipic de rezistență și reabilitare în fața teroarei istoriei, bazat pe un logos al protestului camuflat. Opera de exil a lui Ovidiu se leagă prin fire nevăzute de regimurile totalitare, dobândind valoare de parabolă și reflectând relația dintre spirit și putere. Scriitorii și tiranii sunt antinomici. Ovidiu declară cu superbie îndreptățită de veacuri: "Ingenio tamen ipse meo comitor fruorque / Caesar in hoc potuit iuris habere nihil" (Tristia III, 7, 47-48). Proclamarea autonomiei conștiinței artistice
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
operațiuni de deconstrucție a mașinii epice, în care ideea melodramatică se convertește în tehnică narativă iar tehnica deformează romanul. Mulți vor găsi aici explicația ultimă a ratării lui Lovinescu. Ceea ce a produs perplexitatea criticii interbelice, ceea ce a rămas ca o parabolă a insuficienței experienței în fața talentului, se găsește aici expus inginerește, pe componente, ca o mașinărie aberantă dezmembrată. Da, într-adevăr, Lovinescu nu scria bine roman, nu făcea ce trebuia acum știm în fine motivul, "de ce" greșea. Mi se pare demn
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
În 1842 el a inventat un aparat, numit mașina lui Morin, cu care a efectuat studii asupra rezistenței aerului și care i-a permis verificarea experimentală a legii căderii libere. Cu ajutorul acestui aparat mișcarea corpului este înregistrată grafic, obținându-se parabola ce reprezintă distanța parcursă, proporțională cu pătratul timpului. Un cilindru vertical se rostogolește uniform și un corp ce cade liber, paralel cu axa cilindrului, lasă pe acesta urma căderii sale. Spiritul universal al lui Galilei, fizicianul care avea să dea
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]