36,417 matches
-
de învățământ care asigură formarea inițială” cu sintagma „unitățile și instituțiile de învățământ care asigură componentele formării inițiale prevăzute la art. 236 alin. (1 lit. a și b ” (4 Unitățile/instituțiile de învățământ care asigură formarea inițială pot realiza independent parteneriate cu instituții ofertante de servicii în domeniucentre de consiliere, cluburi și palate ale copiilor, centre logopedice și organizații nonguvernamentale. (Se impune înlocuirea sintagmei „unitățile / instituțiile de învățământ care asigură formarea inițială” cu sintagma „unitățile și instituțiile de învățământ care asigură
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
școlare se face pe baza normativelor în vigoare privind formațiunile de studiu. (Se impune eliminarea expresiei „sau al consorțiilor școlare”, întrucât acestea, în opinia noastră, nu au personalitate juridică, din moment ce sunt definite la art. 62 alin. (2 din lege ca „parteneriate contractuale”; de altfel, dacă ar fi avut personalitate juridică, acest lucru ar fi trebui prevăzut expres în lege. (3 În învățământul preuniversitar de stat și particular, posturile didactice se ocupă prin concurs organizat la nivelul unității de învățământ cu personalitate
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
calificare redusă sau necalificați; h elevii cu risc major de eșec școlar; i toți cetățenii care doresc să urmeze programe de educație permanentă. Art. 334. Finanțarea învățării pe tot parcursul vieții se realizează prin fonduri publice și private pe baza parteneriatului public-privat, prin finanțare și cofinanțare din partea angajatorilor, organizațiilor nonguvernamentale, prin fonduri nerambursabile din programe europene, prin conturi de educație permanentă și prin contribuția beneficiarilor. CAPITOLUL II: Responsabilități referitoare la învățarea pe tot parcursul vieții Art. 335. Statul își exercită atribuțiile
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
domeniul educației și formării profesionale. Art. 338. Ministerul Culturii și Patrimoniului Național are ca atribuții principale, în domeniul învățării pe tot parcursul vieții: a stimularea creșterii gradului de acces și de participare a publicului la cultură; b propunerea și promovarea parteneriatelor cu autoritățile administrației publice locale și cu structurile societății civile pentru diversificarea, modernizarea și optimizarea serviciilor publice oferite de instituțiile și așezămintele de cultură, în vederea satisfacerii necesităților culturale și educative ale publicului; c promovarea recunoașterii competențelor profesionale, respectiv garantarea drepturilor
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
externi certificați. (4 Autoritatea Națională pentru Calificări acreditează centrele de evaluare și organismele de evaluare, pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de evaluatorii externi. Art. 343 (1 Centrele comunitare de învățare permanentă se înființează de către autoritățile administrației publice locale în parteneriat cu furnizorii de educație și formare. Acestea au rolul de a implementa politicile și strategiile în domeniul învățării pe tot parcursul vieții la nivelul comunității. Funcționarea centrelor comunitare de învățare permanentă se reglementează prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
domeniul învățării pe tot parcursul vieții la nivelul comunității. Funcționarea centrelor comunitare de învățare permanentă se reglementează prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (2 Unitățile și instituțiile de învățământ de sine stătător sau în parteneriat cu autoritățile locale și alte instituții și organisme publice și private: case de cultură, furnizori de formare continuă, parteneri sociali, organizații nonguvernamentale și altele asemenea pot organiza la nivel local centre comunitare de învățare permanentă, pe baza unor oferte de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
rezultatelor învățării nonformale și informale; (iii pregătirea în vederea ocupării unui loc de muncă; e oferă servicii de evaluare și certificare a rezultatelor învățării nonformale și informale; f asigură accesul membrilor comunității la mijloace moderne de informare și comunicare; g promovează parteneriatul cu mediul economic; h implementează instrumentele dezvoltate la nivel european, Europass și Youthpass, pașaportul lingvistic, precum și portofoliul de educație permanentă; i gestionează informații cu privire la participarea beneficiarilor la serviciile acestora. (2 Metodologia de acreditare, evaluare periodică, organizare și funcționare a centrelor
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
stat sau a unei organizații nonguvernamentale în care copiii cu deficiențe, transportabili, sunt găzduiți și îngrijiți în timpul zilei. 12. Centrul de educație este o unitate de învățământ organizată de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau de organizații neguvernamentale în parteneriat cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, având ca scop și finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea și integrarea școlară și socială a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu deficiențe. 13. Cercetarea științifică universitară include cercetarea științifică propriuzisă, creația artistică și
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
politica de alianțe. Istorie și actualitate (coautor), București, I.R.S.I., 1995. Interesul național și politica de securitate (coautor), București, I.R.S.I., 1995. Regionalism. Concepts and Approaches at the Turn of the Century (coautor), București, I.R.S.I. N.U.P.I., 1995. Manualul N.A.T.O.: parteneriat și cooperare (coeditor), București, Nemira, 1997. Continuitate și discontinuitate în politica externă românească: concepte, forme și metode moderne de acțiune diplomatică eficientă (coordonator), București, 1998. Manualul Consiliului Europei (coautor și coordonator), ediția I, București, Centrul de Informare și Documentare al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a O.N.U. (1999/2000). președinte al Comisiei a II-a la cea de-a 55-a sesiune jubiliară a Adunării generale a O.N.U.-ADUNAREA MILENIULUI (2000/2001). membru al Consiliului consultativ al Fondului Națiunilor Unite pentru Parteneriate Internaționale -U.N.F.I.P. ( 2000/ 2001). vice-președinte al Comitetului Pregătitor al Summit-ului Mondial pentru Dezvoltare Durabilă ( 2002). A ținut cursuri pe teme privind '' Noul rol al O.N.U. și al corporațiilor multinaționale pe piața globală emergentă'' și ''Concepția României
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
O., cu ambasadori la N.A.T.O. ai țărilor membre; participarea la o serie de reuniuni la nivelul miniștrilor de externe ai țărilor N.A.T.O., începând cu reuniunea Consiliului N.A.T.O. la care a fost creat Consiliul de Cooperare Nord-Atlantică, un parteneriat între țările membre N.A.T.O. și țările foste membre ale Tratatului de la Varșovia. Au fost organizate vizite la sediul N.A.T.O. ale primului ministru român și ale ministrului de externe, Adrian Năstase, precum și două vizite în România ale Secretarului general
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și ai țărilor partenere s-au urmărit: asigurarea că, atât timp cât România va merge pe drumul reformei și democrației, poate conta pe sprijinul Alianței, obținerea unui tratament nediscriminatoriu față de țările din Europa Centrală și de Est în procesul dezvoltării raporturilor de parteneriat în cadrul C.O.C.O.N.A., extinderea colaborării cu N.A.T.O. pe plan politic, militar, tehnologic și științific în special în problematica conversiei industriei de armamente, dar și în modernizarea tehnologiilor militare, pregătirea cadrelor, a planificării militare, controlul armamentelor, bugetelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
politic, militar, tehnologic și științific în special în problematica conversiei industriei de armamente, dar și în modernizarea tehnologiilor militare, pregătirea cadrelor, a planificării militare, controlul armamentelor, bugetelor militare, a structurilor forțelor armate și de comandă, dezvoltarea graduală a relațiilor de parteneriat și găsirea unor soluții care să ducă la un salt calitativ în procesul de dialog, parteneriat și cooperare dintre țările C.O.C.O.N.A. A acordat un ajutor permanent și multilateral delegațiilor Republicii Moldova la reuniunile Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
modernizarea tehnologiilor militare, pregătirea cadrelor, a planificării militare, controlul armamentelor, bugetelor militare, a structurilor forțelor armate și de comandă, dezvoltarea graduală a relațiilor de parteneriat și găsirea unor soluții care să ducă la un salt calitativ în procesul de dialog, parteneriat și cooperare dintre țările C.O.C.O.N.A. A acordat un ajutor permanent și multilateral delegațiilor Republicii Moldova la reuniunile Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică, la numeroasele grupuri de lucru ale comitetului politic și ale celorlalte comitete ale N.A.T.O.. Acreditat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
convingătoare a instituției militare în principal către armatele țărilor occidentale, cu prioritate cele ale N.A.T.O.; intensificarea demersurilor politico-diplomatice și militare în susținerea procesului de admitere a României în Alianța Nord-Atlantică; organizarea participării armatei la exercițiile și activitățile desfășurate în cadrul Parteneriatului pentru Pace; restabilirea și consolidarea credibilității țării și a armatei pe plan internațional în urma evenimentelor care au urmat Revoluției din decembrie 1989. Reforma mai impunea măsuri urgente pentru stabilirea cadrului legislativ al instituției militare în condițiile regimului democratic; reducerea efectivelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de la Academia de Studii Economice și de la alte instituții de profil, a elaborat și editat în anul 1986 volumul 1 al "Tratatului de Economie Contemporană" (T.E.C.), în 1999 "Dicționarul de Economie" și în 2002 lucrarea "Protagoniști ai vieții economice". În parteneriat cu colegi din Ministerul de Externe, în anul 1989, a elaborat micromonografiile unui număr de 172 țări ale lumii, micromonografii care au fost publicate în volumul 2 (cartea a doua) a "Tratatului de Economie Contemporană" (T.E.C.). La această lucrare enciclopedică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pensionare pe motiv de vârstă, cu gradul de Ministru-consilier. Preocupări științifice Traduceri din germană în română: E. Matzner: Șocul pieței; Helmut Kohl: Am vrut unitatea Germaniei; H.P.Martin, H.Schumann: Capcana globalizării; Kurt Hübner: Naționalul . Doctor în economie cu teza: Parteneriatul economico-social. Studiu asupra experienței austriece. Repere ale activității diplomatice În M.A.E., a făcut parte din grupul bilateraliștilor (specializare pe o țară/un grup de țări). Cunoscător al limbii germane, a devenit și translator avantaj comparativ constând în lărgirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ani de după 1989. A pregătit vizita primului ministru român la Bonn, decembrie 1991. A participat la revizuirea cadrului juridic bilateral și la negocierea unor noi documente juridice bilaterale, îndeosebi a Tratatului dintre România și R.F. Germania de colaborare prietenească și parteneriat în Europa, din 1992. A luat parte la constituirea Comisiei mixte de colaborare în probleme privind etnicii germani din România, asigurând secretariatul permanent al părții române în comisie. În anii 1993-1998, a fost trimis în misiune la Ambasada României la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
autorităților române de a asigura o pregătire corespunzătore pentru lansarea negocierilor de aderare la UE; a stimulat interesul unor instituții și autorități române pentru contacte cu parteneri austrieci în domenii relevante pentru pregătirea aderării. A informat despre modelul austriac de parteneriat economico-social, ca formulă susceptibilă de a fi adaptată la nevoile tranziției din România. Pornind de la avantajele acestei formule de concertare a partenerilor sociali, își elaborează și susține doctoratul cu această temă, în intenția de a trezi un interes mai larg
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
noi democratice. Importanța valorificării în interes propriu a experienței de reconstrucție democratică și de edificare a economiei sociale de piață în Germania postbelică și de integrare a landurilor estice, după reunificare. Stabilirea ca obiectiv dezirabil în relațiile bilaterale realizarea unui parteneriat special, susținut de tendința ce se contura în acea perioadă spre un parteneriat strategic în domeniul economiei și de dinamismul colaborării româno-germane în context european și euro-atlantic. Valorificarea expertizei Germaniei în accelerarea pregătirilor României pentru aderarea la N.A.T.O. și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de edificare a economiei sociale de piață în Germania postbelică și de integrare a landurilor estice, după reunificare. Stabilirea ca obiectiv dezirabil în relațiile bilaterale realizarea unui parteneriat special, susținut de tendința ce se contura în acea perioadă spre un parteneriat strategic în domeniul economiei și de dinamismul colaborării româno-germane în context european și euro-atlantic. Valorificarea expertizei Germaniei în accelerarea pregătirilor României pentru aderarea la N.A.T.O. și la U.E., având în vedere poziția sa de prim rang în Alianța Atlantică și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ecosisteme marine, 27 28 noiembrie 1998 și Conferința pentru dezvoltarea durabilă a zonelor marine de coastă din țările sub-sahariene, 30 noiembrie 4 decembrie 1998 Cape Town, Africa de Sud. Misiune O.N.U.D.I. de evaluare, Niamey, Niger, 13 19 septembrie 1999. Conferința parteneriatului industrial și investițiilor în Africa, 18 24 octombrie 1999, Dakar, Senegal. A 8-a Conferință generală a O.N.U.D.I., 29 noiembrie 3 decembrie 1999, Viena, urmată de reuniunea globală a reprezentanților O.N.U.D.I., 6 8 decembrie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
documente privind activitățile, programele și proiectele O.N.U.D.I., printre care: Implicațiile Acordurilor Rundei Uruguay asupra transferului de tehnologie în țările în curs de dezvoltare, 1995. Achiziționarea de tehnologii în economiile descentralizate, 1995. Marile investiții se fac în oameni, 1995. Parteneriatul dintre sectoarele public și privat Alianța O.N.U.D.I. pentru industrializarea Africii, 1997. Contribuțiile O.N.U.D.I. la Planul Viziunea 2010 a Nigeriei, 1997. Transferul de cunoștințe și experiență după 25 de ani de proiecte și activități O.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ani, devenind adevăratul plus pe care îl pot demonstra organizațiile, în transparența oferită publicului și mass-mediei, în oportunitățile de a oferi o calitate ridicată și servicii competitive din punct de vedere al costurilor, inclusiv prin activitățile obținute prin externalizare sau parteneriat. Astfel, din practica celor patru mari firme de consultanță, pe plan mondial, rezultă că aceasta nu oferă servicii de externalizare (inclusiv a funcțiilor de audit intern) sau de parteneriat, dacă nu consideră că prin aceasta se obține o asigurare rezonabilă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de vedere al costurilor, inclusiv prin activitățile obținute prin externalizare sau parteneriat. Astfel, din practica celor patru mari firme de consultanță, pe plan mondial, rezultă că aceasta nu oferă servicii de externalizare (inclusiv a funcțiilor de audit intern) sau de parteneriat, dacă nu consideră că prin aceasta se obține o asigurare rezonabilă și valoare adăugată potențialilor clienți. Rolul auditorului intern va fi atins atunci când va reuși să-i întâlnească în cadrul organizației pe diverșii ofertanți de asigurare, respectiv responsabilii cu organizarea controlului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]