10,871 matches
-
existențial. Doar puțin convenționalism „à la ’68” sau ortodoxie comunistă l-ar împiedica pe un tânăr să înțeleagă că felul de a fi al italienilor de atunci nu era condamnabil sau nedemn, deoarece nu era revoluționar sau de-a dreptul pasiv. Există epoci întregi, ba chiar milenii ale istoriei omenești, în care poporul a fost astfel. Dar demnitatea omului nu este, din această cauză, inferioară. Nu există oameni „subumani”. Oamenii găsesc întotdeauna mijlocul de a-și afla „împlinirea”. Iar acest lucru
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o parte, își declară nemulțumirea cu privire la explicațiile lui Freud, bazându-se excesiv pe bunul-simț; pe de altă parte, indică în Freud principalul vinovat de instituirea homosexualității ca „anomalie” față de o „normalitate” - cea a societății burgheze - acceptată de Freud în mod pasiv și poate cu lașitate. Mie nu mi se pare corect. Când spune „normalitate” (care este întotdeauna un rezultat formal și schematic), Freud înțelege în principal „normalitatea” ca un ordo naturae ce nu cunoaște întreruperi în istorie și în diferitele societăți
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
mai degrabă „goliardice” decât „religioase”, acești cursus denunță întru câtva degenerarea și codificarea lingvistică a acestora din urmă. Textele religioase ale Evului Mediu timpuriu sunt întotdeauna foarte poetice, chiar și atunci când sunt tânguiri umile pentru niște oameni evlavioși pe deplin pasivi și infantili. Aici, în Imitație, se simt în schimb afectarea propagandei ecleziastice, manierismul pedagogic, din cauza căruia aplicarea vechilor reguli retorice unui „grai” foarte „popular” frizează de-a dreptul stilul „macaronic”. Iar eu, citind pe sărite această latină, în loc să fiu cuprins
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o evaluare posttraining pentru cei ce au beneficiat de programul de antrenare (manageri și subordonați). Subiecții erau solicitați să aprecieze trainerul, conținutul expunerii (accesibilitate versus complexitate, relevanța în plan profesional, gradul de adecvare la realitatea organizațională românească, raportul dintre mijloacele pasive și cele interactive, dintre expunere și aplicațiile practice etc.), calitatea expunerii (stilul personal de expunere, resursele didactice utilizate, timpul alocat etc.), beneficiile personale, sentimentele plăcute/neplăcute apărute în timpul trainingului, propuneri de ridicare a calității trainingului, disponibilitatea de a mai participa
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pericol, a unei vătămări sau a unei trăiri dureroase constituie o notă caracteristică a stresului. Evaluarea amenințării este o inferență asupra datelor unei situații, bazată pe experiența proprie, reală sau imaginară, directă sau indirectă. Persoana nu este însă o victimă pasivă în fața stresului. În paralel cu alarma fiziologică și psihologică declanșată de stres, persoanele activează și diferite strategii de coping. Coping-ul, în viziunea aceluiași Lazarus, poate fi definit ca „eforturile cognitive și comportamentale pe care le realizează o persoană pentru a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
personalități diferite, menținerea unei armonii perfecte nu poate fi decât o iluzie (Burduș, Căprărescu, 1999). Cu toate acestea, nu putem însă considera că toate tipurile de conflicte sunt inevitabile. Dacă am admite acest lucru ar însemna să adoptăm o atitudine pasivă față de acestea. Sunt conflicte care pot pune în pericol buna funcționare a unei organizații și de aceea trebuie adoptate o serie de măsuri menite a le elimina. În cadrul acestor măsuri se înscriu și strategiile și politicile de personal ale companiei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pentru: umanitatea lor, fidelitatea și stabilitatea; Îi influențează pe ceilalți prin: consistență și amabilitate; Valoarea pentru organizație: predictibil, poate ține un ritm constant, respectă autoritatea și organizația, transformă confruntarea în element pozitiv; Tendința de a abuza de: lipsa riscului; rezistența pasivă la schimbare; Sub presiune, devine: supus autorității și semenilor, încăpățânat, indiferent; Se teme de: schimbare, dezorganizare; Ar fi mai eficace cu un plus de: încredere în sine, asertivitate și inovație. Motivații: dreptate și valori; Îi judecă pe ceilalți pentru: realismul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
atonici sau hipertonici și vor fi întinși lucrând în contracție incompletă întindere completă, iar de partea convexă mușchii sunt lungiți, contractați și trebuie scurtați prin lucru în contracție completă întindere incompletă. Este greu de admis că mobilizând coloana cu exerciții pasive de întindere, mai ales înclinări de partea corectoare și fără a avea o musculatură capabila sa o mențină, ar duce la un bun rezultat. O mobilizare fără tonificare musculară nu face decât să mărească laxitatea și să ușureze prăbușirea coloanei
OPȚIUNI DE TRATAMENT ÎN SCOLIOZE; ASOCIEREA TERAPIILOR CONVENȚIONALE CU CELE COMPLEMENTARE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Ganciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_814]
-
tonificare musculară nu face decât să mărească laxitatea și să ușureze prăbușirea coloanei. Pe de altă parte, o tonificare fără a face concomitent o mobilizare va avea drept rezultat fixarea coloanei și nu corectarea ei. Pentru mobilizarea coloanei, în afara exercițiilor pasive - suspensii de cap, atârnări în brațe, tracțiuni simultane ale membrelor superioare și inferioare - se recurge la presiuni pe gibozitate, pe partea convexă a curburii, apăsând coastele dinapoi înainte. In ceea ce privește mobilizarea coloanei vertebrale în atitudinile scoliotice, se recurge de
OPȚIUNI DE TRATAMENT ÎN SCOLIOZE; ASOCIEREA TERAPIILOR CONVENȚIONALE CU CELE COMPLEMENTARE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Ganciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_814]
-
că este vorba de observații formale sau informale. Astfel, atunci când e posibil, este indicat ca investigația să se folosească de mai multe persoane În calitate de observatori. Observația participativă Este un tip special de observare, În care nu sunteți un simplu observator pasiv. Dimpotrivă, vă puteți asuma o varietate de roluri În diferite situații și puteți chiar participa la evenimentele pe care le studiați. În vecinătățile urbane, de exemplu, aceste roluri pot varia de la interacțiuni sociale ocazionale cu diferiți locuitori până la Întreprinderea de
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
apărea alte oportunități deoarece veți putea manipula evenimente minore - cum ar fi convocarea unei ședințe cu un grup de persoane implicate. Astfel de manipulări sunt posibile doar prin observația participativă, deoarece folosirea documentelor, a arhivelor și a interviurilor sunt activități pasive. Manipulările nu vor avea precizia celor din experimente, Însă pot produce o mai mare varietate de situații favorabile colectării datelor. CASETA 19 Observația participativă Într-o vecinătate de lângă „Street Corner Society” Observația participativă a fost o metodă frecvent folosită pentru
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ PE DOMENII EXPERIENȚIALE Domeniul Limba și Comunicare •Să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât și de auditor; • Să reacționeze la mesaje simple transmise; • Să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței proprii, activității personale și (sau a relațiilor cu ceilalți) • Să utilizeze în exprimare un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical • Să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că l-
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
scop, mi-am propus derularea proiectului ,, Drepturile copilului “. 51 OBIECTIVE DE REFERINȚĂ VIZATE: Domeniul Limba și Comunicare -Să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât și de auditor; -Să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței proprii, activității personale și (sau a relațiilor cu ceilalți) -Să utilizeze în exprimare un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical ; Domeniul Știință -Să-și îmbogățească experiență senzorială ca bază a cunoștințelor prematematice referitoare la recunoașterea, denumirea
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
în abisurile oceanelor, sub calotele eterne de gheață, în lacuri vulcanice fierbinți sau acide, în apele subterane... Mediul lichid e mai favorabil vieții ca cel terestru sau aerian, deoarece organismele acvatice se pot deplasa mai ușor în spațiu tridimensional plutind pasiv sau înotând, nedepinzând de un substrat solid. În schimb păsările nu pot rămâne continuu în aer, animalele terestre consumă multă energie pentru deplasare iar plantele terestre sunt cu rarissime excepții fixate la sol. Apele naturale nu sunt pure, ci sunt
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
la gară... mulți oameni erau pe stradă. Unii se Întrebau, alții rîdeau, alții țipau la noi, chiar dacă nu ne cunoșteau, alții urlau, În primul rînd părinții fetelor și băieților deportați. Deși este dificil de speculat asupra reacției - fie activă, fie pasivă - a etnicilor români față de deportări, acesta nu este un aspect pe care un istoric Îl poate trece simplu cu vederea ca urmare a lipsei de dovezi. Jan Gross a demonstrat că În țări din Europa, Înainte, În timpul și după război
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și frustrare. Sentimentul de persecuție sau cel de agresivitate sunt văzute prin teoriile lui Alfred Adler privind lupta dintre eu și supra-eu sau prin cele ale lui Freud despre sexualitatea infantilă, fenomenele de introversiune și extroversiune, cu adaptarea activă sau pasivă la lume. Instinctele vieții și ale morții, mecanismul de apărare sau de agresiune stau în relație cu știința viselor și cu mecanismele psihice ale defulării, tratate cu numeroase exemple din opera lui Shakespeare, Thomas Mann, Gide, O’Neill, Pirandello, Kafka
MARGINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288016_a_289345]
-
și, deseori, delegitimizează regimul anterior. De asemenea, aceste periode par să genereze elite care Întorc spatele trecutului și care au planuri revoluționare pentru poporul lor. Cel de-al patrulea element este În strânsă legătură cu al treilea: o societate civilă pasivă, fără capacitatea de a se opune acestor planuri. Războaiele, revoluțiile și colapsurile economice determină, de multe ori, o slăbire a societății civile și Îi fac pe oamenii de rând mai receptivi la o reașezare a societății. Colonialismul târziu, cu aspirațiile
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pe cele viitoare, sau să nu realizeze nivelul de venituri pe care i l-ar fi putut asigura pădurea. Totuși, copacii nu erau actori politici, În vreme ce contribuabilii coroanei erau. Ei Își manifestau nemulțumirea prin fugă, prin diverse forme de rezistență pasivă și evaziune și, În cazurile extreme, prin revoltă directă. Așadar, găsirea unui sistem adecvat de impozitare a supușilor nu depindea doar de cunoașterea condițiilor economice În care trăiau. Trebuia să se aprecieze și la ce nivel de impozitare vor opune
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a avut atât variante de stânga, cât și de dreapta. Cel de-al doilea element este folosirea neîngrădită a puterii statului modern drept instrument de realizare a acestor proiecte, iar al treilea element Îl constituie o societate civilă slăbită sau pasivă, lipsită de capacitatea de a opune rezistență planurilor. Ideologia modernismului extrem pune la dispoziție dorința, statul modern oferă mijloacele de a acționa conform acesteia, iar societatea civilă neputincioasă reprezintă terenul nivelat pe care să se poată clădi (dis)utopiile. Ne
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
potabilă În sate, a sporit numărul de dispensare din zonele rurale, a construit mai multe școli primare. Apoi, președintele continua Întrebându-se ce făcuseră țăranii În schimbul acestor favoruri. Drept răspuns, sugera că aceștia nu au prea făcut nimic. Au rămas pasivi și și-au neglijat responsabilitatea de a contribui la dezvoltarea socialistă a țării. Nyerere concluziona susținând că știe că nu Îi poate face pe oameni să devină socialiști cu forța, dar că ceea ce vrea guvernul său este să se asigure
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
limba, literatura, organizarea politico-socială, deoarece ele exprimă sintetic „ceea ce s-ar putea numi moravuri, felul vieții sociale etc.” Înzestrați cu un accentuat spirit pragmatic și politic, muntenii sunt mai receptivi, dovadă asimilarea influenței franceze și organizarea revoluției de la 1848. Mai pasivi, moldovenii acceptă influențele doar după un temeinic examen critic, psihologia lor vădind un ridicat coeficient de scepticism: „Poate că moldovenii sunt mai sceptici” (Vasile Alecsandri e „un sceptic rafinat”). Numai într-un mediu spiritual precum cel moldovenesc, rafinat de-a
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
desf)șoar) mai departe afacerile lor obișnuite. Deși ele pot alege s) se amestece într-o mic) m)sur) în afacerile actorilor nonstatali pentru lungi perioade de timp, statele sunt totuși cele care stabilesc termenii relației, fie permițând în mod pasiv regulilor informale s) se dezvolte, fie intervenind activ în vederea schimb)rii regulilor care nu li se mai potrivesc. Cand intervine momentul critic, statele refac regulile dup) care opereaz) ceilalți actori. Într-adev)r, ar putea frapa abilitatea statelor slabe de a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în spațiul moldav. Ele vor demonstra, dacă sondajele noastre se confirmă, că influența culturală greacă a devenit treptat, în această perioadă și mai ales în Moldova, până în deceniile cinci-șase (și nu după 1860, cum susținea reputata elenistă Cornelia Papacostea-Danielopolu), una pasivă, o mișcare fără putere, ce ține mai mult de inerții și chiar de tabieturi culturale, fiind tot mai clar și pronunțat izolată în comunitățile grecești din centrele comerciale ori în mediul ecleziastic, în numeroasele mănăstiri închinate. CE OCCIDENT ALEGEM? DE CE
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o vor face deoarece o intervenție internă nu are nici o șansă de reușită, iar atunci mișcarea [legionară] va purta de grijă fiecărui membru“28. Deși situați pe o poziție defensivă, partizanii din Munții Arnota s-au decis să nu aștepte pasivi căderea regimului comunist. Oprițescu își îndemnase subordonații ca în cazul „când vor fi atacați de autorități să răspundă cu focuri [de armă] împotriva acelora și nimeni să nu se predea viu în mâinile lor, fiecare păstrând ultimul glonț pentru el
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și nu voiau să piardă legătura cu acesta. Planul lor era să aștepte două zile, iar dacă bucureștenii nu apăreau atunci urmau să schimbe locul în a treia zi de Paști 36. Numai că nici poliția politică nu a rămas pasivă. Acțiunea Securității împotriva grupului din Munții Arnota nu a fost una de conjunctură, ci din timp pregătită. Astfel, la Ocnele Mari s-au adunat cadre de Securitate și trupe din toate județele Olteniei, sub conducerea maiorului Vistig, comandantul Regionalei de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]