2,223 matches
-
oftează Don Șef. Îl văd că se uită un timp la mine, apoi bagă mîna în buzunar, scoate de acolo o cutiuță de plastic în care sînt pastile "Diazepam", un medicament cu efect de liniștire a sistemului nervos -, scoate o pastilă, o aruncă în gură, o mestecă, apoi merge la chiuvetă și bea un pahar cu apă. Dificil om! murmură Don Șef, așezîndu-se în fotoliu. Închipuiți-vă ce-ar fi fost dacă ajungea președinte de sindicat pe secție... O clipă am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
lifturi, apoi începe să coboare scările în fugă. Îl ajung abia pe la etajul șase și continuu să cobor cu un pas în urma lui. Din mers, îl văd cum scoate din buzunar cutiuța cu "Diazepam" și-și răstoarnă în palmă o pastilă, pe care o duce apoi la gură. Continuă să se grăbească pe scări, de parcă undeva, în urma lui, ar fi foc. La etajul întîi își încetinește pasul, coborînd atent, încet, trăgîndu-și cu greu respirația. Jos, la parter, se oprește și se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de 10 ianuarie, curent. Ia te uită! Știi pe dinafară... Ia spune, ce altceva mai știi? Tovarășe Ștefănescu, vă rog să nu uitați!... Ce să uit, mă, ce să uit?! se înfurie Don Șef. Crezi că mie îmi poți vinde pastila ta preferată, cum că ești aici de la începutul combinatului?! Că tu ai construit combinatul... Ai uitat că și eu sînt de pe vremea aceea, cînd toată valea asta era un cîmp imens, plin cu brîndușe, pe care le striveau sub copite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
strigă Don Șef. Intrăm în pavilionul administrativ, ne scuturăm de zăpadă și ne îndreptăm spre sala de consiliu, aflată la parter. Să fiți calm! îmi șoptește Don Șef cînd ajungem lîngă ușă. Vreți un calmant? mă întreabă, arătîndu-mi cutiuța cu pastile, din care a luat una și a înghițit-o. Nu, mulțumesc! Aș prefera niște zaruri, să le arunc, să vedem cui rămîne pînă la urmă pisica, rîd eu. Don Șef îmi face semn să-mi țin gura, bate la ușă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
să fiu dat disponibil, iar azi îmi vinde gogoși, cum c-ar vrea să-i fiu adjunct..." Aspirina băută pe stomacul gol începe să mă ardă; simt cum mă ustură stomacul la locul unde a ajuns gura de apă cu pastila fărîmițată între dinți. Mă ridic, merg la chiuvetă și mai beau o cană cu apă, să diluez aspirina din stomac. Din oglindă, cînd ridic ochii, mă privește o față obosită, cu un rictus ciudat în colțul gurii, pe care nu-1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
să știe despre ce vorbește. Prietenii știu întotdeauna când facem o alegere greșită! e de acord o femeie în halat roz. — El nu e o alegere greșită! răspund indignată. Te rog, Suze! Calmează-te! Du-te cu sora! Ia niște pastile! — Atunci sună, îmi răspunde și chipul i se contorsionează din nou. Și mă duc. Ridică privirea spre mine. Hai! Dă odată telefonul ăla nenorocit! — Dacă vrei ca acest copil să se nască în condiții normale, îmi spune moașa, eu zic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Gregorio, de unde voi lua o canoe până la destinația finală, sătucul indigenilor Secoya, Remolino Grande. Abia aștept. Împachetez nerăbdătoare câteva tricouri, camera fotografică și sacul de dormit, mă asigur că am cu mine spray antițânțari, protector de soare și mai ales pastilele contra malariei, decid să iau în plus tot felul de antibiotice și pastile pentru stomac (am auzit destul de multe povești cu gringo scoși cu targa din junglă fie din motive de intoxicație alimentară, fie tot felul de infecții). În mod
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Grande. Abia aștept. Împachetez nerăbdătoare câteva tricouri, camera fotografică și sacul de dormit, mă asigur că am cu mine spray antițânțari, protector de soare și mai ales pastilele contra malariei, decid să iau în plus tot felul de antibiotice și pastile pentru stomac (am auzit destul de multe povești cu gringo scoși cu targa din junglă fie din motive de intoxicație alimentară, fie tot felul de infecții). În mod evident, riscul este crescut la cei care merg pe cont propriu mai curând
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
bărbați ori două femei. Către capătul acestei alei, în ultima căsuță, intru liniștit cu un bărbat ca tovarăș de căsuță... Văd două paturi cu cearșafuri de un alb strălucitor, ni se spune să ocupăm loc, ni se dă câte o pastilă și ni se spune să înghițim pastila și... curând vom trece în lumea de dincolo... fără ca să simțim ceva, deci fără suferință. Când să înghit acea pastilă, sunt oprit spunându-mi-se: „Dumneata nu vei înghiți pastila, pentru că ai un
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
alei, în ultima căsuță, intru liniștit cu un bărbat ca tovarăș de căsuță... Văd două paturi cu cearșafuri de un alb strălucitor, ni se spune să ocupăm loc, ni se dă câte o pastilă și ni se spune să înghițim pastila și... curând vom trece în lumea de dincolo... fără ca să simțim ceva, deci fără suferință. Când să înghit acea pastilă, sunt oprit spunându-mi-se: „Dumneata nu vei înghiți pastila, pentru că ai un copil căruia îi dai pâine!” Brusc m-
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
alb strălucitor, ni se spune să ocupăm loc, ni se dă câte o pastilă și ni se spune să înghițim pastila și... curând vom trece în lumea de dincolo... fără ca să simțim ceva, deci fără suferință. Când să înghit acea pastilă, sunt oprit spunându-mi-se: „Dumneata nu vei înghiți pastila, pentru că ai un copil căruia îi dai pâine!” Brusc m-am trezit oarecum înspăimântat și m-am gândit la ce visasem. Da! Aveam un copil căruia îi dădeam pâine de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
dă câte o pastilă și ni se spune să înghițim pastila și... curând vom trece în lumea de dincolo... fără ca să simțim ceva, deci fără suferință. Când să înghit acea pastilă, sunt oprit spunându-mi-se: „Dumneata nu vei înghiți pastila, pentru că ai un copil căruia îi dai pâine!” Brusc m-am trezit oarecum înspăimântat și m-am gândit la ce visasem. Da! Aveam un copil căruia îi dădeam pâine de ani de zile. Era o fetiță din vecini care-mi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
a luat pe fiecare: "Tu ai tras?" Eu am tras trei cartușe, atât. Unul era trasor, era primul care pleca din armă, și încă două și m-am oprit: "Dar eu în cine trag?" m-am întrebat. Pentru că la lumina pastilei trasorului se vedea că nu-i nimeni. M. M.: Se vedea. S. B.: Și-am pus siguranța și am asistat cum au tras ca la nuntă câțiva camarazi de-ai mei. Dacă atunci ar fi trecut cineva pe stradă pe
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
sunt cumva supărați de ceva, întrucât nu "trecuseră pe la bar" deloc, așa cum o făcuseră, în repetate rânduri, rușii, polonezii, bulgarii... M-am interesat asupra cauzei și "Decebal" mi-a spus: Domnule dragă, și eu, și Ilarion urmăm un tratament, luăm pastile și n-avem voie să bem, că altfel în jumătate de oră închideau nemții barul!". I-am relatat explicația neamțului și acesta s-a distrat copios, oferindu-se să ne invite "băieții" la un pahar după terminarea tratamentului. Tovarășul respectiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mai imbecilă frățietate din lume cu cele mai grele Îndatoriri și cele mai primitive ritualuri. Este o tortură mentală care mi se pare degradantă. Încordarea și istovirea pe care le produce creația mă silesc deseori, din păcate, să Înghit o pastilă cu efect puternic care Îmi oferă un ceas sau două de cumplite coșmaruri sau chiar mă silesc să accept alinarea comică a unei moțăieli În miezul zilei, ca un crai senil Împleticindu-se spre cel mai apropiat euthanasium; dar pur
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
lor de tablagii! Să vedeți că ăștia ne iau cașul, a șuierat printre dinți Ghiță, nervos. Coborâți cu toții din mașină. A avut loc o explozie la un reactor nuclear, la Cernobâl, la „frații noștri” ruși. Va trebui să luați aceste pastile cu iod pentru a nu fi afectați de radiații. Să stați zilele acestea mai mult în casă și să nu consumați lapte de vacă sau verdețuri de prin grădină. 78 Am înghițit pastilele, apoi am urcat în mașină. Din bucuria
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
noștri” ruși. Va trebui să luați aceste pastile cu iod pentru a nu fi afectați de radiații. Să stați zilele acestea mai mult în casă și să nu consumați lapte de vacă sau verdețuri de prin grădină. 78 Am înghițit pastilele, apoi am urcat în mașină. Din bucuria ce o avusem la plecarea de acasă nu a mai rămas nimic. Vremea era posomorâtă, și nu ne așteptau decât două zile de stat în casă. Teama de un dușman fioros și invizibil
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
La farmacie. Aștept să fiu întrebat, în timp ce farmacista conversează cu două fete "provocatoare". Au cumpărat niște tranchilizante, nu le-a cerut rețeta regulamentară, le cunoaște. "Aveți program... observă farmacista... până la patru dimineața, răspunde una din fete." Iau și eu niște pastile, anodine (dar mie îmi cere rețetă) Sunt fete bune, mă informează farmacista, sunt "stripteze". Normal, fără prejudecăți, fără bârfa, de parcă am fi în Place Pigalle. Ne-am civilizat corespunzător aspirațiilor guvernamentale. * Orașul este "amestecat". Magazine luminate ostentativ cu vitrine de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
al străzii), la medicamente, susțin ei, nu pot renunța și, manifestând o perseverență aproape delirantă, stau la coadă (ce-i drept, foarte disciplinat, având un exercițiu special în acest domeniu) până ce, într-o săptămână sau două, capătă două sau trei pastile din regim compensat. Și astfel, în Strada Zorelelor, pensionarii constituie, cu timpul, o categorie nemulțumită, un grup frustrat care, din punct de vedere politic, manifestă o atitudine bizară, am putea spune "bipolară". (Expresia, cu referire la ei, a fost lansată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
sanitar, m-am Împrietenit cu medicii și făceam tratamente la bolnavi... Am Învățat să fac injecții și mă duceam cu o tavă mare cu rețetare și cu carnetul de tratamente: „Domnul Ionescu are de făcut la ora cutare penicilină”. Repartizam pastile după ce-mi dădea medicul tratamentul și le făceam tratament la bolnavi... Aveam un salon cu TBC-iști bătrâni și bolnavi de mult, unde le făceam injecții, una după alta... Adică tot timpul eram acolo la ei. Și m-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dat, s-a ivit o gripă teribilă, și unul din deținuți a murit În celulă... Adică s-a cerut asistență medicală, da’ n-a venit nimeni să-l Îngrijească... Abia după aceea au Început să ne dea niște medicamente, niște pastile. Și ca să aveți o idee despre asistența medicală din pușcăriile comuniste, cel puțin În ce-i privea pe deținuții politici, vă spun că medicul venea Întotdeauna Însoțit de ofițerul de Securitate, ca să nu stea de vorbă cu deținuții. Iar când
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
puțin În ce-i privea pe deținuții politici, vă spun că medicul venea Întotdeauna Însoțit de ofițerul de Securitate, ca să nu stea de vorbă cu deținuții. Iar când venea, Îți punea mâna la ceafă și punea să-ți dea o pastilă... Mi-aduc aminte ce spuneau unii pă la Jilava: „Domnu’ gardian! Să vină doctorul iute, că moare cineva!”. Iar răspunsul pe care-l primeau era: „E..., bă! Și ce? Nu poate muri fără doctor?”. Cam asta era asistența medicală, să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pildă la Buftea la o cunoștință a noastră, pe numele căreia am pus unele medicamente. „Crucea Roșie” germană lucrează Însă Încet și e exasperată, cât de solicitată e din România - Îmi scrie nepotul meu (Cunoștinței noastre i-au oprit 20 pastile din 80 dintr-un medicament). De Cristina Gherasimescu 549 e păcat că nu mai activează. Avea voce foarte bună și noi am susținut-o la „Liga C.”(ulturală). Nu e frumușică și asta pare să fi fost pricina retragerii ei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ce socotiți, din cele trimise, că l-ar privi. Toate urările de bine celor dragi ai matale. Cu salutări amicale, V. Tempeanu 34 Bft. 9 martie 1972 Iubite domnule Dimitriu, Trimit În acest colet 2 cutii de „Purinor” a 30 pastile cutia, pe care mi le-a adus de la München un prieten și care costă 271 lei (Așa susține că-l costă pe cel ce mi le-a procurat). Suma i-o trimiți mata lui direct, ca să nu mai facă ocolul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
un om drag este cel care lasă În urmă mai multă absență decât a Însemnat prezența lui... Mai multă singurătate decât Înlocuia existența lui alături și Împreună. Singurătatea, iat-o devenită boală cronică pentru noi. Nu ajută nici un fel de pastile. Vă trimisesem, În coletul pierdut, cinci exemplare dintr-o antologie a liricii românești contemporane, apărută În România (În limba germană, la editura Kriterion). Multe texte au o strânsă legătură cu teza la care lucrați. Îndrăzneam să vă rog - fiind texte
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]