4,633 matches
-
sunt conștienți de greșelile lor, de faptul că incapacitatea lor de a-si domină pornirile oferă copiilor un exemplu negativ. Părinții trebuie să-și controleze faptele, să nu uite nici o clipă că ele sunt înregistrate și reproduse de copii. Marele pedagog A. S. Macarenco arată: ,, Să nu credeți că educați copilul numai atunci când vorbiți cu el, când îl povățuiți sau îi porunciți. îl educați în fiecare moment al vieții voastre, chiar și atunci când nu sunteți acasă. Felul cum vă îmbrăcați, cum vorbiți
ARTA DE A FI PĂRINTE by Hriscu Libelula () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93085]
-
social, termenul are în țara noastră o circulație mai redusă, fiind întrebuințați termeni ca: colectiv, echipă, ceată. Același lucru se întâmplă și în alte țări pentru că termenul de grup nu are încă un sens bine stabilit pentru toți psihologii, sociologii,pedagogii. El cuprinde „ansamblurile sociale de talii și structuri foarte variate de la colectivitățile naționale până la bandele cele mai efemere.” [42] Ceea ce este comun tuturor acestor ansambluri sociale, este faptul că sunt constituite dintr-o mulțime de indivizi, într-o solidaritate mai
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
de formare, - de deliberare, - de decizie, - de reflexiune, - experimentale. Anzieu - Martin fac următoarea clasificare a grupurilor: - mulțimea, - banda, - gruparea, - grupurile primare, - grupurile secundare, Acestea sunt numai câteva din criteriile de clasificare și implicit tipuri de grupuri cercetate de psihologi, sociologi, pedagogi, dar care sunt cel mai adesea întâlnite și folosite, putând fi considerate fără rezerve drept grupuri psihosociale. 1.2 Grup - grup sportiv (echipa sportivă ) Pentru o mai bună înțelegere a grupului sportiv, a echipei sportive ca unitate socială, erau necesare
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
istoric literar, comparatist și traducător. Este fiul Mariei (n. Raica) și al lui Tudor Voia, miner. Urmează școala generală în satul natal (1946-1950) și în comuna Sasca-Montană (1950-1953), liceul la Oravița (absolvit în 1956) și, după doi ani petrecuți ca pedagog la Anina, Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1958-1963). Face carieră didactică în învățământul universitar la Cluj, avansând de la gradul de preparator (1963) până la cel de profesor (1999) la Catedra de literatură universală
VOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
Silaghi, țărani. Urmează patru clase în satul natal (1958-1962), alte patru în Tătărești (1962-1966), liceul la Satu Mare (1966-1970) și Facultatea de Filologie, secția română-rusă, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, absolvită în 1981. A lucrat ca muncitor în portul Constanța (1971-1972), pedagog la Liceul Forestier din Satu Mare (1972-1973), librar (1973-1974), profesor suplinitor la Liceul de Filologie-Istorie din Satu Mare (1974), instructor cultural (1975-1986) și director (1986-1996) la Casa de Cultură a Municipiului Satu Mare; din 1996 este consilier-șef și director executiv al Direcției
VULTURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
care se adaugă alții, variabili (presa, librăriile ș.a.), se încheagă imaginea mai amplă, de o anume prospețime, a unei culturi, cu dinamismul propriu și cu protagoniștii ei - de la primii, ingenui, stihuitori și de la bătrânii cronicari, de la sârguincioșii traducători și pedanții pedagogi „luminători”, de la trubadurii melancolici sau învăpăiații pașoptiști până la acei cărturari și poeți care, precum Ion Heliade-Rădulescu, ajung să încunune strădaniile unor generații anterioare și deschid perspective mai înalte cugetării literare, aureolată prin gândirea eminesciană. O viziune mobilă, dialectică susține acest
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
, Adela (1861, Iași - 11.V.1939, București), prozatoare și autoare dramatică. Este al cincilea din cei șase copii ai Mariei (n. Vasiliu) și ai lui Dimitrie Xenopol, pedagog, apoi director al penitenciarului din Iași; are ca frați mai mari pe istoricul A. D. Xenopol și pe economistul și omul politic Nicolae D. Xenopol. După studii la Sorbona și la Collège de France din Paris, revine în țară și se
XENOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290681_a_292010]
-
XENOPOL, Nicolae D. (11.IX.1858, Iași - 18.XII.1917, Tokio), poet și prozator. Este fiul Mariei (n. Vasiliu) și al lui Dimitrie Xenopol, pedagog; A.D. Xenopol și Adela Xenopol sunt frații săi. După absolvirea liceului în orașul natal, ajutat de societatea Junimea, al cărei membru devine din 1877, pleacă în același an la Paris. Își va lua doctoratul în drept la Universitatea din Liège
XENOPOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290680_a_292009]
-
este elev etc. El mai poate fi dedus din numărul și calitatea jucăriilor din preocuparea pentru preferințele copilului, din felul cum sunt amenajate colțul sau camera afectată lui etc. Cunoașterea statutului familial real al unui copil este necesară pentru un pedagog și un cercetător al raporturilor familiilor-școală, pentru că de felul în care este privit și tratat copilul în familie depind dezvoltarea și sănătatea lor fizică și psihică și ca urmare și dezvoltarea sub raportul pregătirii pentru școală și viață și al
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
apoi a colectivizării, a deschiaburirii și a foametei*, problema bezprizornicilor - copiii lăsați în părăsire - rămâne centrală până prin anii 1930. Orfelinatul este perceput ca un model de socializare a copiilor. Sunt înființate numeroase colonii după tiparul celor conduse în Ucraina de pedagogul Makarenko, acesta preluând exemplul „colectivului ostășesc”: „coloana Gorki” (1920-1928) de lângă Poltava, sau „Comun Dzerjinski” de la Harkov, întemeiată în 1927. Unii părinți își aduc aici copiii pentru un anumit timp, din cauza mizeriei ori a absenței părinților de acasă. Este ceea ce ilustrează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
intelectuali formați în Franța, atât în universități, cât și în rândurile PCF*: Pol Pot - pseudonimul lui Saloth Sar sau „fratele nr. 1” -, tehnician radio, Ieng Sary, economist și apoi profesor, Khien Sampan, jurist și economist, Hou Youn, jurist, Son Sen pedagog. în 1965, Cambodgia este implicată în războiul din Vietnam*, nord-vietnamezii stabilind pe teritoriul ei „pista Ho și Min” pentru aprovizionarea trupelor comuniste care acționau în Vietnamul de Sud. SUA reacționează în 1969 prin bombardarea intensivă a acestei „piste” ceea ce provoacă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Eric Debarbieux precizează: „Reducerea rolului școlii implică dispariția consensului În jurul Înțelesului legii” (Debarbieux, 1999, tom 2, p. 46). Între politețe și cetățenie Frecvența apariției termenului care ne preocupă impune o definiție precisă a civilității. Să notăm de la bun Început că pedagogii neglijează adesea regulile politeții: or, dorința de a trăi Împreună este condiția fără de care nu ar exista o legătură civică. Apariția tot mai frecventă a „incivilităților” În viața de zi cu zi și În spațiul public face dificilă coeziunea; aceste
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
identifica principiile care fac distincția Între un grup și altul” (Zarate, 1993, p. 37). Reprezentările permit problematizarea relației dintre cultura maternă și cultura-țintă. Confruntarea lor În contextul lecției de limbă străină duce astfel la o reflecție asupra stereotipurilor. Un alt pedagog, Gilles Verbunt, reamintește principalele funcții ale acestora: Întărirea coeziunii grupului care le construiește și crearea unui consens pe seama străinilor (Verbunt, 1994). Stereotipurile prezintă de altfel două fațete opuse. Pe de o parte, sunt necesare deoarece sunt scheme cognitive indispensabile pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sunt necesare deoarece sunt scheme cognitive indispensabile pentru Înțelegerea și producerea de discursuri (Dufays, 1993). Pe de altă parte, constituie o viziune generalizatoare și reducționistă asupra realității, care antrenează adesea o lipsă de toleranță față de semeni. Este așadar esențial ca pedagogul să lucreze cu elevii săi asupra reprezentărilor cu privire la celălalt. Demersul său trebuie să fie dublu. Mai Întâi, trebuie să-i facă să descopere anumite coduri culturale proprii culturii-țintă și să-i Învețe să le manipuleze (Blondel et alii, 1998): această
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sfârșitul Bisericilor, moartea religiilor sau dispariția credinței. Multe asociații care proclamă un ideal laic ar trebui să reflecteze puțin asupra acestor lucruri. De altfel, acest tip de confuzie a trebuit clarificat Încă de la instaurarea laicității În instituțiile școlare. În fața incertitudinilor pedagogilor și a diversității lor culturale În fața problemelor ridicate de la bun Început de predarea moralei, Jules Ferry s-a văzut obligat să adreseze institutorilor o circulară În care le explica misiunea lor și Încerca să delimiteze, cât mai precis cu putință
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
obligat să adreseze institutorilor o circulară În care le explica misiunea lor și Încerca să delimiteze, cât mai precis cu putință, noțiunea de laicitate În domeniul practic. Ce să reținem din celebra Scrisoare către institutori din 17 noiembrie 1883? Că pedagogilor li se cere cea mai mare prudență. Prudența este necesară din respect pentru fragilitatea copilăriei, dar și pentru pacea socială și școlară; se uită prea adesea că pedagogii Înșiși sunt divizați În confesiuni diferite și că ei nu trebuie să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să reținem din celebra Scrisoare către institutori din 17 noiembrie 1883? Că pedagogilor li se cere cea mai mare prudență. Prudența este necesară din respect pentru fragilitatea copilăriei, dar și pentru pacea socială și școlară; se uită prea adesea că pedagogii Înșiși sunt divizați În confesiuni diferite și că ei nu trebuie să se transforme În prozeliți ai unui cult sau ai unei morale rigide. Această circulară a permis de asemenea actualizarea fondului filosofic al unui ideal laic tolerant. Un ideal
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
politică? Chestiunea neutralității În ciuda obișnuinței care tinde să le confunde, este util să facem distincție Între cele două cuvinte. Neutralitatea, Într-adevăr, face trimitere la un domeniu de aplicare mai larg decât laicitatea. Depășind domeniul religios, această referință Îi indică pedagogului că școala trebuie să facă toate eforturile pentru a rămâne Întotdeauna prudentă și rezervată În raport cu chestiunile religioase, dar și În raport cu cele referitoare la morală, la metafizică, drept, moravuri și politică. În ciuda criticilor care văd În această prudență o atitudine oarecum
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Aceasta decide, de fapt, În ceea ce privește viitorul limbilor În Franța (și al diverselor varietăți ale francezei În cadrul francofoniei). Ea poate, prin alegerile sale politice, să faciliteze accesul la Învățământ la toate nivelurile (prin formarea de educatori specializați, crearea de posturi pentru pedagogi, programe specifice, editarea de instrumente pedagogice și de manuale, examene și concursuri). Poziția „militanților” Guvernele succesive, puternic solicitate de mișcarea asociativă, au fost determinate să lanseze un anumit număr de studii cu privire la chestiunea lingvistică În Franța metropolitană, precum și În teritoriile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Însă, părăsind după ani de locuire o țară bine organizată, curată, foarte prosperă, șocul reîntoarcerii a fost și mai mare. Probabil că nu la fel ar fi stat lucrurile dacă ne-am fi întors din Grecia, Portocalia lui Chicos Rostogan, pedagog de școală nouă sau chiar Italia sau Spania, țări mult mai apropiate de spiritul nostru balcanic. Elveția este însă altceva. De ce ne enervăm? Un prim răspuns, destul de facil, dar cât se poate de adevărat: pentru că trăim în România. Aceasta nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Le Structuralisme en linguistique, Seuil, Points, Paris, 1973; Le Dire et le Dit, Editions de Minuit, Paris, 1980; Les Échelles argumentatives, Editions de Minuit, Paris, 1980; Logique, structure, énonciation. Lectures sur le langage, Minuit, Paris, 1989. Emile DURKHEIM (1858-1917), filozof, pedagog și sociolog francez, fondatorul școlii franceze de sociologie. Contribuția sa cea mai importantă a constat în impunerea sociologiei ca disciplină științifică și în acceptarea acesteia în cadrul științelor umaniste. Lucrări de referință: De la division du travail social. Étude sur l'organisation
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
două elemente, sensul și vehicolul si metafore care se bazează pe o atitudine comună pe cai e o putem... adopta față de amîndouă". 37. Scrierile mai târzii ale lui Shakespeare abundă în figuri de stil care se schimbă rapid, pe care pedagogii mai vechi le-ar fi numit "metafore mixte". S-ar putea zice că Shakespeare gândește mai iute decât vorbește, spune Wolfgang Clemen, Shtikespeares Bilder, Bonn, 1936, p. 144. 38. H. W. Wells, Poetic Imagery, New York, 1924, p. 127. Pasajul citat
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
un accentuat simț al ridicolului. Simț care Îi Împinge spre sarcasm și sarcasme facile, ignorând cu seninătate și aplomb arta ironiei, de dedublare a persoanei și distanța minimă de ființe și obiecte, „dubiu” inspirat, care a făcut din Socrate primul pedagog al civilizației europene. M-aș fi potrivit mai bine, probabil - vorbesc mai ales de lunga perioadă a debutului -, Într-o țară și Într-un ambient cultural cu reflexe ceva mai potolite, unde nu se cultivă În mod exacerbat calitățile native
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
omului modern, pătrunde În societate, uneori spectaculos și „scandalos”, pe porțile vopsite În culori stridente ale nebuniei? Și-atunci, cum se vor putea apăra tinerii debutanți În toate artele, dar și În științe, de privirile aspre și reprobatoare ale atâtor pedagogi, părinți sau amici, cei din aceeași generație, dar „Înzestrați cu darurile multiple și eficiente ale imitației și ale adaptării? Vorbind de „imitație” În „creația de valori”, constatăm că ne aflăm și În zonele pedagogiei, unde, nu arareori, „imitația”, talentul și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
gândesc” altfel. (Extrem de instructive sunt paginile despre stabilimentele de nebuni și despre pușcării, ca o descoperire târzie a civilizației, ale filozofului francez Foucaultă Nu vom extinde speculația asupra conceptului de imitație; acesta, cum o spuneam, este studiat de psihologi și pedagogi. Pe noi, În aceste pagini, și nu numai, ne interesează În primul rând, ideea de „vecinătate”, de „graniță”, idee revoluționară care, la orizontul secolului XX, a produs o modificare substanțială, profund novatoare, În științele „tari”, În fizică mai ales. Dar
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]