8,364 matches
-
procesului de învățământ cu calculatorul include: -predarea unor lecții de comunicare de cunoștințe; -aplicarea, consolidarea, și sistematizarea noilor cunoștințe; -verificarea automată a unei lecții sau a unui grup de lecții. Numită de unii ca “inovația tehnologică cea mai importantă a pedagogiei moderne”, IAC contribuie la eficiența instruirii, este un rezultat al introducerii treptate a informatizării în învățământ. Interacțiunea elev-calculator permite diversificarea strategiei didactice, facilitând accesul elevului la informații mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate în modalități diferite de vizualizare
ERA COMPUTERULUI ŞI EDUCAŢIA DE CALITATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vasiliu Violeta Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_904]
-
10. După modul în care rezultatele pot fi sau nu măsurate: evaluare cantitativă - la care rezultatele sunt cuantificabile în funcție de un punctaj; evaluare calitativă - la care rezultatele nu pot fi măsurate prin cuantificare. Tendințele actuale în procesul instruirii semnalează trecerea de la pedagogia „comunicării valorilor” la educația pentru formarea la elevi a capacităților de personalitate, considerate ele însele valori, mai importante decât cele comunicate și conduc la re conceptualizarea domeniului evaluării școlare. Evaluarea nu mai este una pur constatativă și de control, ci
ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUĂRII ÎN CONTEXTUL CREŞTERII CALITĂŢII ACTULUI EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Viorica Timofte () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_905]
-
sistemul cognitiv al elevului. • Evaluarea formativă: “aplicarea acestei strategii de evaluare, foarte pretențioasă, necesită o organizare riguroasă a predării, competență în precizarea obiectivelor, în stabilirea sarcinilor, în alegerea tehnicilor de evaluare” (Ioan. Cerghit); “recursul la evaluarea formativă este testul unei pedagogii a rigorii, a lucidității și a eficienței” (I. Cerghit). "-" Evaluarea sumativă: nu oferă suficiente informații sistematice și complete despre măsura în care elevii și-au însușit conținutul predat și nici dacă un elev stăpânește toate conținuturile esențiale predate; are efecte
Evaluarea-între tradiţional şi modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
aprecia ceea ce copiii găsesc pentru ei înșiși, dați-le atât evaluări ajutătoare, cât evaluări de suport; 12. informați părinții în legătură cu activitatea dumneavoastră didactică și cu intențiile sau obiectivele pe care le aveți; 13. citiți literatură de specialitate despre creativitate și pedagogia creativității și lucrați și cu alți profesori și specialiști care studiază și apreciază creativitatea. ANEXA 4 - Profilul de formare pentru învățământul obligatoriu Profilul de formare reprezintă o componentă reglatoare a Curriculum - ului Național. Aceasta descrie așteptările exprimate față de elevi la
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic aprobat prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 4343 / 2005, privind formarea inițială a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, cuprinde: Modulul I. Discipline obligatorii: 1) Psihologia Educației, 2c + 2s (5 credite), semestrul 1; 2) Pedagogie I ( Fundamentele pedagogiei + Teoria și metodologia Curriculum-ului ) 2c + 2s, (5 credite ), semestrul 2; 3) Pedagogie II (Teoria și metodologia Instruirii + Teoria și metodologia evaluării), 2c + 2s, (5credite), semestrul 3; 4) Didactica specialității, 2c + 2s, (5 credite), semestrul 4; 5
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
Pregătirea Personalului Didactic aprobat prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 4343 / 2005, privind formarea inițială a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, cuprinde: Modulul I. Discipline obligatorii: 1) Psihologia Educației, 2c + 2s (5 credite), semestrul 1; 2) Pedagogie I ( Fundamentele pedagogiei + Teoria și metodologia Curriculum-ului ) 2c + 2s, (5 credite ), semestrul 2; 3) Pedagogie II (Teoria și metodologia Instruirii + Teoria și metodologia evaluării), 2c + 2s, (5credite), semestrul 3; 4) Didactica specialității, 2c + 2s, (5 credite), semestrul 4; 5) Practica pedagogică, 3
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
privind formarea inițială a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, cuprinde: Modulul I. Discipline obligatorii: 1) Psihologia Educației, 2c + 2s (5 credite), semestrul 1; 2) Pedagogie I ( Fundamentele pedagogiei + Teoria și metodologia Curriculum-ului ) 2c + 2s, (5 credite ), semestrul 2; 3) Pedagogie II (Teoria și metodologia Instruirii + Teoria și metodologia evaluării), 2c + 2s, (5credite), semestrul 3; 4) Didactica specialității, 2c + 2s, (5 credite), semestrul 4; 5) Practica pedagogică, 3 ore / săptămînă, (5 credite), semestrele 5-6; Discipline opționale ( 1din oferta de minim 3
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
exactă a semnificației acestora, de la aprecierea clară a ceea ce poate să facă el în cazul respectiv. Consilierea în calitate de profesiune în care sunt implicați oameni, de acțiune de sprijin necesită cunoștințe interdisciplinare temeinice din domeniul psihologiei, sociologiei completate cu cele de pedagogie, elemente de psihoterapie și asistență socială. VI.2.6. Atitudinea consilierului față de clienții săi O componentă importantă a pregătirii consilierilor o constituie formarea unor atitudini specifice. Dintre aceste atitudini, cele mai importante sunt: Empatia constă în capacitatea de „a percepe
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
mentalitatea monodisciplinară a acestuia. 1. De ce devine atât de necesară promovarea inter/ transdisciplinarității? Concepția transdisciplinară vizează să dezvolte competențe transversale, să realizeze obiective interdisciplinare. Aceste competențe (capacități) transversale constituie fundamentul învățării și al dezvoltării personale, intelectuale și profesionale. Justificările acestei pedagogii a capacităților transversale se situează la două niveluri: din punct de vedere practic, este limpede că viața necesită o formare a tuturor acestor deprinderi (priceperi) esențiale pe care pregătirea tradițională centrată pe cunoștințe nu o furniza decât indirect; din punct
O altă viziune asupra transdisciplinarităţii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ungureanu Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1188]
-
și stilul de învățare al elevului. Proiectarea și aplicarea curriculum-ului la decizia școlii oferă posibilitatea trecerii de la o „școală pentru toți” la o „școală pentru fiecare”, de la centrarea pe conținuturi la centrarea pe nevoile și interesele elevului. Într-o pedagogie centrată pe elev, este stimulată învățarea prin cooperare și folosirea metodelor interactive de grup. Prin interacțiunile sociale dintre elevi, dintre elevi și profesori, elevi și comunitate, se realizează construcția progresivă a cunoștințelor și abilităților, nu doar prin intermediul activității proprii. Învățământul
Metode moderne în educaţie - calea către şcoala europeană. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
apoi vine la București, unde e ghid al unor expoziții de pictură, bibliotecar la Biblioteca Centrală de Stat și la Biblioteca Centrală Universitară „Nicolae Bălcescu” (fostele Așezăminte Culturale Brătianu), inspector la Direcția Bibliotecilor din Ministerul Culturii, cercetător la Institutul de Pedagogie și Psihologie. Debutează în 1958 la „Gazeta literară” cu o cronică plastică, iar primele schițe îi apar în 1968 la „Luceafărul”. Mai e prezent în „Arta”, „România literară”, „Secolul 20”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. Face traduceri din Stendhal, Hippolyte Taine
ŢOPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
bacalaureatul la Liceul „C. Brediceanu” din Lugoj. Va absolvi în 1950 Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, fiind, în paralel, funcționar la Institutul Național al Cooperației (1945-1947) și la Banca Națională (1947-1948), cadru didactic la Catedra de pedagogie și de socialism științific de la Institutul de Studii Economice (1946-1953), director de cabinet în Ministerul Cultelor (1948-1950), secretar, apoi consilier în probleme de presă și relații culturale la Ministerul Afacerilor Externe (1950-1953). Ulterior va avea o carieră diplomatică: atașat cultural
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
Teatru Român sunt, de asemenea, popularizate. Profilul revistei este, astfel, cel de cronică a activității Astrei și de publicație având un caracter enciclopedic. Apar articole de economie (datorate agronomilor Ștefan Pop și Ion Ionescu de la Brad), de medicină (Pavel Vasici), pedagogie, știință popularizată (G. Barițiu, Teoriile lui Darwin), s-a avut în vedere tot ceea ce putea ajuta progresului material și dezvoltării culturii în Transilvania. Dezbaterile filologice se raportau și ele la problema națională: Atanasie M. Marienescu o urmărea discutând semnificația numelui
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
între 1888 și 1895, este și aceea a lui G. Bogdan-Duică, redactor care semnează în T. articole politice, culturale și de istorie, cronici literare, recenzii și însemnări, traduceri și preia de la Slavici rubrica „Revista literară”. Cu articole politice, de economie, pedagogie și de critică literară au mai colaborat Septimiu Albini, I. Russu-Șirianu (între 1891 și 1895), Zacharia Boiu, Eugen Brote, D. Comșa, Al. Grama, L. Albini, Augustin Bunea, A. C. Domșa. Literatură dau și Septimiu Albini, Virgil Onițiu, Ion Pop-Reteganul, Ion Russu-Șirianu
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
, Eugen (2.XI.1870, Bacău - 25.VIII.1897, Compertrix, Franța), ziarist, prozator și traducător. Este fiul Zoei (n. Mustea) și al lui Enacachi Văian, funcționar. Prin mamă se înrudea cu cronicarul Nicolae Mustea, cu publicistul și profesorul de pedagogie Grigore Tăbăcaru și cu poetul G. Bacovia. A urmat la Bacău școala primară și două clase gimnaziale, continuând la Buzău. La șaisprezece ani fuge de acasă cu o trupă de teatru. În 1888 se afla la Brăila, conducând ziarul „Unirea
VAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290406_a_291735]
-
Craiova și Pitești, trecând bacalaureatul la Liceul „Gh. Lazăr” din București (1904). Își continuă studiile la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, unde în 1908 își ia licența în filosofie magna cum laude. În urma obținerii Premiului Hillel pentru pedagogie, i se încredințează suplinirea Catedrei de geografie la Seminarul Pedagogic Universitar. În 1910 este numit profesor titular la Târgu Jiu. Concomitent funcționează ca asistent la Catedra de geografie a Universității din București. La îndemnul lui Titu Maiorescu și al lui
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
emancipare a condiției umane, scria: <citation author="Immanuel Kant">"Părinții care au primit ei înșiși o educație sunt deja niște modele spre care se îndreaptă copiii. Dar pentru a-i face pe aceștia mai buni, este necesar să facem din pedagogie un studiu; altfel nu este nimic de sperat de la dânsa, iar educația trebuie încredințată unor oameni cu pregătire bună"<citation>. Spre sfârșitul aceluiași secol, Eminescu arăta că, din perspectivă istorică, educația părinților (ca și educația poporului în general) este necesară
COLABORAREA ŞCOALĂ-FAMILIE ÎNTRE DEZIDERAT ŞI REALITATE. In: Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1388]
-
unii pe alții. Ființa umană nu poate exista în această continuă oscilare spre sine și spre ceilalți, ea având nevoie de înțelegere, companie dar și de autoconfruntare. Existăm în măsura în care ne găsim și ne regăsim în ceilalți, prin ceilalți.” (Laurențiu Șoitu, Pedagogia Comunicării, 2002).
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
variante de atitudini: părinți autoritari, părinți hiperprotectori, părinți indulgenți, părinți severi și chiar părinți agresivi. De obicei, ei iau măsuri de disciplinare pe care le știu dintr-o experiență proprie sau le deduc intuitiv și rareori cunosc principii științifice de pedagogie. Până la școlarizare, părinții sunt profesorii copilului, și nu numai. Părinții normali, cu un stil optim de interacțiune cu copilul, combină autoritatea și fermitatea în luarea hotărârilor cu o modalitate de relație cu copilul căruia îi cultivă independența și recunoașterea drepturilor
EDUCAŢIA ÎN FAMILIE – FACTOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Dana Smerea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1399]
-
receptivitate la ideile și sugestiile altora; capacitatea de a dobândi contacte satisfăcătoare și de a dialoga; toleranță, acceptarea unor comportamente diferite; descurajarea agresivității și violenței; formarea spiritului critic și autocritic; protejarea florei și faunei. Profesorul Ștefan Bârsănescu propune constituirea unei „pedagogii a păcii” care trebuie să urmărească: educarea copiilor astfel încât aceștia să se debaraseze de impulsuri agresive și de comportamente ostile și să devină sensibili la ordine, liniște, echilibru, dreptate; formarea tinerilor în spiritul ideilor de înțelegere mutuală, cooperare, toleranță; educarea
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
devină sensibili la ordine, liniște, echilibru, dreptate; formarea tinerilor în spiritul ideilor de înțelegere mutuală, cooperare, toleranță; educarea tinerilor în spiritul unei concepții despre lume care să le permită să se entuziasmeze de valorile spirituale ale omenirii. În conceperea acestei pedagogii a păcii își găsește loc ideea că disputele se soluționează prin discuții, argumentări, demonstrații, iar apelul la rațiune, implică încrederea în capacitatea omului de a învăța să-și exercite spiritul de înțelegere mutuală. Educația sexuală constituie o componentă esențială a
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
și al lui Ștefan Sorescu. Învață în satul natal, la Liceul „Frații Buzești” din Craiova (1947-1948), apoi în comuna Murgași și la Școala Militară „Dimitrie Cantemir” din Predeal (1950-1954). În 1960 își ia licența la Facultatea de Filologie, Istorie și Pedagogie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (mai întâi frecventase secția limba și literatura rusă, dar după anul al III-lea se transferă la cea de limba și literatura română), cu o lucrare despre Tudor Arghezi. Se face remarcat ca
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
Sociale și la dezvoltarea sistemului de servicii de asistență socială. Chiar de la înființarea învățământului de asistență socială, la Universitatea din București, au avut loc discuții despre locul unde trebuie plasată asistența socială: la sociologie, la psihologie, la psihopedagogie specială, la pedagogie. S-a luat în acel moment o decizie cu consecințe pe termen lung, foarte importantă pentru profilul profesiei: secția de asistență socială s-a dezvoltat în cooperare cu secția de sociologie și cu sprijinul acesteia, proiectată, totodată, cu un profil
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
instituțională și care dispăruse din conștiința colectivă mai bine de 25 de ani. Din anul universitar 2001-2002, învățământul superior de asistență socială s-a organizat pe module de specializare: servicii de asistență socială pentru familie și copil, asistența socială comunitară, pedagogie socială, politici sociale, probațiune, consiliere și asistență socială școlară, prevenirea și combaterea drogurilor, a violenței domestice etc. La acestea s-a adăugat formarea postuniversitară de tip masterat și doctorat. Un accent special a fost pus pe acele forme de specializare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a sugestologiei - știința sugestiei, un factor comunicațional constant care, în special prin intermediul unei activități mentale para-conștiente (nivele noi ale manifestării psiho-fiziologice ale personalității) poate crea condiții pentru stimularea rezervelor capacităților funcționale ale personalității. Metoda consta în aplicarea studiului sugestiei în pedagogie, dezvoltată cu scopul de a ajuta studenții să depășească barierele învățării. Principalul obiectiv este de a accelera procesul învățării folosind puterile mentale. Studenții stau cât de confortabil posibil (scaune moi, muzică, o atmosferă plăcută). Ei primesc noi nume și noi
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]