3,841 matches
-
ei am găsit tulburătoare asemănări și promițătoare puncte de reper, în ciuda faptului că în Islam cultul sfinților ignoră în general resturile corporale ale sfinților (moaștele, relicvele propriu-zise), cultivând în schimb pre zența lor imaterială, resimțită ca „vie”, efectivă, adresându-se pelerinului fără intermediari. La fel ca și pelerinul ortodox, cel musulman este prea puțin tulburat de motivația teologică a gestului de venerare a spațiului din jurul mormintelor sfin ților, el căutând mai ales să se îmbibe cu sacru. Ceea ce contează cu ade
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
puncte de reper, în ciuda faptului că în Islam cultul sfinților ignoră în general resturile corporale ale sfinților (moaștele, relicvele propriu-zise), cultivând în schimb pre zența lor imaterială, resimțită ca „vie”, efectivă, adresându-se pelerinului fără intermediari. La fel ca și pelerinul ortodox, cel musulman este prea puțin tulburat de motivația teologică a gestului de venerare a spațiului din jurul mormintelor sfin ților, el căutând mai ales să se îmbibe cu sacru. Ceea ce contează cu ade vărat pentru pelerinul islamic este prezența reală
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
La fel ca și pelerinul ortodox, cel musulman este prea puțin tulburat de motivația teologică a gestului de venerare a spațiului din jurul mormintelor sfin ților, el căutând mai ales să se îmbibe cu sacru. Ceea ce contează cu ade vărat pentru pelerinul islamic este prezența reală a sfântului, perceput ca viu, activ, capabil să între prindă miracole prin intermediul suflului divin (baraka), care ira diază în jurul mormântului său. O vene rație paradoxală, deoarece ea nu este pe deplin conformă cu învățătura Coranului, chiar dacă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
că el nu este o experiență „măsurabilă” pe deplin prin metode cantitative de cercetare. Din această cauză am încercat să redau „miracolul” pelerinajului făcând literatura diferenței, a ceea ce vedeam în rând și în afara acestuia. Trebuia să vorbesc limba celuilalt, a pelerinului, dacă doream să mă apropii de nevoia sa aproape fizică de sacru. Intelectualul „critic”. Sociologie, antropologie, teologie Într-un articol dedicat „interogației religioase” în spațiul public, Andrei Pleșu constată că intelectualitatea laică nu pare prea preocupată de marile teme ale
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de condițiile meteo, de oboseală, de diferențele diurn-nocturn și, adesea, de ostilitatea forțelor de ordine care vedeau gestul de a lua note într-un carnet de teren, dublat de fotografiere, ca pe unul profund subversiv. Am fost întrebat și de pelerini de ce iau notițe în timp ce mă aflu în rând. De fiecare dată, am fost nevoit să bricolez un răspuns de moment, cel mai adesea centrat în jurul ne-uitării, afirmând că este vorba de simple amintiri și relatări pentru cei care nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu ceară și propolis de vigilentele lucrătoare. Ating astfel una dintre interogațiile de bază ale acestui teren atât de special : ce rol trebuie efectiv adoptat ? În cazul meu, soluția a fost una naturală și destul de simplă : mi-am asumat rolul pelerinului ! Am fost un pelerin la pelerinaje, într-o societate a miracolului și a efemerului. Am construit relații personale intense, deși de scurtă durată, într-o mulțime densă, compactă, în care eram malaxat, la propriu - de unde și dificultatea ulterioară de a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de vigilentele lucrătoare. Ating astfel una dintre interogațiile de bază ale acestui teren atât de special : ce rol trebuie efectiv adoptat ? În cazul meu, soluția a fost una naturală și destul de simplă : mi-am asumat rolul pelerinului ! Am fost un pelerin la pelerinaje, într-o societate a miracolului și a efemerului. Am construit relații personale intense, deși de scurtă durată, într-o mulțime densă, compactă, în care eram malaxat, la propriu - de unde și dificultatea ulterioară de a-mi desluși propriile note
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Cameleonismul” meu (cu ghilimele, vă rog !), veșnica mea căutare și adaptare s-au transformat în cele din urmă într-un mare avantaj, în sensul că am putut intra mai ușor în pielea personajelor de pe teren. Succesiv am fost asimilat unui pelerin, jurnalist, jandarm, polițist în civil, infirm, distribuitor de pomană, infractor, cerșetor, colector de fonduri, agent provocator, propagandist neoprotestant, preot „în civil”, sărman cu duhul, agent electoral etc. Am căutat mult, nu am știut mereu ce doresc de fapt, am fost
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
din cele de mai sus. Am fost eu însumi și m-am simțit nespus de bine ! Neuitând niciun moment că pelerinajul este de fapt un mare ritual religios, am dorit să dau viață secvențelor formale și informale, precum și tranzacțiilor dintre pelerini și organizatori, cele care dau viață între gului „organism” al pelerinajului (Turner, 1978 : 22). Am resimțit acut nevoia lucrului în echipă pentru a înțelege, de exemplu, cum se comportă pelerinii din rând în condiții de ploaie torențială, la începutul, mijlocul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să dau viață secvențelor formale și informale, precum și tranzacțiilor dintre pelerini și organizatori, cele care dau viață între gului „organism” al pelerinajului (Turner, 1978 : 22). Am resimțit acut nevoia lucrului în echipă pentru a înțelege, de exemplu, cum se comportă pelerinii din rând în condiții de ploaie torențială, la începutul, mijlocul și la finalul acesteia. A trebuit să mă descurc de unul singur, dar am întâmpinat apoi serioase probleme de interpretare. Despre traducere Intrat cu întârziere, autodidact și entuziast în domeniul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
că am „vocație de antropolog”. O afirmație care mă flata și mă obliga în același timp, eu dându-mi seama cât de departe sunt de adevărata antropologie, de fapt. Iar distanța se vedea tocmai în incapacitatea de a traduce limba pelerinilor, ceea ce vedeam și simțeam împreună cu ei și prin ei, pe teren. Începând cu luna octombrie 2012, am urmat cursul de antropologie clasică susținut la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București de către profesorul francez Claude Karnoouh. Un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ca număr și ca amploare a participării, dar o fac independent de religiile „tradiționale”, organizate. Pelerinajele, cel puțin în crești nismul european, în care de data aceasta aș include și cazul nostru, nu respectă legea vaselor comunicante. Crește numărul de pelerini, este adevărat. Odată sărbătoarea terminată, pelerinul nu se „revarsă” în practica săptămânală și duminicală, fiind vorba deci de o practică profund individuală. Ceea ce arată că situația actuală din Ortodoxie converge, din anumite puncte de vedere, către cea din societățile occidentale
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
participării, dar o fac independent de religiile „tradiționale”, organizate. Pelerinajele, cel puțin în crești nismul european, în care de data aceasta aș include și cazul nostru, nu respectă legea vaselor comunicante. Crește numărul de pelerini, este adevărat. Odată sărbătoarea terminată, pelerinul nu se „revarsă” în practica săptămânală și duminicală, fiind vorba deci de o practică profund individuală. Ceea ce arată că situația actuală din Ortodoxie converge, din anumite puncte de vedere, către cea din societățile occidentale, unde se constată același tip de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
converge, din anumite puncte de vedere, către cea din societățile occidentale, unde se constată același tip de dereglare instituțională între participarea la slujbă și practica religioasă „personalizată”, din afara „zidurilor” Bise ricii oficiale, la propriu și la figurat (Rousselet, 2013 : 13). Pelerinul contemporan prezintă o formă de sociabilitate religioasă manifestată printr-o mare mobilitate teritorială. Condiția (calitatea) asumată de pelerin se definește mai întâi de toate ca o construcție autobiografică - de unde și plăcerea cu care el își prezintă CV-ul de pelerin
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
instituțională între participarea la slujbă și practica religioasă „personalizată”, din afara „zidurilor” Bise ricii oficiale, la propriu și la figurat (Rousselet, 2013 : 13). Pelerinul contemporan prezintă o formă de sociabilitate religioasă manifestată printr-o mare mobilitate teritorială. Condiția (calitatea) asumată de pelerin se definește mai întâi de toate ca o construcție autobiografică - de unde și plăcerea cu care el își prezintă CV-ul de pelerin, cuprinzând locurile pe care le-a frecventat, data la care a început să practice peleri najul, experiențele neobișnuite
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Pelerinul contemporan prezintă o formă de sociabilitate religioasă manifestată printr-o mare mobilitate teritorială. Condiția (calitatea) asumată de pelerin se definește mai întâi de toate ca o construcție autobiografică - de unde și plăcerea cu care el își prezintă CV-ul de pelerin, cuprinzând locurile pe care le-a frecventat, data la care a început să practice peleri najul, experiențele neobișnuite etc. Practica în sine este una voluntară, mobilă, modulabilă, imprevizibilă. Controlul instituțional al Bisericii asupra pelerinului este unul foarte scăzut, atât pe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
el își prezintă CV-ul de pelerin, cuprinzând locurile pe care le-a frecventat, data la care a început să practice peleri najul, experiențele neobișnuite etc. Practica în sine este una voluntară, mobilă, modulabilă, imprevizibilă. Controlul instituțional al Bisericii asupra pelerinului este unul foarte scăzut, atât pe plan spiritual, cât și temporal și spațial, și asta în ciuda tentativelor de „instituționalizare” nu atât a pelerinului ca persoană, ci mai degrabă a instituției peleri najului în esența sa (Hervieu- Léger, 1999). Consecința acestei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
experiențele neobișnuite etc. Practica în sine este una voluntară, mobilă, modulabilă, imprevizibilă. Controlul instituțional al Bisericii asupra pelerinului este unul foarte scăzut, atât pe plan spiritual, cât și temporal și spațial, și asta în ciuda tentativelor de „instituționalizare” nu atât a pelerinului ca persoană, ci mai degrabă a instituției peleri najului în esența sa (Hervieu- Léger, 1999). Consecința acestei stări de fapt : pelerinajul beneficiază acum de o mare popularitate nu doar prin tre persoanele având o practică religioasă susținută, ci și printre
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
intre complet în (ultra)modernitate fără să se piardă complet. La toate acestea aș adăuga banalizarea consumului de sacru prin mass-media, deriva lentă, dar sigură, spre pelerinajul-turism, obsedat de amplitudinea geografică a locului de pelerinaj și nu de profunzimea acestuia. Pelerinul este lent, pe când turistul religios este grăbit, făcând aritmetica obiectivelor vizitate. Schimbarea socială. Pelerinajul, un răspuns sincretic al societății Nu se poate separa evoluția pelerinajului de schimbarea întregii societăți românești după 1990, de momentele dramatice pe care le-am parcurs
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
poporului. Am înțeles și cât de grele sunt poziția și misiunea oamenilor Bisericii și ale ierarhiei sale de a se poziționa, cu sau fără pelerinaj, în modernitatea ambiantă. Pelerinajele dau dependență, toți cei care au abordat acest subiect, dar și pelerinii înșiși o confirmă. Am devenit dependent de umanitatea caldă a pelerinajelor, de zgomotul și mirosurile sale, de plăcerea de a privi mulțimea - una dintre marile satisfacții, de un egoism sublimat, ale cercetătorului de teren. Prin călătoria spre locurile de pelerinaj
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
zile la locul de pelerinaj. Aș fi vrut să întreprind mai multe „pelerinaje de autocar” pentru a pătrunde mai adânc în secretele acestei noi forme de pelerinaj. Sunt încă multe de spus despre spațialitatea și geografia locului de pelerinaj, corpul pelerinului, sistemul de obiecte ale acestuia, modul lor de a se ruga. M-am ferit să construiesc tipologii pelerine, dar îmi dau seama cât de necesară era totuși o astfel de tentativă în încercarea de explicație globală. Ar fi trebuit să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
unei istorii lungi, marcate de episoade individuale de mare intensitate. La fel și prezentarea diferen țelor, istorice sau de altă natură, dintre pelerinajele din spațiul ortodox și cele din catolicism. Nu am dat glas suficient de mult vocii și „autorității” pelerinului, forțelor de ordine, oamenilor Bisericii, celorlalți actori implicați în des fă șurarea pelerinajului-ritual, pelerinajului-eveniment public. Iată de ce, în viitorul apropiat, sper că voi publica un fel de continuare a cărții, dedicată „vocilor pelerinajului”. Cred și în necesitatea unei cărți-album, cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Bagaje și medicamente. Aflu că după miezul nopții se întâmplă minuni. Călătoria cu trenul spre Iași. Bătrânele din Adjud și mirosul de busuioc proaspăt. Am parte de un sondaj de opinie și primesc și un CD. Pieptenele de os. Asaltul pelerinilor. Ora 5.30 dimineața. Mă aflu pe peronul Gării de Nord, în așteptarea trenului rapid cu destinația Iași. În lumina scăzută a dimineții, se văd mai multe grupuri mici, compuse din cinci, șase persoane, îmbrăcate călduros, purtând genți, rucsace și sacoșe de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
atrag ca un magnet celelalte persoane prezente pe peron, care încearcă să intre spontan în dialog cu călugării, cerând sfaturi și informații. Mă întreb chiar acum, la începutul călătoriei mele, dacă există un fel specific de a se îmbrăca al „pelerinului”. Observ abundența vestelor matlasate, a căciulilor de lână, a fularelor, eșarfelor, cu toate că temperatura ambiantă nu este chiar atât de scăzută. Mă așez pe un scaun de plastic roșu ars cu bricheta de pe peron, în așteptarea momentului în care garnitura de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
că ea personal nu a avut niciodată probleme de sănătate, apoi mă privește cu un amestec de uimire amestecată cu milă, ca pe un sărăntoc. În tren. La o primă vedere, trenul pare a fi un rapid ca oricare altul, pelerinii își fac simțită prezența mai degrabă discret. Plasat strategic la capătul vagonului, discut cu șeful de tren, bărbat în jur de 45 de ani ; detașat de la regionala CFR Galați, simte nevoia să-mi spună că „este credincios, dar nu habotnic
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]