18,357 matches
-
numită soliu. Pe lângă pereți sunt situate stranele, unde stau cântăreții în timpul slujbei. Amvonul (mica tribună destinată preoților în timpul predicii) fiind o caracteristică a catolicismului, a apărut la bisericile moldovenești, mult mai târziu decât la cele din Transilvania. Foarte frecvent, în perimetrul dintre naos și pronaos se poate intâlni o mică încăpere boltită numita gropniță (camera mormintelor) în care este situat mormântul ctitorului și a familiei acestuia. Cel mai important monument funerar moldovenesc de stil gotic (înscris pe lista patrimoniului internațional) este
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
construcțiile rezidențiale. Acestea se compuneau din curți și palate domnești, reședințe nobiliare (atât cele aflate în cetățile-orașe cât și cele situate în mediul rural unde aceștia dețineau moșii), case domnești și egumenești construite în cadrul imprejmuirilor mânăstirești, conace și clădiri din perimetrul urban aparținând patriciatului orășenesc, conducătorilor militari și oștenilor de frunte, dregătorilor și meseriașilor. Se știe, deasemenea, că în epoca ștefaniană în interiorul țării au fost refăcute și modernizate vechile curți fortificate de la Bacău, Cotnari, Hârlău, Iași, Piatra Neamț, Roman, Suceava, precum și feudele
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
organizare dictate de cetatea de care aparțineau. Acest fapt a influențat în mod pozitiv organizarea administrativă, sistematizarea și arhitectura mediului rural, un exemplu fiind beneficiile pe care le aveau satele prin cunoștințele obținute dela cetățile, mânăstirile și conacele boierești din perimetrul cărora făceau parte. Cercetările arheologice referitoare la construcțiile rezidențiale din această perioadă, atestă faptul că majoritatea acestora nu au dăinuit peste ani, unele fiind afectate de calamitățile vremii sau distruse de invadatori, iar altele reconstruite, relocate sau modernizate parțial sau
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
ctitor a peste 44 de lăcașuri de cult, fiind întrecut doar de Neagoe Basarab (46), după cum ne informează cronicarul Grigore Ureche. A mai construit cetăți, fortificații de apărare, case domnești și a făcut importante donații unor lăcașe de cult din afara perimetrului național. A contribuit la emanciparea condițiilor de trai ale supușilor săi, câștigând respectul și iubirea acestora.” O schimbare în arhitectura tradițională Cartea lui George Roca prezintă realizările arhitecturale ale civilizației ștefaniene într-un stil simplu, concis, direct, accesibil unui public
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
a colecției amintite în titlul lucrării ci și a unor vetre monahale și muzeistice din întreaga țară, cu erudite trimiteri la alcătuiri similare din afara granițelor noastre, lucrarea de doctorat în cauză este una dintre cele mai solide cercetări întreprinse în perimetrul academic al artelor vizuale. O spun în cunoștință de cauză, ca membru (și uneori președinte) al unor comisii de doctorat din domeniul de cercetare a artelor. Într-un moment în care sursele de informare electronice sunt accesate abuziv, în detrimentul studiului
CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI de TITUS VÎJEU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357700_a_359029]
-
îndrumător cultural, etc) Mihai Vișoiu s-a speriat în tinerețe de resposabilitatea Operei. Poseda un geniu verbal. Recita pe de rost proze întregi, uimind cenacliștii din sudul țării, manifestându-se mai ales în deplasările noastre culturale din afara județului, pentru că în perimetrul Ialomiței voia să fie, și era cunoscut drept ziarist serios și nu „pârlit de nuvelist”, vorba marelui nostru coleg de scris și de câmpie Ștefan Bănulescu. Câte povestiri de Mihai Vișoiu s-au consumat în editura aerului?”. Toate aceste aprecieri
LANSAREA TRADUCERILOR ÎN LIMBA ENGLEZĂ A VOLUMELOR DE PROZĂ ALE LUI MIHAI VIȘOIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357733_a_359062]
-
pe foc, să facă scântei și să îndepărteze țânțarii. Parcă aveam un foc de tabără pe o insulă pustie și semănam cu doi haiduci, rătăciți de pe malul mării, prin coclaurile deltei. Numai că romantismul acesta nu ținea mult: cum părăseai perimetrul focului, cum te atacau țânțarii în haită... Am mai prins amândoi câțiva pui de somn, cel mai mare având puțin peste kilogram, trofeul lui Gică. Dezamăgiți, dar totuși optimiști în ceea ce privește următoarea zi, ne-am strâns sculele, le-am depozitat în
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
omenirii la despiritualizare forțată și, în final, la moarte. Căci supremația înșelătoare și efemeră a cărnii în fața libertății totale a actului de gândire personală își găsește echivalența definitorie în supremația fragmentarului nesemnificativ raportată la fascinația indescriptibilă a unității primordiale sempiterne. Perimetrul societar complet desacralizant al postmodernității poate fi asemuit fără rezerve azi cu un fel de Nifellheim mitic, „ținut al umbrelor și al cețurilor” la nordici, unde își are sălașul hidosul balaur Nidhögg, fiara cu „fălci veninoase” care iese mereu din
MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ŞI MITUL ANCESTRAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350673_a_352002]
-
la constructul geometric final creat, iar pe de alta la punctul lui primar de pornire - ideaticul funciar) și unde numai limbajul sui-generis al muzicii percepute ca un elevat poem fără de timp al sferelor astrale (excluzând aici cu tărie, bineînțeles, din perimetrul superior al artei componistice acele sonorități malefice și instinctualizante, acea zgomotărie anticulturală, să o denumim, care „bâjbâie în vecinătatea sensului”, conform celor publicate în cea de a doua jumătate a secolului trecut de către cunoscutul antropolog Claude Lévi-Strauss) ori semantica Logos
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
muzicii culte. Într-un ipotetic film documentar despre memoria colectivă a umanității, episodul intitulat „Comunicare prin arta sunetelor” cu siguranță că ar trebui să cuprindă drept figură centrală în dezvoltarea consistentului său fir narativ, printre multe alte nume reprezentative ale perimetrului operistic mondial, și pe baritonul român Herlea. Și asta pentru că, reușind a împrăștia cu glasul său amplu Lumina acolo unde chipul schimonosit și cu simetrie viciată a întunericului își aruncă mantia neagră de Mefisto neînchipuit în prim-planul grotesc al
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
dr. IOANIȚOAIA nu avea cum să fie integrat vreodată în categoria vastă a individualităților autohtone curluntriste (vorba lui C.T. Popescu) ale momentului. Dar HORAȚIU IOANIȚOAIA nu a fost omul care să parcurgă această lume ca și când nu ar fi existat în perimetrul ei în mod concret. Ceea ce a l-a aruncat, fără temei rațional însă, pe el și pe mulți alții în matca neagră a nefastului anonimat specific lumii postmoderne, a fost, pe de o parte, poziționarea incorectă a centrului de greutate
MATEMATICA UNEI SECUNDE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350701_a_352030]
-
pe de o parte, poziționarea incorectă a centrului de greutate axiologic contemporan, iar pe de alta, percepția diformă a modelului societar actual în raport cu semantica pe care o implică clasicul tipar profesional-uman autentic privit în ansamblul său, o percepție pe care perimetrul globalizant al prezentului a transfigurat-o într-un sens negativ mai mult decât evident, dacă ne raportăm la tot ceea ce înseamnă reper valoric real versus neoprototip uman postmodern. Acesta este și motivul pentru care academicianul dr. HORAȚIU IOANIȚOAIA a fost
MATEMATICA UNEI SECUNDE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350701_a_352030]
-
HOTĂRÂRE nr. 9 din 16 ianuarie 2025 privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a zăcământului auro-argentifer Certej și a zăcămintelor de andezit industrial și de construcție Dealul Cucăi și Dealul Ciongani din perimetrul de exploatare Certej, județul Hunedoara EMITENT GUVERNUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 37 din 16 ianuarie 2025 În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 288 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind
HOTĂRÂRE nr. 9 din 16 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293680]
-
ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1 Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a zăcământului auro-argentifer Certej și a zăcămintelor de andezit industrial și de construcție Dealul Cucăi și Dealul Ciongani din perimetrul de exploatare Certej, județul Hunedoara, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, împreună cu Ministerul
HOTĂRÂRE nr. 9 din 16 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293680]
-
Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, Adriana Petcu București, 16 ianuarie 2025. Nr. 9. ANEXĂ DATELE DE IDENTIFICARE a zăcământului auro-argentifer Certej și a zăcămintelor de andezit industrial și de construcție Dealul Cucăi și zona Ciongani din perimetrul de exploatare Certej, județul Hunedoara -----
HOTĂRÂRE nr. 9 din 16 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293680]
-
HOTĂRÂRE nr. 8 din 16 ianuarie 2025 privind aprobarea Actului adițional nr. 6/2024 la Licența de concesiune nr. 113/1999 a activității de exploatare a calcitului în perimetrul Căzănești-Valea Ponor, județul Hunedoara EMITENT GUVERNUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 37 din 16 ianuarie 2025 Având în vedere dispozițiile art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2024 pentru înființarea Autorității Naționale de Reglementare în
HOTĂRÂRE nr. 8 din 16 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293679]
-
art. 21^1 alin. (3) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC Se aprobă Actul adițional nr. 6/2024*) la Licența de concesiune nr. 113/1999 a activității de exploatare a calcitului în perimetrul Căzănești-Valea Ponor, județul Hunedoara, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2000 privind aprobarea unei licențe de concesiune a activităților de exploatare, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale și Societatea Comercială „Calcita“ - S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
HOTĂRÂRE nr. 8 din 16 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293679]
-
se înfățișase în bătaia lunii, așa cum o știa din copilărie. Pădurea o înconjura ca un zid negru, crenelat, din care, asemenea unor turnuri de pază, se ridicau impunătoare coroanele câtorva stejari vârstnici. Izolate de ale restului copacilor, se distingeau în perimetrul poienii siluetele unor cireși sălbatici, sub care vara se ospătau mistreții cu fructele căzute. Iarba, atinsă de brumă, se întindea ca un covor alburiu până în vecinătatea lor. Pârâiașul, cu debitul sporit de ploile toamnei, se auzea clipocind ceva mai jos
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
1958 ne-am mutat în casa noastră de pe strada Parcului. Construită de părinți, pe credit luat de la bancă. Dar din păcate edificiul nu a avut o viață prea lungă. În 1978, casa a fost demolată de comuniști pentru a extinde perimetrul unei centrale termice care alimenta blocurile din apropiere. Culmea ironiei, această centrală termică în prezent este dezafectată. Locuitorii blocurilor și-au instalat centrale de apartament. Învățând la școală că orașul nostru a fost castrul roman numit Rusidava (situat pe teritoriul
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
civilă nu s-a datorat doar acumulării extreme a nemulțumirilor sociale cât și a consecințelor revoluției informaționale care, prin urmările ei a marcat sfârșitul „războiului rece” Și „cald”, întreținut de agresiva ideologie comunistă în ultimii 4o de ani. Re-conceptualizarea în perimetrul eșichierului politic statal și al purtătorilor funcției lui potențiale (m-am referit la instituțiile Puterii) este o preocupare constantă și prioritară a politologilor, viitorologilor, încercându-se în esență comensurabilitatea raportului stat-cetățean având drept premize identitatea de interese, principiul sincerității reciproce
ESEU DESPRE PUTERE (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360691_a_362020]
-
acum necuprinsul, reconcilierea cu materia și sentimentul hibernal. Viziunile luminoase încep a se fisura („Broderie de vânt”). Suntem înconjurați de obiecte ostile („Săptămâna lucrurilor”), așa că mai avem la îndemână o soluție: retragerea în sine. Stilistic, balanța înclină spre epic. Din perimetrul spiritualizat al senzațiilor intime, poeta coboară mai des în arena socială, încercând să se apere cu floreta subțire a poeziei (Cel ce pleca, Secretul cod, Umbra de dor). „Ucenicia de aur și purpură” (Ed. Eminescu, București, 1985), începând cu titlul
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
ajuta să aibă o țară curată și nepoluată de deșeurile societății moderne. În 1993, văzând succesul obținut și câștigând încrederea cetățenilor australieni pentru o țară cât mai curată (de fapt un continent), Kiernan și McKay au exportat proiectul peste granițele perimetrului național inițiând „Ziua Salubrizării Mondiale”. Proiectul a fost încurajat și inclus în Programul Națiunilor Unite pentru protecția Mediului Înconjurător. Această zi a fost fixată oficial în a treia săptămână a lunii septembrie, zi în care milioane de voluntari curăță planeta
CEI PATRU ANI DE DOMNIE A GENERALULUI CHIRTOACĂ ŞI… ARMATA SA ALBĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359801_a_361130]
-
un mod simbolic - firește, pentru ultima dată la suprafață un vagonet cu cărbune, din care și-au luat fiecare câte o amintire, un bulgăraș din „aurul negru” petrilean. Foarte puțini dintre dumneavoastră cunosc adevărata istorie a exploatării huilei energetice din perimetrul actualului oraș Petrila. În prima jumătate din secolul al XIX-lea, pe locul unde se află acum localitatea petrileană, se întindeau păduri și pășuni unde băștinașii locului, momârlanii, pășteau cai, oi și vaci. Cine sunt acești momârlani ? Ei sunt urmașii
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
aceștia, în cursul deceniului IV al secolului al XIX-lea trec la cumpărarea de la marii proprietari și țăranii urbariali a unor suprafețe întinse de terenuri, unde au fost descoperite aflorimente ale straturilor de cărbune, pentru a le transforma apoi în perimetre de exploatare a cărbunilor, solicitând în acest scop de la autoritățile statului autorizații de exploatare. În anul 1853 frații Karol și Rafael Hoffman, după o călătorie istovitoare, vin pentru prima oară în Valea cărbunelui. Convoiul format din micii căluți de munte
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
Luis și Moritz Haber, la 30 decembrie 1858 obțin prima concesiune minieră pe teritoriul moșiei Petrila, cu suprafața de 135.349,2 mp. Ca urmare, data de 1 ianuarie 1859 poate fi considerată ca data oficială de înregistrare al primului perimetru minier în Valea Jiului, la PETRILA. Spre bogatele zăcăminte de cărbuni din Valea Jiului și-a îndreptat atenția și guvernul monarhic austro - ungar, care dispune Berghaptmamischaft-ului (directorul căpitănatului minier din Zlatna) să ordone cercetări în zonă. Ca urmare, în anul 1855 statul
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]