7,871 matches
-
desăvârșire - sub forma luminii și aerului, care pătrund prin fiecare fisură, și a apei, pe care, într-un chip sau altul, cu toții o bem zilnic ;*42 astfel, în ochii misticilor din lumea întreagă, Dumnezeu reprezintă hrana și băutura sufletului, Punea, Pestele, Apa, Laptele, Vinul acestuia ; 3) raporturi umane, precum cele dintre fiu și tată sau dintre soț si soție. După părerea lui Pongs, primele două tipuri de raporturi sânt atribuite celei de a doua forme fundamentale de intuiție metaforică, anume Einfühlung-Mlui
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
46). Datele sunt completate de un studiu prospectiv din 2010, care propune scorul HATCH pentru depistarea riscului de progresie de la FA paroxistică spre formele susținute. Scorul include 5 variabile, printre care și vârsta: HTA, vârsta de 75 de ani i peste, AIT/ AVC, BPOC, IC. Antecedentele cerebro-vasculare și IC sunt notate cu câte 2 puncte, restul variabilelor cu câte 1 punct (47). Se poate observa că datele din cele trei studii menționate includ vârsta ca factor independent de progresie spre formele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
în 1852. Mult mai restrânsă și didactic alcătuită, dar putând fi consultată cu folos, este lucrarea orientalistului german Hammer-Purgstall, privind Hoarda de Aur, Geschichte des Goldenen Horde in Kiptschak, prezentată, în 1835, Academiei ruse și publicată abia în 1840, la Pesta (Marea Invazie, p. 106-128). Mai bine informată și scrisă după utilizarea severă a izvoarelor documentate latine, germane și, mai ales, armenești este Geschichte der Mongolen a lui Otto Wolf, publicată la Breslau, în 1872. Dar cea mai completă lucrare, în ce privește
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
al IV-lea și trecerea în octombrie aceluiași an a celor 40.000 de corturi de cumani cu 200.000 de oameni prin Moldova în Ungaria, ci și fuga lui Mihail de Cernogov și a principelui Daniel al Haliciului, la Pesta, adăugând astfel încă un motiv pentru o ofensivă mongolă în contra Țărilor Române și Ungariei. Nevoit să-și reîmprospăteze trupele, după înfrângerea lui Kotian, cum apare în izvoarele rusești, Batu-khan se întoarse dincolo de Volga. Acolo, el arată Adunării principilor, victoriile sale
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ziua următoare, oștile mongole pustiesc voievodatul românesc al Beregului, Unghvarul, Borsod și Heves, apoi Casau și Mișcolț, ucid întreaga populație, distrug Agria (Eger, Erlau), jefuiesc catedrala și ajung, parcurgând zilnic câte 73 de km, în duminica din 17 martie, în fața Pestei și până la Vaț. În acest timp, Bela al IV-lea convocase la Buda pe toți arhiepiscopii și episcopii, pe mai marii regatului, cerând și pe Kotian cu principii cumani, nu demult botezați, în orașul Kew. Văzând nobilii Regatului că tătarii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
șesul din stânga marelui fluviu. Retragerea din Ungaria începuse să se facă încă de la sfârșitul lunii martie a anului 1242, pe când Batu-khan și Subotai se aflau la asediul cetăților Alba Regală și Sf. Martin, de la sud și vest de Buda și Pesta, necucerite din cauză că erau înconjurate de bălți provenite din topirea zăpezii și a gheții. Atunci, scrie Rogerius, „din porunca regilor celor mai mari, începurăm să ne retragem cu carele încărcate cu prăzi și mobile de pe pământul jefuit, cu cirezi de vite
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
1291, pentru aceia din Ungurași, Gherla și Dej. De aici, nestingheriți de nimeni, tătarii au înaintat pe aceleași căi, pe care le cunoșteau din invazia de la 1240, și la 14 ianuarie 1285, ei au intrat în Ungaria, arzând totul până la Pesta, fără a întâmpina vreo rezistență. Prima coloană, plecată prin întorsura Buzăului la Brașov, a avansat pe Târnave, apoi pe Mureș, până la confluența acestuia cu Tisa, pe care a traversat-o, așezându-se tot în Panonia. Cea de a doua a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
anul 6793 (1285) că din tătarii lui Nogai și Telebuga, „duși de mânia lui Dumnezeu, o mare mulțime au pierit. Telebuga Hanul s-a înapoiat pe jos și femeia lui pe o iapă, rușinat de Dumnezeu.” Cu caii bolnavi de pestă, alți tătari nu și-au mai revăzut locurile de pe care au plecat în această a doua mare invazie a Transilvaniei și Ungariei. Numai un nobil maghiar, Omodeus, a tăiat cu oastea sa așa de mulți dintre ei, încât a putut
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Operă a unui genovez negustor sau misionar franciscan, Codex-ul se adresează negustorilor și clericilor în aceeași măsură, ca unii ce frecventau țările orientale, în momentul în care expansiunea colonială italiană ajungea la deplina sa dezvoltare. De turburările interne, seceta, pesta la animale și foametea dezlănțuită consecutiv ani la rând în imperiul Hoardei de Aur, nu a fost posibil să profite nimeni. Împăratul bizantin era strâmtorat, pe de o parte, de bandele turcești și preocupat cu problema rezolvării atrocităților comise de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
facem o comparație între posibilitățile femeilor de a se încadra în muncă și cele ale bărbaților în vârstă, simpla prezentare a raportului de 1:1,54 ne arată că, din toată populația Republicii Moldova în vârstă de 60 de ani și peste, 60,6% de bărbați sunt angajați în muncă, pe când la femei procentul este de numai 39,4%. În acest context, prezintă interes deosebit cauzele ce nu permit femeilor în vârstă de a se angaja în câmpul muncii: motive de sănătate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
sunt puncte de sprijin iar altele sunt puncte critice, conturând un tablou mai degrabă întunecat al vieții vârstnicilor români. Vârstnicii europeni au, prin comparație, o viață la care românii pot doar aspira. Populația vârstnică a României (60 de ani și peste) reprezenta în 2003 un procent de 19,2% din totalul populației, iar în 2004 - 19,3%. La 1 ianuarie 2006, populația de 65 de ani și peste a crescut de la 14,7% în 2005, la 14,8%. La aceeași dată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
sănătatea, familia și locuința. Datele utilizate provin din documentele statistice și analizele secundare ale unor cercetări realizate în cadrul ICCV și INS, precum și din Barometrele de opinie publică ale unor instituții de profil. Ne referim la „vârstnici” (60 de ani și peste) sau la „pensionari”, în funcție de sursa datelor, ca la categorii interșanjabile din punctul de vedere al obiectivelor noastre. Deși nu toți vârstnicii sunt pensionari și nu toți pensionarii se încadrează în vârsta de 60 de ani și peste, există totuși o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
vârstă; - 65-74 de ani: 61%; - 75 de ani și peste: 66%; - persoanele de peste 65 de ani prezintă ponderi importante printre pacienții medicilor cardiologi (43%), oftalmologi (30%), urologi (29%) și neurologi (25%); - 2 din 5 persoane de 65 de ani și peste și-au verificat starea de sănătate (control periodic);L - vârstnicii încearcă să-și amelioreze sănătatea recurgând și la medicina alternativă. În ceea ce privește „stilul de viață sănătos”, doar renunțarea la fumat este o atitudine relativ adecvată a vârstnicilor. Doar 3,5 % din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
aducerea unui episcop român în scaunul rămas vacant al diecezei din Arad. A fost susținut de elita românească, indiferent de confesiune, în fruntea districtului școlar al Caransebeșului Ioan Mihuț, susținere întreținută mai ales de Petru Maior la Consiliul Locotenențial din Pesta și de Moise Nicoară la Viena. Noua Ratio educationis a rămas în vigoare până la Revoluția de la 1848, iar cu o serie de modificări, ordonanțe și rescripte, până la 1868. Reglementările școlare au început să fie popularizate în limba română prin broșuri
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fapte bune se va uni, mai aleasă nație nu va fi pe pământ.” Constantin Diaconovici-Loga (1770-1850) și-a început studiile la o școală elementară din Caransebeș, pe care și le-a continuat în instituții de rang superior la Lugoj și Pesta. Între anii 1808-1812 funcționează ca învățător la Caransebeș într-o școală deschisă pentru românii-macedoneni refugiați din Buda. Odată cu înființarea Preparandiei din Arad, în anul 1812, Loga va fi numit profesor la această școală, unde a predat mai multe discipline școlare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în tot Bucureștiul, n-au știut niciodată că sunt atât de aproape de mâna lor. Dar ziarul L’Indépendance Roumaine, al cărui director și proprietar este Ale xandru Ciurcu dimpreună cu tatăl său, Nicolae, urmează campania anti-ungurească pe această chestiune. Bineînțeles, Pesta protestează vehement la București și cere guvernului Brătianu să stârpească cuibul iredentist din Ro mânia. După două zile, guvernul decretează expulzarea lui Nicolae și Alexandru Ciurcu și a studenților George Secășanu, George Ocășanu, I. Droc-Bănciulescu și I. Corneanu, toți români
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
orașului și vicepreședinte (pp. 303-304). academia română Președinte de onoare: M.S. Regele Carol I; Președinte: Ion Ghica; Vicepreședinți: Mitropolitul Melchisedec, N. Quintescu, Em. Bacaloglu; Secretar general: Dem. A. Sturdza; Secția filologico literară: I. Caragiani (Iași), T. Cipariu (Blaj), Al. Roman (Pesta), I. Sbiera (Cernăuți), G. Sion, B.P. Hasdeu, N. Quintescu, G. Chițu, Titu Maiorescu (București, V. Alecsandri (Mircești), Iacob Negruzzi (Iași), G.M. Fontanin (Craiova); Secția istorică: Mitropolitul Melchisedec (Roman), V. Babeș (Pesta), Gh. Bariț (Hermannstadt), Nic. Ionescu (Iași), V.A. Urechia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
literară: I. Caragiani (Iași), T. Cipariu (Blaj), Al. Roman (Pesta), I. Sbiera (Cernăuți), G. Sion, B.P. Hasdeu, N. Quintescu, G. Chițu, Titu Maiorescu (București, V. Alecsandri (Mircești), Iacob Negruzzi (Iași), G.M. Fontanin (Craiova); Secția istorică: Mitropolitul Melchisedec (Roman), V. Babeș (Pesta), Gh. Bariț (Hermannstadt), Nic. Ionescu (Iași), V.A. Urechia, M. Kogălniceanu, Al. Odobescu, Dim. A. Sturdza, V. Maniu (București), Al. Papadopol Callimaki (Tecuci), At. Marienescu (Pesta), Fl. Marian (București); Secția de științe: P.S. Aurelian, Em. Bacaloglu, N. Kretzulescu, prințul I.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Mircești), Iacob Negruzzi (Iași), G.M. Fontanin (Craiova); Secția istorică: Mitropolitul Melchisedec (Roman), V. Babeș (Pesta), Gh. Bariț (Hermannstadt), Nic. Ionescu (Iași), V.A. Urechia, M. Kogălniceanu, Al. Odobescu, Dim. A. Sturdza, V. Maniu (București), Al. Papadopol Callimaki (Tecuci), At. Marienescu (Pesta), Fl. Marian (București); Secția de științe: P.S. Aurelian, Em. Bacaloglu, N. Kretzulescu, prințul I. Ghica, general șt. Vălcoianu, Gr. ștefănescu, Dem. Brândză, I. Felix (București), N. Teclu (Viena), T. Porcius (Rodna), An. Fătu, P. Poni (Iași) (pp. 307-308). adrese diverse
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Calea Victoriei, 53; Hotel Metropol (Z. Dimitrescu), Calea Victoriei, 66; Hotel Moldo-Român, str. Sfinților, 39; Hotel Moscova (Dim. Ionescu), Calea Grivița, 37; Hotel Orient (Z. Dimitrescu), Calea Victoriei, 35; Hotel Patria (S. Löbel), str. Patria, 4; Hotel Petersburg (C. Vasiliu), Calea Victoriei, 140; Hotel Pesta, Calea Victoriei, 8; Grand Hôtel Regal, str. Regală și str. Academiei, 7; Hotel Simion (N.I. Dimitrescu), str. Blănari, 18 și str. Colței, 2; Hotel Transilvania, str. Gabroveni, 10; Grand Hôtel Union, restaurantcafé, str. Regală și str. Academiei, 19; Hotel Unirea (Hr
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
acest prilej senatorul Petre Grădișteanu rostește un discurs spunând că din coroana de oțel mai lipsesc câteva pietre nestimate; urează regelui Carol ca să le câștige. Bineînțeles, Grădișteanu făcea aluzie la provinciile subjugate. La București, mare emoție, la Viena și la Pesta emoție încă și mai mare. Ziarele conservatoare exploatează incidentul, iar l’Indépendance Roumaine, care e câștigată cu desăvârșire politicii rusofile, atacă Austria și toarnă untdelemn peste foc. La Iași au vorbit: Nicu Ganea, membru din Comitetul statuii, Leon Negruți, primarul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
vedere enoriașilor că Ministerul Economiei Naționale a ridicat restricțiunile privitoare la tăbăcirea și folosirea peilor de porci tăiați În gospodării și pot să le tăbăcească și să le Întrebuințeze mai ales tăbăcite deoarece prin tăbăcire se combate și boala numită „Pesta porcină”. Conf. ord. Sf. Episcopii Nr. 723 / 943, vă facem cunoscut că pe timp de iarnă ședințele de instrucție și educație a premilitarilor și extrașcolarilor se vor ține sâmbata după amiază. Corul religios să se ducă regulat la biserică și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
problema nr. 1 a agriculturii mele din Bărăgan. Când lumea a văzut că mă apuc de creșterea porcilor a rămas uimită. Lipsa de seruri, virusuri și vaccinuri adecvate, cum și scumpetea lor, Îngreuna extinderea creșterii porcilor. Mortalitatea făcea ravagii din cauza pestei și rujetului. Grație concursului prof. Riegler, și după el prof. Vechiu, am putut să fac față. Uneori importam seruri de la Budapesta. Sunt mulțumit că deocamdată veștile sunt bune. Însămânțarea, scrie ing. D. Ticulescu, decurge În condiții bune. Mazărea a răsărit
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
au făcut știință, cultură și politică; frații Constantin, Aurel și Leca Morariu, Artemie Beraiu, Dionise Bejan, Dimitrie Dan ș.a. Andrei Șaguna (1 I. 1809, Miskolc - 28.VI. 1873, Sibiu) cărturar, îndrumător cultural. Era fiul unui negustor macedonean. Termină gimnaziul la Pesta și tot acolo a făcut studii de filozofie și drept .La Vârșeț urmează secția română a Seminarului teologic .În 1833 se călugărește, primind numele de Andrei. A fost profesor de teologie la Karlowitz și Vârșeț . În 1848 este confirmat episcop
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
emanciparea bisericii române în Ardeal. Sprijină înființarea de școli, este întemeietorul Astrei (1861), deschide la Sibiu o tipografie, unde se tipăresc lucrări canonice, printre care și Biblia. Orator desăvârșit este ales deputat de două ori în Parlamentul de la Viena și Pesta. Îndeamnă preoțimea să culeagă colinde, povești și cântece populare. Activitatea sa gazetărească la Foaia pentru minte, inimă și literatură, la gazeta Transilvaniei, la Telegraful român tot muncă politică și de deschidere a minții maselor a fost și de natură să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]