4,268 matches
-
dragoste, devenea searbăd în comparație cu ce trăiau amândoi. El îi cuprinse umerii. Trecură în altă odaie, plină cu diverse flori multicolore. O invită să aleagă...ea nu știa pe care, toate îi plăceau. Luă un trandafir roșu, își puse buzele pe petalele moi și îl oferi lordului. Gesturile lui, rafinamentul mișcărilor, modul cum o învăluia cu atenție ocrotitoare. O făcea să se simtă deosebită și protejată..îi dădea siguranța că nimic rău, nu-i se va întâmpla! Tristețea lui o durea. M.
TABLOUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357269_a_358598]
-
șuvițele gelatinoase adunându-le în căușul palmei, mesteca lemn galben și scuipa sucul în palmă. Împrejurul lui, în scobiturile pietrelor, musteau culorile preparate. Toată dimineața adusese apă de la izvor, alesese nisipuri fine, mâl, argilă și alge, culesese frunze, rădăcini, mușchi, petale, storsese sevă din liane și zemuri din fructe, le amestecase cu pulberi de rocă și scoarțe, cu sidef de scoici: culori groase, păstoase și crude în concavitatea pietrelor... Acum umbra lui se confunda peretelui stâncos. Amesteca sânge cu salivă... A
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357306_a_358635]
-
stâncii, ca la o rugăciune a morții și foamei, sfârtecau cu poftă cane crudă și, încă fascinați, îmbrățișau cu privirile fiara și masculul fixate în piatră... Un pubert, rătăcitor și firav, pornea în fiecare zi spre râu , culegea scoici, frunze, petale... Le înșira pe nisip și cu un vârf de nuia trasa linii, contururi, forme, viață, moarte.... Referință Bibliografică: FRESCĂ - proză scurtă / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 324, Anul I, 20 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357306_a_358635]
-
se topește în neant, În loc de fructe, cerul se răzbună Și-aduce mâl luat din deal. Din iarba șesului cresc plângeri Și în copaci plâng licurici, Că-n loc de soare și de îngeri, Pe ceruri se arată nouri gri. Plâng petalele de floare De sub mâlul cel vuind, Seacă inima în oameni, C-au rămas sărmani lipiți. Elena Trifan 1 august 2014, Ploiești Referință Bibliografică: VIITURA / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1335, Anul IV, 27 august 2014. Drepturi de
VIITURA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357328_a_358657]
-
Mane Katz, Ovadiahu ș.a. pînă la contemporanii Yosl Bergner, Ofer Lellouche, Miriam Cojocaru, Zahava Lupu... Poezia luminii și bogăția de nuanțe ale Naturii se decantează aici, la Mediterana oarecum altfel. Dar intensitatea și arderea cromatică a tonurilor, căldura irizata din petale vin numai să sublinieze atmosferă specifică, care nu evocă numai exteriorul, ci și mediul afectiv . La toti artiștii plastici talentați, indiferent de meridianul pe care se află, se relevă simțul poetic, gustul ales în compoziția elementelor, organizarea lor decorativă. Atmosferă
FARMECUL NATURII SI SIMPLITATEA GESTULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357360_a_358689]
-
Timpului; 4.Capricii Efemere - antologie de poezie Cleopatra (Casa Gândului); 5.Emil Druncea - Insula de Cuvinte; 6.Gheorghe A. Stroia - Metamorfice stări/ Metamorphical states; 7.Veronica Oșorheian - Anotimp cernut. 8. Victor Burde - Descântec de rouă 9. Felicia Feldiorean (Munster, Germania) - Petale de suflet 10. Liviu Ofileanu - cinderella & alte marșuri funebre (poeme) 11. Dorina Șișu ( Dublin, Iralnda) - Intuiția rătăcirii mele (versuri) COLECȚIA EPOSS (proză, eseu, jurnal, roman): 1.Aga Lucia Selenity - Domnișoara Kitty (poveste); 2.Ion Lazăr da Coza - Apusul îngerilor (povestiri
COLECŢIA EPOSS, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: GEORGE PEAGU- CU CAPRA PRIN BUCUREŞTI (POVESTIRI UMORISTICE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357398_a_358727]
-
să cedeze controlului de supervizare... funcționa o putere istorică de a asculta glasul pământului viu, al apei tremurânde, al păsării trecute de orizont, al ursului, care nu vrea să hiberneze singur... Era un dialog în desfășurare, o poezie în izbucnire... petalele se deschideau încet în buchetul mâinilor curioase, insistente, exploratoare... totul era o melodie sfioasă, un lung preludiu pentru anii care urmau, un documentar cinematografic despre ce poate urma, un lied cântat la pian, care se va spune cândva cu siguranță
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
seara lor regească, cu ochi treaz și mintea vie și cu inima flămândă, purtând lira lui în suflet ca un faun ce iubește poezia, descântând iubirea dulce doar cu vocea lui cea blândă. flori de tei zburau agale, ploaie de petale dulci peste chipurile lor, fericindu-le clipita , în decorul de poveste, se întreabă și-ei în vise cum de i-a cuprins ispita și i-a luat borfașul Eros din senin, fără de veste. Luceafăr, stea umedă, răspândită prin roua dimineții
TEIULE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357509_a_358838]
-
calendare, Tăcerea este umedă prin munți, Stau treji ca niște daci cărunți, Cu vârfurile ce se pierd în zare. Și pe câmpie grâul încolțește, Talanga scoate turma în amurg, Se-aud pe vale apele cum curg, Iar trandafirul vesel înflorește. Petale lungi de lună la ureche, Cu nopțile scăldate-n apa vie, Natura care s-a trezit și -nvie Și doina noastră, fără de pereche. Se-aprind în zare stelele făclii, Coboară de pe dealuri cârd de oi, Se-aude cântec vechi ca
VARA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357515_a_358844]
-
tău atârnat în sughițul inimii. Nu mă-mbrățișa, că sunt orb, trăiesc la subsol murdar de finit și număr rănile ostașului ce sunt între cer și pământ, în Dumnezeu proptit de iubire-mbătat, de moarte curtat. Umbra ta e cât o petală căzută pe ochiul rădăcinii cu care mă pipăi. * Cheamă-mă încet și tandru cu numele de alaltăieri, cu amurgul de ieri, cu zvonul pământului neliniștit pe crucea de gând răstignit. Aș fi vrut să te strâng în brațe, Indiferent, ca
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357850_a_359179]
-
tău atârnat în sughițul inimii. Nu mă-mbrățișa, că sunt orb, trăiesc la subsol murdar de finit și număr rănile ostașului ce sunt între cer și pământ, în Dumnezeu proptit de iubire-mbătat, de moarte curtat. * Umbra ta e cât o petală căzută pe ochiul rădăcinii cu care mă pipăi. * Cheamă-mă încet și tandru cu numele de alaltăieri, cu amurgul de ieri, cu zvonul pământului neliniștit pe crucea de gând răstignit. * Aș fi vrut să te strâng în brațe, Indiferent, ca
GÂNDURI DE BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357849_a_359178]
-
singuratică și tăcută. Pornesc spre Domnești cu inima bătând ceva mai rar ca de obicei, fiindcă văzusem că proverbul „omul sfințește locul” are o semnificație sublimă, mai ales dacă acel om, trăitor discret și cuminte, înțelept și firav ca o petală în zorii unei dimineți de primăvară, este una din marile personalități ale vieții spirituale a orașului Curtea de Argeș. Prof. George BACIU Referință Bibliografică: Portret sentimental / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 447, Anul II, 22 martie 2012. Drepturi de
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357848_a_359177]
-
ramurile de soare înfometate Care în țipăt de patimi sclipind Se leagănă lin, neînduplecate. Este un fluviu de culori ce curg În arterele mele pulsatorii viscolite De dragoste, de pânda în amurg A răzvrătirilor, spre clipe fericite. Ascunsă între rozalbele petale Mă pomenesc rugându-mă-n neștire Intre tufe de bujori, de crini și cale Să mă binecuvânte Domnul cu Iubire! Referință Bibliografică: Beatitudine / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 492, Anul II, 06 mai 2012. Drepturi de Autor
BEATITUDINE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357904_a_359233]
-
încadrat la SAchela Podgorenilor” (pag. 69), având pe cadrul bicicletei pe prietana lui, viitoarea mireasă, Melisa Vlăsceanu, elevă în clasa a unsprezecea a unui liceu din Zilina, „fragedă, delicată, harnică, frumoasă și ascuțită la minte, iubitoare de flori și animale, petala familiei Vlăsceanu ... ” (pag. 10) Nici căruța nu avea felinar, și nici bicicleta nu avea lumină la far. Ciocnirea dintre cele două vehicole se produce frontal pe o porțiune a drumului pe care se putea circula numai pe partea îngusta din dreapta
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
Autorului Un gând ce zboară undeva departe Rătăcitor cu visul alb în noapte Se oglindesc în lacrimi de cristale sparte Cazute-adanc într-ale conștiinței gânduri moarte. O clipă de tăcere rasare-n asfințit Când clopotele urii par...că au amuțit Petale gri de soare acoperă pământul Stau veștede și triste acoperind mormântul. Deșert de deznădejde îmi încununa capul Mă uit neputincios cum viata-si face saltul Sunt părăsit într-un pustiu amnezic Și cu dureri de suflet fără anestezic. Referință Bibliografica
DELIR... de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358303_a_359632]
-
tău atârnat în sughițul inimii. Nu mă-mbrățișa, că sunt orb, trăiesc la subsol murdar de finit și număr rănile ostașului ce sunt între cer și pământ, în Dumnezeu proptit de iubire-mbătat, de moarte curtat. Umbra ta e cât o petală căzută pe ochiul rădăcinii cu care mă pipăi. Citește mai mult Aud frumusețea taîn pivnițele gândului.Un sfert din mine o cântă,restul e un nimic obosit și leneșprevăzut în curiozitatea oglinzii care te privește.Crucea de la margine drumuluiseamănă cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
ziua ce mai trece, cu trena-i de regret; Pictat în ape-adânci...un singur interpret Alunecă pe gene, cu notele-i suspin; A mai trecut o viață, a mai murit un chin... Și-mi fură înserarea amiezi dogoritoare Și lacrima petalei din neatinsa floare Se-așează printre gene, născând melancolii Din asfințitul tainic, iubire, tu să-mi vii! Referință Bibliografică: Înserare / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 508, Anul II, 22 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Violetta
ÎNSERARE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358400_a_359729]
-
mângâiere de amantă Sunt floarea tristă ori voioasă Și-n permanență fascinantă Sunt cactus plin de suferință Născut să sufăr în deșert Sunt floarea cea de biruință Și pot să sufăr, pot să iert Sunt trandafirul de grădină Cel cu petala aromată Sunt floarea ce durere-alină Și dragostea o dărui toată Sunt crinul plin de puritate De o regală frumusețe Sunt floarea prinsă în citate Rostite cu delicatețe Sunt cala plină de mândrie Ce mă înalț cu fruntea-n vânt Sunt
EU SUNT... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358415_a_359744]
-
CĂUTĂTORUL TĂCERII MISTICE - adică, Ucenicul Supremei Aflări: „Eu caut în mine/tăcându-mi roza tăcerii” (cf. Temelie a Puterii Începuturilor, p. 9). „Roza”, în creștinismul esoteric medievalo-alchimic, este Hristos-Lumina Lumii. Roza/Trandafirul/Tradafillos este hieratica Floare cu 1.000 de Petale...! Numai prin simțirea efectivă, a Verbului Demiurgic, se pot stabili, și pentru om („precum în cer, așa și pre pământ” - sau, în Tabula Smaraldina: „Ceea ce este jos este la fel cu ceea ce este sus, și ceea ce este sus este la
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
frați. Puțini știu, cativa mărturisesc, toți așteapată Proria cerească în Judecata-I dreapta Să curețe Pământul de murdărie, de nefire Pământul nostru are nevoie de iubire! Pentru că mi-s rude dragi miresmele Sale Și noaptea beau lumină de stele-n petale Luceferii-mi zâmbesc, iar eu extazu-l chem Să revină! Doamne! Semenul audă îndemn: -Implică-te cât încă nu este prea târziu! Și nu se lasă înserarea peste omenire Nu seară zilnică, ci veșnică, ce sună a pustiu Azi trebuie salvat! Pământul
PAMANTUL VREA IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358465_a_359794]
-
până când, brusc, am înțeles! Întorcând capul încet, mi-am fixat hotărât privirea-mi tulbure pe discul de foc, rugându-l să-mi trimită o rază... Mai înainte de a înțelege ceva, am primit Lumina! O lumină puternică, înmănuncheată în steluțe cu petale albe și roz ce acopereau pământul. Cireși și nuferi, caiși și magnolii, se culcau pe țărâna de sub picioare învăluind-o cu Lumină. Drumul de țară se destrăma îndemnându-mă să urc serpentine străjuite de verdele crud izvorât din coroane înalte
FLOARE DE COLŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358469_a_359798]
-
degetărel, ca un potiraș delicat și albastru, a apărut peste noapte în poiana din pădure. Ciuboțica îl privea cu mirare din fîneață: -Am crezut că ești o părăluță, îi zice ea potirașului; dar nu poți fi părăluță, pentru că părăluța are petalele albe ... -Îmi pare rău că nu sînt o părăluță, oftează potirașul cu petalele albastre. -Nu-i nimic, zice ciuboțica, și tu ești frumoasă ... Arnica, o floare cu petalele galbene, își ținea ochii închiși și se lăsa mîngîiată de razele soarelui. Vîntul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
din pădure. Ciuboțica îl privea cu mirare din fîneață: -Am crezut că ești o părăluță, îi zice ea potirașului; dar nu poți fi părăluță, pentru că părăluța are petalele albe ... -Îmi pare rău că nu sînt o părăluță, oftează potirașul cu petalele albastre. -Nu-i nimic, zice ciuboțica, și tu ești frumoasă ... Arnica, o floare cu petalele galbene, își ținea ochii închiși și se lăsa mîngîiată de razele soarelui. Vîntul abia adie prin fîneață și le mîngîie florilor obrajii. Ce chef ar avea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
părăluță, îi zice ea potirașului; dar nu poți fi părăluță, pentru că părăluța are petalele albe ... -Îmi pare rău că nu sînt o părăluță, oftează potirașul cu petalele albastre. -Nu-i nimic, zice ciuboțica, și tu ești frumoasă ... Arnica, o floare cu petalele galbene, își ținea ochii închiși și se lăsa mîngîiată de razele soarelui. Vîntul abia adie prin fîneață și le mîngîie florilor obrajii. Ce chef ar avea el să zburde peste tot, să răscolească frunzele uscate și să se lupte cu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
avea el să zburde peste tot, să răscolească frunzele uscate și să se lupte cu norii cei dulci, care aduc cu ei apa cea hrănitoare ... dar e prea cald astăzi și n-are chef de zburdălnicii. Crinii de pădure, cu petalele roze pătate cu purpuriu, ar vrea să se joace cu fluturii, dar numai vreo două buburuze au ieșit la joacă, nici măcar un fluture cu ochi de păun nu dă vesel din aripioare prin preajmă ... O cîrtiță cu ochii mici și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]