3,039 matches
-
în pădurea Ursoaia, acoperit cu pădure de fag, ceea ce explică pe cel de al doilea termen din toponimul compus. Et.: ap. pisc d. vsl. piskŭ + ap. stejăriș « pădure tânără de stejar, stejăret » d. ap. stejar (sl. stežer ) + suf. colectiv -iș. PLAIUL PALTINULUI, pădure din perimetrul Mănăstirii Cașin, formată altădată din paltini. Et.: ap. plai d. lat.plagium (doar Dicționarul explicativ al limbii române indică “etimologie necunoscută”) + ap. paltin d. lat. platanus. PRISACA, platou din localitatea Răcăuți. Într-o poiană din pădure
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
al doilea termen din toponimul compus. Et.: ap. pisc d. vsl. piskŭ + ap. stejăriș « pădure tânără de stejar, stejăret » d. ap. stejar (sl. stežer ) + suf. colectiv -iș. PLAIUL PALTINULUI, pădure din perimetrul Mănăstirii Cașin, formată altădată din paltini. Et.: ap. plai d. lat.plagium (doar Dicționarul explicativ al limbii române indică “etimologie necunoscută”) + ap. paltin d. lat. platanus. PRISACA, platou din localitatea Răcăuți. Într-o poiană din pădure a existat cândva o prisacă, cu stupi de albine (se numea, în alte
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Domnița însă se ferea din calea lor, temându-se de prietenia prea fierbinte a soarelui. Zadarnic era amenințată cu o cruntă răzbunare, că ea a rămas neclintită în hotărârea ei. Dar tocmai în acea vreme a venit la vânătoare pe plaiurile acelea un crai vestit, cu numele de Uz, îmbrăcat cu zale de argint ce străluceau în desfătarea razelor de soare. Dar domnița a fugit din calea acestor străini, pentru că acel crai era însoțit de mulți oșteni. Când, în sfârșit, craiul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
prepozițiilor. Tipurile de toponime compuse includ următoarele situații mai importante: substantiv +substantiv cu articol hotărât antepus - Bordeiul lui Stângaciu, Cabana lui Ciobanu, Fântâna lui Lazăr, Groapa lui Strachină, Pârâul lui Strechie; substantiv + substantiv cu articol hotărât postpus - Budăiul Durzescului, Coasta Plaiului, Dealul Hanganului, Dealul Săliștei, Fântâna Horgăi; substantiv + adjectiv - Balta Lungă, Calea Bătrână, Fata Moartă, Piscul Scurt, Valea Rea; substantiv + prepoziție + substantiv - Cărarea de la Hotar, Drumul de Plai, Drumul la Stâncă, Fântâna la Baltă, Poiana la Ulmi; prepoziție + substantiv nearticulat - În
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Strachină, Pârâul lui Strechie; substantiv + substantiv cu articol hotărât postpus - Budăiul Durzescului, Coasta Plaiului, Dealul Hanganului, Dealul Săliștei, Fântâna Horgăi; substantiv + adjectiv - Balta Lungă, Calea Bătrână, Fata Moartă, Piscul Scurt, Valea Rea; substantiv + prepoziție + substantiv - Cărarea de la Hotar, Drumul de Plai, Drumul la Stâncă, Fântâna la Baltă, Poiana la Ulmi; prepoziție + substantiv nearticulat - În Corhană, În Tochile, La Clăi, Pe Imaș, Pe Toloacă; prepoziție + substantiv + substantiv - În Fundul Gropii, În Spatele Grădinilor, Pe la Beraru, Pe Valea Morii, Pe Bâtca Slatinii; prepoziție + substantiv + adjectiv
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
este indispensabil să privim sub un aspect nou societatea primitivă, caracterizată prin animism și magie. "Creată" de spaima metafizică, viată umană se desfășoară pe trei planuri, între care trebuie să se facă o distincție netă: planul individual, planul social si plaiul cultural. Aceste planuri se întrepătrund căci societatea este alcătuită din ansamblul indivizilor și al tradițiilor lor, iar cultura, orientarea spre sensul vieții, constituie condiția esențială care face ca indivizii să poată forma împreună o societate. [O sursă frecventă a erorilor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cozi de foc. Nu-i vine greu să realizeze că puternicul regat al Danemarcei va traversa momente de cumpănă: "Aceleași prevestiri îngrozitoare,/Ai soartei înainte-mergători/Și crainici ai restrișei care vine,/ Au fost trimise pe pământ și cer/ Pe-aceste plaiuri, oamenilor noștri."219 Prințul, chiar dacă cinstește așa cum se cuvine memoria tatălui, este înfiorat aflând de nefireasca bântuire, aceasta înseamnă că o nelegiure s-a înfăptuit și cel chemat să o îndrepte va sfârși tot în moarte. Nu se teme de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
indicații despre repertoriul folcloric, ceea ce ar însemna că Graiul din Țara Hațegului ne oferă numai o parte din totalitatea repertoriului din această zonă. Redăm, pentru frumusețea lui, un mic text cules din Densuș ca un omagiu celui născut pe aceste plaiuri: „Codrul’e Codruțul'e, / Codrul’e umbruțul’e / Codrul’e,măriia ta , / Mă rog nu t’e supăra / că mi-i da o creangă miie / Să m-o pun în pălăriie. / Hai bad’io, să ne iubim / C-amîndoi ne cumpăn
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
lor rămas în urna aceluia, al ardelenilor, care își treceau oile peste munți și era firesc ca ei să-1 privească cu un fel de gelozie.” Ovid Densusianu precizează că Miorița, este o dramă concentrată în câteva versuri la munte, poezia plaiurilor noastre și sufletul ciobanului român, cu înduioșările și seninătatea lui" 3.7. Limba descântecelor După părerea lui Ovid Densusianu din punct de vedere lingvistic, „din toată literatura populară descântecele sunt acelea, care, pe lângă caracterul conservativ întrunesc cele mai multe inovațiuni”. Create de
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
la rând la moara dintre munti,/ Unii sus pe boabe, alții pe protap/ Și, din când în când, ne schimbăm locul/ Să nu amorțim cu noaptea-n cap.// Mulți suntem câți saci avem în sănii,/ Am trecut prin miezul nopții plaiul,/ Fiecare după sacul lui,/ Să nu-i schimbe cineva mălaiul.// Roata morii stă înțepenită,/ Râul înghețat trosnește-n vânt,/ Boii i-am legat de stâlpii porții/ Și aștept să-i scoată din pământ.// Gerul se asprește și le-ngheață botul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
descris −, nu înțelegem limba contemporană evenimentului narat. Este suficient să ne amintim Creanga de aur ca să oprim eventuale speculații stilistico-lexicale. Nimeni nu se așteaptă să-l audă de Kesarion Breb vorbind literalmente grecește în Bizanț, sau în limba dacilor pe plaiurile olimpiene ale muntelui sfânt 46. Sau, dacă se așteaptă la așa ceva, nu poate face parte dintre cititorii acestor rânduri. Încrustarea bine dozată a unor elemente lexicale, sau a unor turnuri lexicale meșteșugit decelate va crea impresia, iluzia, starea estetică de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Dobroteasa Olt 22. Drăgășani Drăgășani Vâlcea, Gușoieni Vâlcea, Măciuca Vâlcea, IancuJianu Olt un centru distinct: Jiblea 23. Dealurile Craiovei Banu Mărăcine Dolj, Brădești Dolj, Brabova Dolj un centru distinct: Segarcea Dolj 24. Podgoria Severinului Severin-Dealul Viilor Mehedinți, Corcova Mehedinți 25. Plaiurile Drâncei Golul Drâncei Mehedinți, Vânju Mare Mehedinți, Oravița Mehedinți, Plenița Dolj. 2 centre distincte: Târău Jiu Gorj și Poiana Crușețu Gorj IV. Regiunea viticolă a Banatului 5 centre distincte: Moldova Nouă Caraș Severin, Tirol Caraș Severin, Recaș Timiș, Jamu Mare
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Thot, 2004), Semper Stare (Paris, L'Harmattan, 2007), Les Ecorces d'orange (Paris, Mon Petit Editeur, 2010) și Cercul lui Simion (Iași, Junimea, 2010). Pe lîngă acestea, autoarea a publicat proză scurtă și poezii în revistele românești "Bucovina literară", "Acolada", "Plai străbun", precum și în "Căminul românesc" (Geneva) și "Gyroscope" (Grenoble). Cornelia Petrescu s-a născut în Bucovina, în 1938, într-o familie de învățători, a studiat chimia industrială la Iași și a profesat în industrie și cercetare științifică pînă în 1986
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
va bântui un ger... în cazinoul vieții trișează jucătorii. gloanii din speluncă s-au îmbrăcat în frac. în constituții spelbe se joacă alba-neagra iar cine ține sceptrul mereu e-același drac. avem letopisețe cum nu sunt multe-n lume. pe plaiul țării noastre s-au cultivat culturi, dar din eroii noștri nealtoiți în germeni de har și devenire au curs numai scursuri. s-au dus bolintinenii, Mihai...s-a stins și Labiș, flăcăul prea precoce poet prin inerții, azi tot ce
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
politică fără tradiție dar cu mari ambiții de monopolizare a tuturor activităților statului român. Scriam mai sus despre o concluzie perfect normală în ceea ce privește absența unor partide de stânga deoarece, în urma cercetării documentare a întregii perioade moderne și contemporane a acestor plaiuri am constatat că principala forță a fost Partidul Național Liberal care, încă de la formarea sa ce s-a produs în anul 1875, a dominat politica Vasluiului. Prefecți ca: Neron Lupașcu, Eduard Ghica, Gheorghe Rășcanu, etc. au reprezentat cu cinste interesele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și a mincinoasei organizații a Tineretului Progresist din Vaslui, în perioada 3 noiembrie 1944 25 septembrie 1945. În subcapitolul următor vom călca, cronologic, pe urmele acestora pentru o mai bună și mai corectă cunoaștere a fenomenului extremist de stânga de pe plaiurile vasluiene. Subcapitolul V Din păcate, de la ultimul „raport de activitate” emis la data de 15 septembrie 1945, nu am mai găsit documente până la sfârșitul acestui an și nici din primele cinci luni ale lui 1946. Mutările frecvente ale arhivelor în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Și din Bice să pocnim Mai îndemnați la Boi Înco Roată măi Flăcăi (Hăi, hăi) Dumnezeu nea ajutat De ciocoi noi am scăpat Avem țară liberă Speculanții tremură, Țara noastră ca un rai E condusă de un crai Frumos de pe plai Regele Mihai Ce ia dat D-zeu Să conducă mereu Peste vremuri grele Domnu săi dea putere El mereu ca să Domnească Țara noastră să’nflorească Că a sprijinit măi frate Un guvern cu dreptate, Pentru a noastră Libertate Pentru mărirea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Însă, de la o vreme, puterile au început a se istovi. Acum nu mai sunt în stare să trec dealurile, acum nu mai pot înfrunta furtuna și viscolul, acum nu mai sunt în stare să suport un drum cu docarul pe plaiurile Tamașilor și Năneștilor spre Vladnic. Munca m-a apropiat de pământ. Aș vrea să-mi văd elevii mei, cei rămași în ținutul Bacăului, ... la treabă. Mi s-a spus că am sacrificat familia, mi-am zdruncinat sănătatea și nu m-
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din calea urgiei războiului, au urmat NOUĂ luni care, prin adunare, au dat 183 de oameni trimiși peste Prut, oameni ce vor fi fost, poate, resemnați, poate prinși cu arcanul, poate mințiți de către odioșii ofițeri staliniști ce le promiseseră „veșnicele plaiuri ale vânătorii” cu râuri de lapte și miere, cine mai știe, dar cu certitudine o stare de neagră supărare generală va fi apăsat asupra sumbrei și de rău augur clădiri bârlădene în care se aciuaseră bolșevicii acreditați sub numele de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
instaurarea darului dumnezeiesc al libertății... Crăciunul nostru strămoșesc ne-a aflat, iubiții mei, în acest an de mântuire pentru neamul românesc, cu lacrimile bucuriei și ale durerii. Anul acesta, o dată și cu nașterea Pruncului Iisus, în Betleemul inimilor, caselor și plaiurilor românești, s-a născut și o nouă formă de viață, bazată pe principiile libertății și demnității umane, al căror cadru îl constituie proclamația adresată țării de către Frontul Salvării Naționale. Căci salvarea înseamnă trecerea cu sacrificii neprețuite de la întuneric la lumină
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
în vremuri de restriște, de umilire și de pângărire a Sfintei Sfintelor sufletului românesc și-au arătat acum roadele lor: dreptatea și libertatea, bunuri dumnezeiești dobândite de poporul nostru. Anul acesta, odată cu nașterea Pruncului Iisus în Betleemul inimilor, caselor și plaiurilor românești, s-a născut și o formă nouă de viață bazată pe principiile libertății și demnității umane al căror cadru îl constituie proclamația adresată țării de către Consiliul Frontului Salvării Naționale. Căci salvare înseamnă trecerea cu sacrificii neprețuite de la întuneric la
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
prin stilul său sobru, abia mai târziu aveam să apreciez adâncimea și exactitatea de ceas a hotărârilor sale. Natura l-a înzestrat din plin pe dr. ing. Mihai Cristea cu un spectru larg de calități umane, ce definesc Omul de pe plaiurile noastre. Bunătatea, calmul său, felul plăcut de a conversa, inteligența si abilitatea de a evalua valorile adevărate sunt doar câteva din aceste virtuți. Parafrazându-l pe Herodot aș putea spune în acest cuvânt omagial următoarele: “ fiind inteligent de la natură, el
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
eminent cercetător, Vladimir Moșneaga. Porumbul, denumit pe drept rege al agriculturii românești, a fost adus la noi ca o binecuvântare pentru salvarea țăranului român, dar și a agriculturii, în general. Însușirile acestei plante l-au impresionat și pe țăranul de pe plaiurile noastre, care i-a asemănat rodul cu un porumbel (porumbă, cu un cuc (cucuruză sau cu un păpușoi (masculinul de la păpușăă, dar și pe marii agronomi, ca Profesorul N. A. Săulescu, care compară porumbul cu Făt-Frumos, cu chica în vânt, cu
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
faptele, fenomenele, către care ne aduce, cu generozitate, cartea colegului nostru. Câteva cuvinte despre autor Autorul are experiență de teren de invidiat pentru un tânăr cercetător. De altfel, așa am și luat cunoștință de preocupările sale, undeva pe teren, pe plaiurile oltenești inundate neașteptat de Dunăre, din gustiana Goicea Mare1. Preocupat de tensiunile care primejduiesc coerența societății românești, dl. Constantin Crăițoiu a efectuat studii calitative și cantitative la Sibiu 2, Craiova 3, dar și mai înainte, în echipele monografice coordonate de
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și răului din noi, „strop de veșnicie”, dar și sfâșietor „cântec” strigăt al tenebrelor. Lectura volumului Cântecul lebedei (2011) ne îndreptățește Vă credem că una dintre dorințele majore ale poetului ni se revelă ca o răscolire înspre magma originară, „pe plaiul sfânt de la izvoarele Ozanei” pentru a vedea „în jocuri de cristale / șuvoiul limpede-al copilăriei...” sau „+ăOăuca împânzită cu turme multe de mioare”, în spațiul divin, acolo unde a cunoscut compania atâtor gingașe necuvântătoare, în ceasuri de limpezire spirituală, străEătând
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]