4,664 matches
-
cosorul simplu sau cu creastă, care la origine era pumnalul dacic „sica”. Cosorul a fost înlocuit de foarfecele cu rac care se folosește și astăzi. Pentru înfigerea în pământ a aracilor de vie, se folosește „chitonogul”, urmașul țărușului primitiv de plantat. Legatul viței de vie se face cu „mlajă” (salcie) tăiată din luncă. Uneltele folosite se confecționau în fiecare gospodărie: mustuitorul, coșărcile sau sacii de vie. Dogarii confecționau călcători, căzi, ciubăre, butoaie și putinici. Ciubărul era prins cu un „căluș” de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
putrezit, pământul deja zvântat, iar brazdele sau bulgării care mai persistau erau sfărâmați bine cu muchia sapei. Apoi se semăna și se netezea pământul cu sapa și grebla. Din loc în loc, pentru a ocroti sămânța împotriva păsărilor, prin cânepiști se plantau sperietoare, momâi, mătăuze sau brezăi, adică niște bețe îmbrăcate în veșminte vechi, astfel poziționate încât să pară a fi oameni. Prin luna iulie, se culegea cânepa de vară, numită și „bărbătescă”, iar spre sfârșitul lui august se recolta și cânepa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de lemn). Din dorința selectării părții mai fine (fuiorul), s-a recurs la un instrument numit „ragilă” („rahelă”), o altă unealtă care era alcătuită dintr-o scândură de obicei mai îngustă spre capete și mai lată spre mijloc, unde se plantau în rânduri sau în formă de cerc, dinți mărunți și mai numeroși ca la pieptene, prin care se trăgeau cânepa sau inul melițat. Furca și fusul au constituit instrumente cu ajutorul cărora se torcea și se răsucea firul de in
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vulgare), porumbarul (Prunus spinsa) și măceșul ( Rosa canina). Spre înălțimile dealurilor V. Ghețu și V. Epei, la est, Siliște și Peșca, la vest, se întâlnește un amestec de pădure de stejar cu pădure de fag (Fagus silvatica) și chiar parcele plantate cu larice (Larix decidua ), pin (Pinus sylvestris) și brad. Stratul ierbos are în componență, mai frecvent, următoarele specii: rogozul de pădure (Carex pilosa), sovârful (Origanum vulgare), pojarnița (Hypericum perforatum), pătlagina (Plantago lanceolata), urzica moartă (Urtica dioica), menta (Mentha langifolia), vinarița
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
omenești, terasele, toate explică în mare măsură vechimea populării și persistenței populației autohtone în satele de răzeși Lazu, Dealu Perjului, Onceștii Vechi, Bărboasa, Taula. Astfel, pădurea s-a restrâns ca suprafață și omul a intervenit pentru a redresa arealul ei, plantând specii nereprezentative zonei (conifere), cum ar fi molidul și laricea de esență nordeuropeană, îndrăgite de locuitori și a căror origine este în zona Vatra Dornei. Le găsim în pădurile Ghețu, Valea Iepei și Siliște. În pădurea Tărăbuț, găsim și suprafețe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nereprezentative zonei (conifere), cum ar fi molidul și laricea de esență nordeuropeană, îndrăgite de locuitori și a căror origine este în zona Vatra Dornei. Le găsim în pădurile Ghețu, Valea Iepei și Siliște. În pădurea Tărăbuț, găsim și suprafețe mari plantate cu nuci. Pădurea, în afară de arbori și de arbuști, mai oferă și plante erbacee, ciuperci și mușchi. Vara, în pădure oamenii vin să culeagă bureți: hribi, mânătărci, pânișoare, ciobănuși, roșcovi sau creasta-cocoșului. Primăvara cresc zbârciogii, iar toamna ghebele, ciuperci care constituie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vedrele”. La aceasta participau, alături de viitori miri, flăcăii și fetele din sat. Denumirea acestei petreceri vine de la unitatea de măsură a vinului, „vadra”, care se dădea la această ocazie. În alte sate, în curțile mirelui și a miresei se plantau câte un pom care se uda cu multe vedre de apă. Nunta tradițională din satele enumerate cunoștea mai multe momente ce se desfășurau în succesiunea lor firească: luarea mirilor de acasă, gătitul mirilor, gătitul miresei, probele mirelui, masa mică, luarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
În acest scop, au amenajat în curte o „casă” din rogojini cât o cameră, în care au adunat toate cele necesare unui interior de locuit: pat, masă, scaune, sobă, lăicere, plapumă, pernă, lampă, găleată ș.a. În fața casei, din rogojini, au plantat un prun de ramurile căruia au atârnat fructe, colaci, haine și încălțăminte. După ce preotul din sat a făcut slujba de sfințire a lucrurilor și a mesei cu pomană, toate acestea s-au dat de pomană cu colac și lumânare celor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
inițială sau transformată. Sunt bunuri pe care proprietarul lor nu are intenția să le revândă, ci să le utilizeze ca intrări intermediare în procesul de producție. Consumabilele (materiale) sunt materialele auxiliare, combustibilii, ambalajele, piesele de schimb, semințele și materialul de plantat, furajele, medicamentele, materialele sanitare ș.a., care participă sau ajută la procesul de fabricație sau de exploatare, fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit. Obiectele de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
criză adolescentină sau o revoltă insuportabilă! Într-o temă feminină, acest tranzit poate coincide cu o Întâlnire importantă, amoroasă sau doar amicală, dar purtătoare de deschidere și progres. În schimb, Întrucât acest tranzit acționează pe un teren sterp (dacă nu plantezi nimic, nu crește nimic) are un efect mai apropiat de cel al aspectelor disonante. Se Întâmplă frecvent să asistăm la bulversări, la evenimente neașteptate care vin adesea din exterior și care sunt, prin urmare, greu de controlat: schimbări de situație
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
timpane, scurgeri din urechi, febră, dureri de cap și amețeli, În medicina populară, se foloseau tratamente diverse În funcție de gravitatea bolii. În faza incipientă: spălături cu apă caldă, cu fierturi (ceaiuri) de busuioc, de cimbru, de coada șoricelului, cu lumânărica Domnului, planta urechea Maicii Domnului, cu urzică moartă, pătlagină, sunătoare, mușețel, flori de soc, șovârf, ventrilică. Se făceau apoi instilații cu untdelemn cald, pus pe o foaie de ceapă sau de praz și picurat În ureche pe coada unei linguri, sau pe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Aplicări pe ochi de alifii făcute din untdelemn, ceară de albine și tămâie albă, după ce se fac spălături cu aghiazmă păstrată de la sărbători. MIOPIE În caz de scădere a acuității vizuale, un remediu mult folosit În medicina populară Îl constituie planta numită silur, cunoscută și sub denumirea de bureniță, floarea de ochi, dragostea fetei, dințură și buruieniță. Sub formă de ceai, din frunze, flori și partea aeriană a plantei, se spală ochii de mai multe ori pe zi, ultima, seara la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
15 picături de 3 ori pe zi. Infuzie de isop, 1-2 lingurițe la cană. Se beau 2 căni pe zi. Infuzie de talpa gâștii, 3 linguri la 200 ml apă. Se iau 2-3 linguri pe zi. Tinctură din 20 g plantă macerată timp de 8 zile În 100 ml alcool de 70ș. Se iau câte 20 40 picături de 2-3 ori pe zi. Infuzie de sulfină, o lingură la o cană. Se beau 1-2 căni pe zi. Infuzie din frunze de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
picături de esență, de 2 ori pe zi, Împreună cu ceai de crețișoară, ultima seara, la culcare. Ceai din conuri de hamei, o linguriță la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi, ultima seara, la culcare. Se poate folosi și planta de hamei ca atare, pusă Într-un săculeț de pânză sau de tifon, care se aplică sub buric, cu ½ oră Înainte de culcare. În medicina populară, sub formă de ceaiuri se mai folosesc plantele medicinale merișor, partea aeriană de saschin, frunze
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
prin: Ceai de crețișoară, o linguriță opărită Într-o ceașcă cu apă fierbinte. Se beau 2 cești pe zi, Înghițitură cu Înghițitură. Frecționarea zonei În care se află vezica urinară cu esență de traista ciobanului, preparată astfel: frunzele, florile și planta proaspăt culese se spală, se taie mărunțit și se introduc Într-o sticlă, peste care se toarnă alcool de 38-40ș, ținându-se la macerat 2 săptămâni. Frecțiile se fac de mai multe ori pe zi, ultima seara, Înainte de culcare. O
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
naștere, umbla pe jos cât mai mult și bea ceai de mentă sau de limbricuță albă, o linguriță la cană. Înainte de "soroc", pentru ușurarea nașterii se bea ceai din flori de secară, de tei sau de mușețel și se mirosea planta Mâna Maicii Domnului. Se bea ceai de slobozitoare, o linguriță la cană, cu o lună Înainte de naștere. Ceai de cuișoare, scorțișoară și roșcove, o linguriță la cană. Apă de ceapă, preparată astfel: 2 cepe cu coajă roșie se toacă mărunt
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
care se bea seara, la culcare. Se beau 3-4 căni pe zi, Înghițitură cu Înghițitură. Comprese cu fiertură de coada calului, se pun 2 mâini de plantă Într-o sită suspendată deasupra unei oale cu apă care fierbe. Vaporii Încălzesc planta, care se umectează și se extrage sucul. Conținutul de frunze și flori din sită se pune pe un tifon și se aplică pe acea parte a abdomenului ce corespunde locului unde se află chistul. Se pun 3 comprese pe zi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mai multe ori pe zi. Se aplică pe neg sucul unei tulpini de păpădie, apoi se bandajează. Tratamentul se repetă până ce negul dispare. Se unge negul cu saramură, În care s-a stors zeamă de lămâie. Se aplică pe neg planta pleaftura țiganului, muiată În apă sau se unge cu apă tare. Se aprinde o bucată de iască și se ard cu ea negii. În unele zone din Bucovina, negii se freacă cu pieliță de rânză de rață sau cu sânge
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
dulce (frunze și flori), coajă de mesteacăn pletos, sevă de mesteacăn, frunze de nalbă, de nuc și coji de nuci verzi, din crengi de nucă și sare, paie de ovăz, frunze și coajă de paltin, de pelin, frunze de plop, planta Poala Sântămării, mătase de porumb, frunze de podbal, de salcie pletoasă, șovârv, spini albaștri, coajă și frunze de stejar, rădăcină de stuf, cu planta sudoarea calului, de urzici, de ramuri de viță de vie tăiate primăvara, de vâsc de stejar
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
tătneasă, de iarbă mare, de coajă de lemn dulce, de măturică, de mâzgă de mesteacăn (adunată primăvara), din frunze de nuc, de ochiul boului, din rădăcină și frunze de omag, de orbalță, de părul ciutei, de pelin sau peliniță, din planta Poalele Sântemării, de sunătoare, mușețel, rostopască, crenguțe de salcie, din flori de soc, de sovârv, din scoarță de stejar, din frunze și flori de sulfină, de urzică vie, din tulpini de usturoi, de vâzdoage. Băi cu fiertură de ceapă, iarba
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fac și băi cu fierturi concentrate. Copiilor bolnavi de epilepsie sau de nervi li se mai fac băi pe cap cu fierturi din fân de pădure, seara la culcare. Se bea apă dintr-un vas În care s-a pus planta Maica Domnului sau În care s-au fiert fructe de cacadâr. În caz de convulsii, bolnavul este Înțepat cu un ac În degetul mare de la mâna stângă, ca să sângereze și să "curgă sângele cel rău". I se dă apoi să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
lor de mecanismele de control voluntar, pentru că atunci am vedea ceea ce ne-am dori - de exemplu, că În fața mea am marea, și nu ținutul deșertic castilian, ceea ce nu ar fi un lucru practic, pentru că aș putea ieși la pescuit În loc să plantez roșii. Nu putem evita iluziile de percepție, deși știm că asta sunt. De asemenea, ne e greu să evităm unele erori de evaluare. Cine a făcut un sacrificiu (de bani, timp sau efort) pentru ceva Îl va continua un timp
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
sale fapte ne‐a învrednicit să ajungem ceea ce suntem astăzi: un popor tare, puternic și respectat de toate popoarele lumii; chipul în bronz al marelui Cuza Vodă - domnul iubitor al țărănimii - se ridică 369 măreț din străjuirea a patru brazi plantați sub ochii lui Stroe Belloescu.” După o întrerupere, Buletinul Ligei Culturale Bârlad a vea să reapară la 1 ianuarie 1916, sub numele de Fo aia Ligei Culturale din Bârlad, cu numărul 1. Sediul Ligei Culturale era la Casa Națională di
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în Child Development, nr. 60, 1989, p. 663-672. Lutchmaya S., Baron-Cohen S., „Human sex differences in social and non-social looking preferences, at 12 months of age”, în Infant Behavior et Development, nr. 25 (3), 2002, p. 319-325. De ce trebuie să plantați un arbore în grădina dumneavoastră dacă aveți o fată? Influența spațiilor verzi asupra autodisciplinei fetelor și băieților Veți vedea cum au descoperit cercetătorii că privitul naturii poate avea un impact asupra comportamentului nostru, dar mai ales asupra celui al fetelor
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
fizică și anumite dispoziții sufletești pentru viața spirituală, Îndeplinește un rol similar celuia Îndeplinit de un ogor bun pentru sămânța din agricultură, pentru o anumită specie din floră. Oricine știe că speciile de viță de vie de la Cotnari, de exemplu, plantate În afara unei zone bine delimitate, nu mai produc aceeași calitate de vin. În organism totul se află În dependență reciprocă și sub controlul regular al sistemului nervos, alcătuind un tot funcțional larg diferențiat. Funcțiunea integrativă a sistemului nervos dă unitate
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]