2,404 matches
-
Neașteptata lor compasiune pentru marele războinic salvează tacit Eroul de la completa lui mumifiere prin encomiastica de ocazie. Nici elevii din anii terminali ai liceului nu au uitat repertoriul anecdotic asociat domnitorului 194, amintind de faptul că era scund, că purta plete, că a murit din cauza unei săgeți sau că a construit câte o biserică după fiecare victorie. Întrebați expres despre asta, aproape toți respondenții au admis cu destulă lejeritate că "era sfânt" (între altele, pentru că "s-au descoperit moaștele lui"195
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dată fiind sorgintea lui erudită. O dată încheiat episodul călătoriei pe mare printr-un "armistițiu" între "părțile beligerante", Eumolpus, sub directa îndrumare a lui Bachus, compune ad hoc și nu se poate stăpâni să nu recite o elegie. Pentru început, deplânge pletele pierdute folosind un limbaj ce ironizează filozofica tentație de a pune semnul echivalenței între vârstele omului și anotimpuri ("Pletele, singura noastră podoabă frumoasă, căzură;/ Iarna cea tristă răpi primăvăraticul păr"), continuă cu o alăturare din cele mai neașteptate comparații ("Sărmanule
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
directa îndrumare a lui Bachus, compune ad hoc și nu se poate stăpâni să nu recite o elegie. Pentru început, deplânge pletele pierdute folosind un limbaj ce ironizează filozofica tentație de a pune semnul echivalenței între vârstele omului și anotimpuri ("Pletele, singura noastră podoabă frumoasă, căzură;/ Iarna cea tristă răpi primăvăraticul păr"), continuă cu o alăturare din cele mai neașteptate comparații ("Sărmanule, odată aveai frumoase plete,/ Îl întreceai pe Febus, pe Febe, sora lui./ Mai neted ești acum ca bronzul sau
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
limbaj ce ironizează filozofica tentație de a pune semnul echivalenței între vârstele omului și anotimpuri ("Pletele, singura noastră podoabă frumoasă, căzură;/ Iarna cea tristă răpi primăvăraticul păr"), continuă cu o alăturare din cele mai neașteptate comparații ("Sărmanule, odată aveai frumoase plete,/ Îl întreceai pe Febus, pe Febe, sora lui./ Mai neted ești acum ca bronzul sau rotunda/ Ciupercă din grădină, ivită după ploaie") pentru a încheia apocaliptic, printr-o profeție asupra iminentului deces al celui care și-a pierdut podoaba capilară
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
creștini cât și de cei păgâni care atribuie miracolul eficacității rugăciunilor lui Marcus Aurelius, ori a vrăjitoriilor magului egiptean Arnufis sau a caldeului Iulian Magul. Episodul este evocat pe columna antonină unde se vede imaginea zeului Jupiter care din brațe, plete și de pe barbă revarsă râuri de apă, în timp ce un soldat se roagă cu brațele ridicate. Persecuțiile împotriva soldaților creștinii și a Bisericii din secolele II-III, au fost cauzate de puternica influență a antimilitarismului gnosticilor. Filozofii păgâni și poliția imperială nu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
frumos și mai voinic. Era acum de douăzeci de ani. Flăcăii de primprejur îl puneau întotdeauna în fruntea lor și la joc și la treabă, căci dintre toți, el era cel mai vânjos la trup și mai dibaci la minte. Pletele lui negre cădeau pe umăr întocmai ca o coamă de leu și în ochii lui focoși ar fi putut citi cineva dragostea primejdiilor și dorul de a le învinge. Maică-sa, Domnina, îl învățase carte, căci ea, deși se îndeletnicea
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
1934. Să-l urmărim. Plecând din București spre Iași, la 13 septembrie cu „poșta” timpului, „cei doi surugii - cu pieptarele lor valahe, cu mânicile largi ale cămășii, cu cismele lor î nalt e, cu căciulile mici de blană și cu pletele în vânt, plesnind mereu din bicele lor lungi, făcând să răsune pădurile de strigătel e lor - care-i făceau pitorești”, ajung către seară într-un sat, care ei îi zic Buzău. Și mergând toată noaptea, în zori ajung la Râmni
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mai aproape. Muzică, mai tare! CORDELIA: O, tata drag! Tu, întremare, pune-mi Leacuri pe buze, ca sărutu-acest S-aline crudele dureri ce două sore Măririi tale-au dat! KENT: Prințesa dragă! CORDELIA: Să nu le fi fost tata,-aste-albe plete Le cereau milă. Era-acesta-un cap Să-l lași să-nfrunte plesnetul de vînt? Adîncu,-ngrozitor vuindul trăznet? Și-ntru teribilă și repedea izbire A-ncrucișării fulgerelor? Să veghezi pierdut Cu-acest subțire coif? Și-al důșmanului cîine, Chiar de m-ar
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
always shown full face, flounderlike, even when the head is in painted profile". Nu întâmplător, în portretul pe care i-l face lui Eminescu, Caragiale subliniază importanța ochilor element-cheie al personalității: "Era o frumusețe! O figură clasică încadrată de niște plete mari negre; o frunte înaltă și senină; niște ochi mari la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru" (În Nirvana, în I.L. Caragiale, Opere, vol. IV, publicistică, ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu și Liviu Călin
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
neînvățat de nimeni, cîteva limbi de circulație internațională, însă farmecul lui (echivalat de mulți vizitatori cu... ciudățenia) vine de la cufundarea în civilizațiile vechi și străvechi, pînă la asimilarea aspectelor de limbă, care le-au susținut. însăși înfățișarea lui de acum, pletele amintind și de daci și, poate, de un Daniil Sihastrul, îl transportă spre acele lumi pe care le scotocește. Să-i zici arheolog, se supără ( sau pare că se supără), deși are meritul de a fi dat la iveală, răscolind
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mă depărtez. Ce bine că ești aici. Tu început și sfârșit, tu totul. (L. Blaga) - epiforă (reluarea unui cuvânt/a unei structuri la sfârșitul mai multor unități prozodice/sintactice): Amurg de toamnă violet... / Din turn, pe câmp, văd voievozi cu plete; / Străbunii trec în pâlcuri violete, /Orașul tot e violet. (G. Bacovia) - anadiploză (repetiția leagă începutul și sfârșitul versului/al enunțului sau începutul unui vers și finalul versului următor): Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu; Din haos, Doamne
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
termenului metaforic. Acest construct este esențial pentru metafora modernă, numită de L. Blaga metaforă revelatorie, fiindcă absența termenului propriu din context ar duce la ermetism, la imposibilitatea decodării semnului. Textual, metafora explicită se realizează prin: construcție apozitivă: Zburător cu negre plete, umbră fără de noroc (M. Eminescu); Soarele, lacrima Domnului; Suflete, prund de păcate (L. Blaga); Dar soarele, aprins inel, / Se oglindi adânc în el (I. Barbu); Leoaică tânără, iubirea (N. Stănescu); o! gazeta, ce dantelă pentru melancolia ta (Ilarie Voronca) construcție
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de căldura soarelui, se refugia la umbra vreunui copac singuratic, care se afla la marginea lanului de grâu și urmarea fascinat ciocârlia care se înălța cântând spre cerul senin. Povestea acestea stând relaxat la umbra unor sălcii, care atingeau cu pletele lor, când și când, apa unduitoare a iazului din Șipote. Inspira profund și cu plăcere aerul răcoros, cu un ușor miros de iod, care venea dinspre livada de nuci. Mai târziu, altădată, într-o zi de Paști, ultimul din viața
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
eminescian din prima Scrisoare; "planeții toți îngheață" anticipă acesta. În cele din urmă e acceptată o moarte în lumină, întrucâtva mioritică, în plină împăcare cu natura: "Adormi, adormi, / Cum stăm cu ochii-nchiși / Părem întinși alături / Doi tineri morți egali (...). Pletele noastre vecine / Răsfirate în iarbă / au început să prindă rădăcini. / În curând frunzele ne vor înveli" (Adormi, adormi). Există, așadar, o "lumină luminând spre moarte", o "tăcere luminată", un "clar de moarte"; oniricul, somnia, lumina au aici funcție taumaturgică, opunând
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
e făcută / Și din viața de apoi". O cu totul remarcabilă poezie, Țară, text antologic, se cuvine reprodus integral: În tine nu mi-e dor de nimeni, Pământ apus în somn Prin verzi orbite, Și sunt străină dacă trec hotarul Pletelor tale obosite, Eu numai limba ta O știu vorbi în vis Și spune basme numai pentru tine Prea trecătoru-mi paradis, Prea trecătorule stăpâne. E frig afară Și e ceață deasă, Se face seară, Timpu-ncet se lasă, Dar cât de bine
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
liniște, pe cerul întunecos din fundul apei, începu să tremure lacrima de aur a celei dintâi steluțe. Căprioara avea un muget abia auzit, și ochii îi luceau în cea din urmă lumină a malului. Așa sta singură și murea, sub pletele mestecenilor cu trunchiuri albe..." Pentru Labiș ("pui de cerb"), cerbul e un fel de totem, grațioasă apariție necuvântătoare adoptată ca blazon fictiv. Despre "caracterul solar" al cerbului vorbea Mircea Eliade; lui Blaga îi vorbește Cerbul cu stea în frunte, în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
persoana a treia: "A ierburilor spice stau sure-verzi în soare Crescute ajung la brîul unei copile. Lin Prin iarba mare trece, și-aminte luătoare Plivește flori de aur și fire de pelin. Cunună-și împletește și-o 'ncaieră sălbatec În pletele înflate, în păru-i încîlcit Și ochi-i rîd în capu-i, și fața-i e jăratec A lanurilor zînă, cu chip frumos rostit. Și-apoi în codru trece și cîntî doina dragă Sălbatic este glasu-i, răstit, copilăros, El sună
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
-nceapă Răsare luna liniștit Și tremură din apă Și umple cu-ale ei scîntei Cărările din crînguri, Sub șirul lung de mîndri tei, Ședeau doi tineri singuri... Miroase florile-argintii Și cad o dulce ploaie, Pe creștetele-a doi copii, Cu plete lungi bălaie..."234 Boala, de care poetul nu va scăpa, a început să-și arate semnele, tot mai insistent. La 14 februarie 1882, Maiorescu nota în Însemnările sale zilnice: "Spiritual și bine Eminescu"235, dar la 21 februarie poetul i-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
amare - sărbătoarea zilei ispășirii sau a răscumpărării - sărbătoarea cincizecimii - „Rusaliile” - sărbătoarea Anului Nou - sărbătoarea corturilor, care durează 8 zile, cu care ocazie se fac adunări, servesc masa în comun din darurile aduse de sectanți; b. bărbații sunt obligați să poarte plete și barbă și se practică circumcizia la noii născuți; c. adepții acestei secte practică ritualuri disidente ca postul de sec și cenușă în cap, ungerea în cap cu ulei de măsline și altele. Preceptele acestei secte contravin concepțiilor despre lume
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
cu trup de lebădă, cu un singur ochi, cu un singur dinte și la care „nu se uită niciodată nici ziua soarele, nici noaptea luna”. În preajma acestor locuitoare ale celui mai deplin întuneric „stau trei surori înaripate, cu șerpi în loc de plete, Gorgonele, spaima muritorilor, pe care nimeni nu le-ar putea privi fără să-și dea duhul”. Nimeni în afara eroului neînfricat ce ar avea puterea să o înfrunte pe Gorgo. Delirul tragic: rătăcire și cunoașteretc " Delirul tragic\: rătăcire și cunoaștere" Acest
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
din orbite din cauza strălucirii soarelui deasupra nisipului și cu stropișori minusculi de sudoare pe frunte și buza superioară. Sper că ai obolul pentru Caron, spusese, cu răsuflarea Întretăiată de lăcomia cu care trăia clipa. Apoi Își atinsese lobii urechilor, sub plete, unde Îi licăreau niște cercei micuți din aur, În formă de biluțe - aproape niciodată nu purta bijuterii; obișnuia să facă aluzii la doamnele venețiene care, ca să Încalce legile Împotriva luxului ostentativ, se plimbau urmate de slujnicele care Își arătau giuvaierurile
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cine vrei, să crezi ce vrei, să scrii și să publici ce vrei. E de la sine înțeles să înjuri guvernul, să fluieri forțele de ordine, să vezi filme din toată lumea, să citești orice autor, să porți sau nu barbă și plete, să faci cîți copii vrei, să ai, în genere, drepturi individuale pe care instituțiile trebuie să le respecte. Nimic din toate acestea nu era, pentru cetățeanul unei țări comuniste, de la sine înțeles. De aceea, când din întâmplare, sau prin excepție
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
gogoșar; greață; grimasă; gust rău; gustos; idiot; indispunere; încrețeală; încrezut; însărcinată; înțepat; înțepător; lămîi; limbă; mari; masă; matematică; măsură; membru; merișoare; mure; nasol; necaz; necomestibil; negustos; neplăcere; neprietenos; nesimțire; nostalgie; om; papile gustative; pepene; perfect; pervers; pișcăcios; îmi place; plăcut; plete; puțin; rece; repulsie; roșie; roșii; sărat; sarcină; sare de lămîie; săgeată; scînteia; sec; sentiment; soacră; soarta; soartă; straniu; strîmbare; strîmbat; strugure; super; și mai nasol; tare; transpirație; țigări; vechi; viața; violet; vișină; vișine; vitamina C (1); 718/141/41/100
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
împotrivă; înaltă; încredere; înfățișare; lacrimă; lambada; luminoasă; mama; Maria; Maria Ioana; măritată; mers; micuță; minunată; model; morgana; murdară; naivitate; nas; naștere; neagră; nebună; necaz; necazuri; nepăsare; nepoțică; nervi; nevastă; niciodată mulțumită; nimic; obraz; opus; oraș; ordonată; păcat; perfectă; plăcere; plăpînd; plete; plimbă; prieten; probleme; prunc; pur; pură; puritate; rafinament; Raluca; răutate; rea; regină; relație; responsabilitate; rochiță; ruj; saturație; scumpă; secret; sens; sensibilă; sexul frumos; soție; sprințară; stăpîna casei; suferință; suflet; șatenă; școală; șmecheră; Tamara; tatei; tînăr; tot; trădare; trăsături; tristă; vagin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Gheorghe; gîrbovit; Goriot; hobby; idei; ignoranță; Ilie; impotență; individ; Ion Roată; Ion; istorie; iubire, părinți; îmbătrînit; libidinos; mare; măr; Moș Nicolae; mustață; nas mare; neajutorat; neînțelegeri; nepăsare; neplăcere; neputincios; nu o să fim; om trecut prin viață; păr; peste 60 ani; plete; prost; ramolit; răbdător; sănătos; sărac; sărbătoare; sărbători; scaun; senil; senin; singurătate; străbuni; susținere; știrb; timp, înțelepciune; timp; toiag; trecut prin viață; trecut; trist; Vasile; vechi; vecin; viață; vioi; zbîrcit (1); 790/ 131/44/87/0 mult: puțin (169); destul (33
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]