8,496 matches
-
Avea în fața sa un hol din care porneau alte trei uși. Toate erau închise, așa că o luă la nimereală încercând-o pe cea din stânga sa. Dădea în baie. Îi plăcu că avea cadă și pereții placați cu faianță iar pe podea gresie de culoarea cafelei cu lapte, ca și a faianței. Doar desenele difereau. Suprafața nu era așa de mare, însă avea suficient spațiu să-și poată instala și o mașină de spălat rufe când va dispune de suficienți bani pentru
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
să le apropie de lumânarea groasă care ardea pe masa de lângă el. O ceață verzuie se strecură în camera vrăjitoarei și din ea se întrupă chiar Sânziana. Zâna atinse cu degetele ei străvezii plasa fermecată, care căzu de îndată pe podea, eliberându-l pe Ionuț. Bătrâna vrăjitoare își înfipse mâinile în părul Sânzienei, aruncând-o la podea: - Am să termin cu voi amândoi pentru totdeauna! Atunci, Ionuț își scoase fluierul de aur, se apropie de babă, iar când aceasta deschise gura
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
strecură în camera vrăjitoarei și din ea se întrupă chiar Sânziana. Zâna atinse cu degetele ei străvezii plasa fermecată, care căzu de îndată pe podea, eliberându-l pe Ionuț. Bătrâna vrăjitoare își înfipse mâinile în părul Sânzienei, aruncând-o la podea: - Am să termin cu voi amândoi pentru totdeauna! Atunci, Ionuț își scoase fluierul de aur, se apropie de babă, iar când aceasta deschise gura pentru a-și spune blestemul, i-l aruncă în gât. Vrăjitoarea începu să se zvârcolească pe
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
COLB Beau bere rece prietenii cu dușmanii, Câinii comnitari și hingherii Fac marșul păcii Pe sub pielea sacoului Ce ma strânge la guler și coate. Am crescut într-o casă de licitație, Printre cristale de Baccara Ce s-au țăndărit de podele. Am promis că voi trăi până la capăt În verandă asta Cu gemuri pătate de muște Și cu balansoarul în care mai moțăie încă Salul bunicii. De ce-mi trimiți în plic sigilat Frunze decupate din platanii Ce umbreau odată Curtea
MONADE (3) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353076_a_354405]
-
cădere și să se accidenteze foarte grav. A stropit-o cu apă de la chiuvetă și tânăra și-a revenit după câteva minute, însă nu se putea ține pe picioare. Tremura din tot corpul. Stătea așezată pe un scaun, privea în podea și murmura cuvinte fără a fi înțelese de cineva, delira. Paznicul a alertat salariații fermei și a fugit să-l anunțe pe director sau pe inginerul șef. Și așa își părăsise postul de la poartă și putea fi dat afară. Nu
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
se hotărâ să se sinucidă pentru a nu trăi agonizând până în clipa morții. Nu muri dintr-o dată așa cum el crezuse ci agoniză mai multe ore zbătându-se între viață și moarte, până ce trupul său rămase fără viață, întins jos pe podelele casei de care cândva se bucurase. După douăzeci și patru de ore de la moartea lui, Marinela îl găsi. Înmormântarea lui fu foarte tristă pentru că el se purtase rău cu mulți, și nu exista un sentiment de regret din partea celor mai mulți. De asemenea, rudele
POVESTEA UNUI ÎNVINS (8) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352696_a_354025]
-
erau rupte, metalul era încă topit la roșu. În urma șocului și a exploziei, binențeles că am rămas pe întuneric... Rețeaua de curent căzuse. Loverture a strigat în căști către Vali Gogoașă și Zare Bilovici să arunce surse de lumină pe podea și tavan ceea ce ăștia au făcut imediat. ,,Fii atent ! Fii atent Silan! ” l-am auzit pe Pleată, după ce s-a făcut cumva lumină. Știam acum că trebuie să încarc cât mai repede lansatorul. Ar trebui să ne retragem din rahatul
FORTĂREAȚA V de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352708_a_354037]
-
curajul să-l întrebe ce se întâmplă. Ne-a spus chiar el aproape imediat, însă am fi observat și noi. O umbră de culoare roșie se întindea încet din locul în care creatura se ascundea. Avansa pe tavan și pe podea și sursele noastre de lumină erau acum în plus. Ne uitam unii la alții prin geamurile căștilor și totul era roșu de parcă cineva aruncase peste tot cu vopsea roșie. Nu-i a bună! Așa ceva n-am văzut în viața mea
FORTĂREAȚA V de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352708_a_354037]
-
a întâmplat atât de repede! - Ha, ha! Păreai nedumerită ori fericită că a intrat bărbatul din el în acțiune? - Asta-i bună! Fericită, desigur, dar... Stai să vezi ce a urmat! Văzându-mi umerii goi și rochia cum trece la podea ca o adiere, am încercat să spun ceva, dar cuvintele au fost gâtuite de emoție și nu s-a înțeles nimic. Nu m-am opus. Încă dansam când trupul meu rămânea doar în lenjeria intimă albă pe care o îmbrăcasem
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353613_a_354942]
-
într-un document de pe la 1785. Pe omul cu dragoste de pământul unde pentru prima dată a deschis ochii, privind din poala mamei icoana Preacuvioasei, sub care luminița candelei ardea necontenit, înconjurată de sfințenia busuiocului și agheazma Bobotezei, îl cheamă Titus Podea, fiul comerciantului Petre Podea, om gospodar, isteț la minte, cu un statut social de calitate printre locuitorii Domneștiului. Și iată că, după ce ani la rândul a putut aduce o rază de lumină unor copii nevoiași, prin daruri de Sărbători, astăzi
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
1785. Pe omul cu dragoste de pământul unde pentru prima dată a deschis ochii, privind din poala mamei icoana Preacuvioasei, sub care luminița candelei ardea necontenit, înconjurată de sfințenia busuiocului și agheazma Bobotezei, îl cheamă Titus Podea, fiul comerciantului Petre Podea, om gospodar, isteț la minte, cu un statut social de calitate printre locuitorii Domneștiului. Și iată că, după ce ani la rândul a putut aduce o rază de lumină unor copii nevoiași, prin daruri de Sărbători, astăzi Titus Podea oferă o
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
fotografii, după o concepție grafică a unui alt domnișan, șuviță din marea familie a Stăncioilor, Laurențiu Ciolănescu, și a domnului Gelu Cazan, amândoi prelucrând fotografiile, ba mai mult, artistul Gelu Cazan a creionat cu exactitate casa părintească a lui Titus Podea, dărâmată astăzi, unde pe vremuri a fost cârciuma tatălui său, de unde parcă răzbate și acum damful vinului adevărat de Orlești și al pastramei de noaten, de-ți lasă gura apă. „Păcat că nu am găsit nicio fotografie cu casa părintească
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
acum damful vinului adevărat de Orlești și al pastramei de noaten, de-ți lasă gura apă. „Păcat că nu am găsit nicio fotografie cu casa părintească, s-a demolat așa... o istorie a unui neam... păcat”, mi-a spus domnul Podea. Nu vă necăjiți, domnule Podea, maestrul Cazan s-a întrecut pe sine, realizând cu multă precizie locul unde v-ați născut, de unde ați zburat la școli, și de acolo prin lumea întreagă. Ce am putea spune unui astfel de om
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
Orlești și al pastramei de noaten, de-ți lasă gura apă. „Păcat că nu am găsit nicio fotografie cu casa părintească, s-a demolat așa... o istorie a unui neam... păcat”, mi-a spus domnul Podea. Nu vă necăjiți, domnule Podea, maestrul Cazan s-a întrecut pe sine, realizând cu multă precizie locul unde v-ați născut, de unde ați zburat la școli, și de acolo prin lumea întreagă. Ce am putea spune unui astfel de om, unor astfel de oameni ale
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
oameni înstăriți, străjuită de turlele Bisericii din Sus lângă care, se știe, este un lăcaș sfânt, de pe la 1828, declarat monument istoric. Aici, în această casă, s-a născut Titus, în miezul verii anului 1932, în zodia Leului, norocind familia Petre Podea, pentru că mai târziu, muncind cu perseverență, a ajuns cineva. Și, dacă este să luăm în serios cuvintele marelui domnișan Petre Ionescu - Muscel, care spunea că „ești important atâta timp cât faci ceva pentru satul tău”, economistul Titus Podea a făcut ceva pentru
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
îndeletniciri, portul național al domnișanilor mei. Sunt bucuros și mândru totodată că am lângă sufletul meu, lângă ideile mele, pe tânărul vlăstar al familiei Stăncioiu, Laurențiu Ciolănescu, și pe amicul meu, arhitectul Gelu Cazan”, mi-a mai spus domnul Titus Podea. Ar mai fi ceva de adăugat, că economistul domnișan Titus Petre Podea are o viață fericită alături de buna sa soție, profesoară de matematici, pensionară acum, fostă directoare a Liceului „Nicolae Tonitza” între anii 1981 - 1990. Un ritm perfect de existență
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
dintr-o poveste Cu dor golgot în miez de drum. Despre înfrumusețarea necazurilor E vremea când se amestecă viața cu speranța, Poate Tolstoi visase la “Război și Pace “, Și orice pistolar întâi deschide clanața, Apoi trage, își omoară mucii pe podea și tace. Poate că Adam a visat la mărul Evei, Că orice șarpe ne poate duce în necaz, Cum Țarul Petru pe malul Nevei A pregătit pentru azi un alt ucaz. Maiakovschi striga fumând în piață -Cine nu e cu
ÎN MIEZ DE DRUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357283_a_358612]
-
Cameră junglei” cu un mobilier de lemn în forme mai ciudate, dar extreme de originale; un scaun uriaș, rotund care după spusele ghidului era favoritul Priscillei Presley, soția lui Elvis, si ca o altă ciudățenie: tavanul, ca și pereții și podeaua prezintă aceeași mocheta verde! Ciudat, nu?! Dar se pare că muzica lui Elvis sună mai frumos în această cameră tocmai datorită acestui artificiu care îmbunătățea acustică camerei. Elvis era atât de atașat de casă să încât una dintre cerințele sale
CAUTANDU-L PE ELVIS... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357324_a_358653]
-
și-i luă din chiloți tot ce agonisise dansând. Mucii împletiți cu sângele din nas îi ridicară lui Vasile părul pe spate. Era totuși un moldovean care avea jacă deci știa și ceava batai! În consecință, Ciordel rămase lat pe podele cu ficatul cumva la vedere spre bucuria recuperatorilor de organe, iar fericita pereche dispăru din zona de interes. O vreme lucrurile rămân în misterul necesar apariției legendelor iar după câțiva ani îl aflăm pe micuțul Manuel Ronaldinio Vasile Jr. Dihaleț
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
materialitate în praful greu și gros. Privea fascinat cum răzbătea ca un fascicul prin fanta geamlâcului. Soarele se cățăra acum undeva peste clădiri începând să-și dezvăluie discul de văpăi. Privea vrăjit acel spot absorbit de dușumea. Între ferestruică și podea, oblic în jos, se formase un coridor luminiscent care se descompunea spectral cu repeziciune, apoi tot mai lent, mai lent, în benzi cromatice: roșu, oranj, galben, verde... Benzile alternau din ce în ce mai distincte. Soarele i se înfățișa acum în totalitate, ca un
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357364_a_358693]
-
să citesc mai mult o aprind. -Unde zici că ai vinul? Mi-e sete! Interveni Gabi. -Imediat cobor în pivniță. Popescu a luat canceul de sticlă de pe masa și ieși încet pe ușă. Din când în când se auzea scârțâitul podelei. Între timp Bița, care mai fusese pe acolo, scoase dintr-un dulăpior patru pahare de sticlă având desenat pe ele câte un strugure. Între timp a sosit și Popescu cu borcanul plin ochi. -Repede ai venit! -Cu tâlvul se scoate
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
ar cere degeaba îndurare și iertare. Știa că adaugă loviturile promise cu mai mare tărie și încrâncenare. Nu suporta văicărelile și lacrimile celor vinovați de ceva. Iar băiatul era conștient de vinovăția sa. Bunicii tăceau neputincioși, cu ochii plecați spre podea, lăcrimând, iar Ioana, cu baticul la gură, se zguduia de plânsul ce o sufoca, neeliberat. Gabriel privea cu multă milă, mușcându-și buzele. Cunoștea usturimea acelor lovituri de curea pe fundul gol. - Asta e! Ți-au ajuns fiule? Pui mâna
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
Să lăsăm deoparte boxul după care se dă în vânt lumea bună, măcar pentru faptul că datori suntem unul altuia cu o iubire frățească, în timp ce legile ringului cer să-ți lovești cât mai tare partenerul și să-l dobori la podea. Să cadă! Să cadă el, nu tu. Cine iubește cu adevărat pe aproapele său, nu va îndrăzni să-l atingă nici măcar cu un cuvânt nelalocul său. De câte ori nu s-a întâmplat să moară un boxer în ring din cauza loviturilor? Sau
ZÂNA MEA CEA BUNĂ, 8 de ION UNTARU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357863_a_359192]
-
al dobitoacelor și loviturile lor de picioare. Cu rugăciunile sfântului, noaptea grajdul se umplea de bună mireasmă duhovnicească, căci acesta devenise locașul de nevoință unde el urma poruncile Sfinților Părinți: ceasuri nesfârșite de rugăciuni și îngenuncheri; puțin somn, ghemuit, pe podeaua goală și acoperit cu o pânză veche, postind multe zile cu puțină pâine și apă și rostind adesea psalmii Proorocului David, pe care îi zicea în limba în care îi învățase de la mama sa - în limba rusă: „Cel ce locuiește
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
scriiturii, farmec pe care il regăsesc, cu plăcere, la scriitorul (pentru că nu-l mai pot numi critic !) Constantin Trandafir ! Ce nuanțe... ce plăcere de a nara devastatoare, pentru ca, daca actul scriiturii nu ar fi fascinant, nimeni nu ar mai toci podelele eternității! „1989 - vedere din provincie”, „Cititul prozei - De la 1960 pînă azi”, „Scriitori și teme - Conversație în biblioteca”, „Cititul cărților - poezia - De la Nichita Stănescu pînă azi” (inspirat titlu și definitoriu pentru istoria literaturii române !) Constantin Trandafir, fiind un scriitor-critic remarcabil, are
NONEPOEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358273_a_359602]