2,904 matches
-
cătunul Pădureni și la vest cu satul Doroșcani (ultimele două sate aparțin de comuna Popești). Relieful este vălurat cu dealuri sub formă de platouri joase cu înălțimi care se situează între 115 și 178 metri, remarcându-se toate formele specifice podișului: creastă, mamelon, movilă, colină, șes, viroagă. În partea de sud a satului, la câțiva kilometri, se află Dealul Mare cu înălțimi de 368 metri. Din partea sudică se propagă către nord o mică rețea de izvoare care se unesc într-un
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
Dobrovăț este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comună se află la marginea de sud a județului, la limita cu județul Vaslui, în sectorul central-nord-estic al Podișului Central Moldovenesc subunitate a Podișului Moldovei. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ247, care o leagă spre nord de Schitu Ducă (unde se termină în DN24 și spre sud în județul Vaslui de Codăești, Dănești, Zăpodeni și Ștefan cel Mare (unde
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comună se află la marginea de sud a județului, la limita cu județul Vaslui, în sectorul central-nord-estic al Podișului Central Moldovenesc subunitate a Podișului Moldovei. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ247, care o leagă spre nord de Schitu Ducă (unde se termină în DN24 și spre sud în județul Vaslui de Codăești, Dănești, Zăpodeni și Ștefan cel Mare (unde se termină în DN15D). În
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
Iași. Formă teritoriului administrativ al comunei Dobrovăț este aceea a unui triunghi neregulat, orientat de la nord-vest, lung de aproape 23 km și cu lățimea medie de 4,7 km. Înălțimea reliefului de aici se înscrie între valorile altitudinale existente în Podișul Central Moldovenesc : 416 m altitudine absolută în dealul Rotundă , situat în partea de nord-vest a comunei și 146 m altitudine absolută , în șesul pârâului Dobrovăț , la marginea de sud-est a comunei; deci o diferență de înălțime de 270 m. Fragmentarea
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
structurală și eroziva, unde față reliefului aproape corespunde cu inclinarea spre sud-sud-est a straturilor geologice, iar întinderile cu aspect de platou se întâlnesc peste tot pe marile înălțimi, având lățimi de 400 până la 110 m (pe culmea dealurilor Rotundă , Perju , Podișul , Calina , Lacu etc). Pe unele din aceste platouri sunt mici depresiuni lacustre, în care apă ploilor abundente și a celei provenite din topirea zăpezilor staționează câteva zile, iar vegetația are caracter hidrofil. Spre valea pârâului Dobrovăț și a principalilor săi
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
de vară; umezeală aerului este sporită tot timpul, încât nici secetele nu sunt accentuate. Principalele caracteristici ale climei comunei Dobrovăț sunt generate de situarea comunei în partea de est a României, în vecinătatea mării câmpii din sud-estul Europei, în cuprinsul Podișului Central-Moldovenesc, având o înălțime a reliefului de 146-416 m altitudine absolută, o întinsă suprafață acoperită cu păduri de foioase(circa 52 % din totalul comunei) și cu o deschidere largă spre sud-est. Caracterul temperat al climei de aici este dat însă
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
secolul nostru (în sens meteorologic) pentru că au căzut numai 76 % din precipitațiile anuale (477,1 mm față de 638 mm media pe țară). Aria cu cel mai mare deficit de umiditate în sol, de peste 400 m³/hectar a cuprins aproape întregul Podiș Moldovenesc, unde este situată și localitatea Dobrovăț. Intensitatea mai mare a secetei s-a datorat deficitului de precipitații, temperaturii ridicate din cursul verii, cu un număr mare de zile tropicale (cu temperaturi de peste 30°) și nopți tropicale (cu peste 20
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
nord-vestic și sud-estic al bazinului hidrografic și 1,5 - 1,6 km/km²- în sectorul central. Pârâul Dobrovăț și afluienții acestuia își trag izvoarele din pânză de apă subterană de la bază calcarelor oolitice de Repedea care plachează părțile înalte ale Podișului Central Moldovenesc. Pe văile pârâului Dobrovăț și pe afluienții săi, se mai găsesc ape subterane cantonate la baza depozitelor deluviale de pe versanți și în șesul aluvionar al acestora. Aceste ape sunt exploatate prin fântâni cu adâncimi de 8-10 m, cum
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
Miroslava este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Balciu, Brătuleni, Ciurbești, Cornești, Dancaș, Găureni, Horpaz, Miroslava (reședința), Proselnici, Uricani, Valea Adâncă, Valea Ursului și Vorovești. Comună Miroslava este situată în partea centrală a județului, în nordul Podișului Bârladului, pe malul drept al Bahluiului, în vecinătatea sud-vestică a municipiului Iași. Este străbătuta de șoseaua de centură a Iașiului, desemnată că șosea națională, cu denumirea de "DN28D", drum ce leagă comună spre nord de Valea Lupului (unde se termină
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
ultimul loc e satul Tudor Vladimirescu - sat nou ce a fost înființat la 1892 datorită împroprietăririi unor cetățeni, care pun bazele acestui sat. Vecinii: Relieful comunei e unul colinar, ca formă și înfățișare având variații de la lunca (Lunca Șiretului) până la podiș, partea cea mai înaltă se află în centrul satului Muncelul de Sus (320 m.). În partea de vest a comunei apare o terasă, cea a Moldovei, lucru ce face mai evident promontoriul dintre cele două ape (cea a Moldovei și
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
nelocuita între ele. Muncelu de Sus este așezat la doar 4 km de centrul de comună și se împarte în trei sectoare: Vale, Deal și Vie. Relieful comunei este colinar că forma și înfățișare, având variații de la luncă-Lunca Siretului-până la podiș partea cea mai înaltă în centrul satului Muncelu de Sus (320 m) - precum și cu cele două terase ale Șiretului, aproape de același nivel cu lunca și care este inundabila, iar a doua este mai înaltă pe unde trece șoseaua județeană și
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
Tansa este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Suhuleț și Tansa (reședința). Comuna se află în extremitatea sud-vestică a județului, la limita cu județul Vaslui, pe malurile râului Tansa, în sectorul vestic al Podișului Central Moldovenesc. Este traversată de șoseaua județeană DJ246, care o leagă spre est de Țibănești și spre vest de Dagâța. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tansa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Tansa, Iași () [Corola-website/Science/301311_a_302640]
-
există 38 ha luciu de apă. Pe teritoriul comunei se află iazurile Stîrcea 1, Stîrcea 2 și Stîrcea 3 aflate în proprietatea consiliului Comunal Local Teritoriul comunei Strunga este situat în zona de contact dintre 3 unități naturale: Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei (șeaua Ruginoasă - Strunga) și Podișul Central Moldovenesc, ceea ce are ca rezultat complexitatea factorilor naturali și o multitudine de întrepătrunderi ale acestora. Comuna Strunga are un perimetru funciar silvic de 720 ha reprezentînd 10,13% din terenurile neagricole. Prin aplicarea
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
Pe teritoriul comunei se află iazurile Stîrcea 1, Stîrcea 2 și Stîrcea 3 aflate în proprietatea consiliului Comunal Local Teritoriul comunei Strunga este situat în zona de contact dintre 3 unități naturale: Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei (șeaua Ruginoasă - Strunga) și Podișul Central Moldovenesc, ceea ce are ca rezultat complexitatea factorilor naturali și o multitudine de întrepătrunderi ale acestora. Comuna Strunga are un perimetru funciar silvic de 720 ha reprezentînd 10,13% din terenurile neagricole. Prin aplicarea Legii Fondului Funciar au trecut în
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
România, formată din satele Chicerea, Goruni, Tomești (reședința) și Vlădiceni. Comuna se află în estul județului, la est de municipiul Iași, pe malul drept al Bahluiului și al râului Jijia, în zona confluenței celor două râuri, pe pantele nordice ale Podișului Central Moldovenesc. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de punctul de trecere a frontierei cu Republica Moldova de la Albița. La Tomești, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ248D și din el se ramifică șoseaua județeană DJ249E. DJ248D
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]
-
Totoești este un sat în comuna Erbiceni din județul Iași, Moldova, România. La numai 28 km depărtare de municipiul Iași, în Podișul Moldovei, și la 3 km distanța de D.N.28, ce trece prin localitatea Podu Iloaiei, se găsește așezat satul Totoești. Din punct de vedere administrativ, satul Totoești face parte, alături de Erbiceni, Bîrlești, Sprinceana și Spinoasa din comuna Erbiceni. Unele mărturii
Totoești, Iași () [Corola-website/Science/301314_a_302643]
-
119 km și un debit mediu anual de 2,8 m³/s. Suprafața bazinului este de 2.007 km². Izvoarele sale se găsesc la o altitudine de 500 metri în zona comunei Tudora (județul Botoșani), în partea de est a Podișului Sucevei, mai exact în partea de nord a Dealului Mare. Bahluiul parcurge Câmpia Jijiei Inferioare pe direcția NV-SE, trecând prin orașele Hârlău și Iași. Orașul Iași este străbătut pe o distanță de 14 km, împărțind practic orașul în două
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
s-au depus întâi în mare. Acum circa 40 milioane ani, placa indo-australiană se mișca spre nord-vest, înspre placa eurasiatică. Rocile vechi de pe fundul mării, aflate între ele, au fost treptat împinse în sus, formând începuturile munților Himalaya și ale podișului Tibet. La un moment dat, placa indiana a intrat sub cea Eurasiatică împingând și mai sus munții. Plăcile se mai mișcă și azi una spre cealaltă cu o viteză de câțiva centimetri pe an. Iar întreaga regiune s-a ridicat
Munte () [Corola-website/Science/300217_a_301546]
-
circulabilă pe întreaga ei lungime de 202,7 km, pe ambele sensuri de mers. Începe în estul Bucureștiului, în dreptul satului Cățelu, Ilfov, traversează Câmpia Română până la Fetești, traversează brațul Borcea, apoi Dunărea la Cernavodă, după care urmează un traseu prin Podișul Dobrogei până în capătul estic, unde se unește cu autostrada de centură a Constanței, A4. Construirea autostrăzii A2 între București și Constanța a început în era comunistă în timpul regimului condus de Nicolae Ceaușescu. Primul tronson, Fetești-Cernavodă, de aproximativ 18 km a
Autostrada A2 (România) () [Corola-website/Science/300225_a_301554]
-
la Nord de Târnăveni și 6 km la Sud de Iernut și pe valea pârâului Cucerdea. De asemenea la 37 km de municipiul Târgu Mureș, Râmnicu Vâlcea (160 km), Sibiu (80 km), Cluj-Napoca (78 km). Localitatea este așezată în centrul Podișului Transilvaniei între râurile Mureș și Târnava Mică. Satul Cucerdea este atestat documentar din anul 1278. Voi încerca, în numele memoriei martirilor cucerzeni, care au zăcut în gulagurile comuniste ale lui Dej și Ceaușescu, să redau istoria orală care este, în orice
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
moderată, definită de circulația si caracterul maselor de aer din vest si nord-vest. Acestui teritoriu îi sunt specifice verile mai călduroase, iernile lungi și reci. Urmărind valorile anuale ale temperaturii medii lunare se constată că în zona colinară și de podiș, luna cea mai rece este ianuarie (cu medii de -3 °C, -8° C), iar cea mai caldă, iulie (+18 °C, +19 °C). Numărul zilelor de vară oscilează între 60-85. Zilele tropicale sunt puține, astfel că abia se însumează 18 zile
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
Daia Română (în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România. Localitatea Daia Română este situată în Podișul Secașelor. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate. Pe teritoriul satului au fost descoperite (în punctul “Părăuț”) urmele unei așezări neolitice aparținând Culturii Petrești (de la sfârșitul mileniului al III-lea î.C.) și vestigiile unor așezări suprapuse (în punctul
Daia Română, Alba () [Corola-website/Science/300237_a_301566]
-
4 sate: Bălcaciu, Feisa, Căpâlna de Jos și Veseuș. Populația totală era în 2007 de 5272 de locuitori. Suprafață totală a comunei este de 105, 13 km². Primăria Jidvei este condusă de primarul Trif Alin. Localitatea Jidvei este situată în Podișul Târnavelor, pe râul Târnava Mică. Atestata documentar pentru prima dată în anul 1309 cu numele de "Sido" (din 1854 Jidvei), localitatea a oferit arheologilor un bogat câmp de cercetare, descoperindu-se aici urme ale existenței vieții omenești din neolitic, din
Jidvei, Alba () [Corola-website/Science/300246_a_301575]
-
Doștat (în dialectul săsesc "Dirstet", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România. CADRUL NATURAL: Așezată în Podișul Secașelor, are un relief predominant colinar cuprins între 300 și 500m. Varietatea reliefului, a florei și faunei precum și caracteristicile climatice o fac atractivă din punct de vedere turistic. OBIECTIVE DE INTERES TURISTIC: • ARTA POPULARĂ • ARTIZANAT • INSTALAȚII TEHNICE POPULARE • MANIFESTĂRI FOLCLORICE
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
Autostrada A3 este o autostradă în construcție, ce pornește de la București spre nord, urmând să traverseze Munții Carpați prin Valea Prahovei, să străbată Podișul Transilvaniei pe direcția SE-NV, și să ajungă, prin nordul Carpaților Occidentali, la punctul de trecere a frontierei cu Ungaria de la Borș. Autostrada va lega orașele București, Ploiești, Brașov, Făgăraș, Sighișoara, Târgu Mureș, Turda, Cluj-Napoca, Zalău și Oradea. Lungimea totală
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]