3,697 matches
-
adevărat îngrozită de a fi nevoită să povestească o asemenea nelegiuire. Doamne, iartă-mă! îngăima ea, cătând spre cer, Doamne, iartă-mă! repeta ea, căci avea cu adevărat de gând să-și continue totuși istorisirea. Odată baia isprăvită, prințul îi pofti pe toți să bea un castronaș din apa din care Soraya tocmai ieșise și toți și-au exprimat admirația, în proză și în versuri, în legătură cu minunatul gust pe care-l căpătase lichidul. Toți, în afară de vizirul Abu-l-Kasem Venegas care, departe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
din Granada. Castilienii aflaseră, se spunea, că la Basta cam începeau să se împuțineze proviziile. Pentru a-i convinge de contrariu, Yahya imaginase o stratagemă: să adune toate merindele care rămăseseră, să le așeze la vedere în suk, apoi să poftească o delegație de creștini care să vină să negocieze cu el. Intrați în oraș, trimișii lui Ferdinand au fost uimiți să vadă un asemenea belșug de produse de toate soiurile, astfel că s-au grăbit să-i raporteze regelui lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de atunci văzut pe stradă chip de femeie, nici măcar în cartierele sărace. Unele, chiar și fete abia pubere, își acopereau chipul din teamă de Dumnezeu, altele de teama bărbaților, căci se alcătuiseră grupuri de tineri înarmați cu ciomege care îi pofteau pe oameni să facă fapte bune și să fugă de rău. Nici o tavernă nu mai cuteză să-și deschidă ușa, nici măcar pe ascuns. Prostituatele părăsiră orașul în număr mare spre a se duce în tabăra asediatorilor, unde soldații le primiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
putea astfel să vă câștigați locul în Iad, Acolo unde focul este atât de mângâietor Când bate vântul dinspre miazănoapte. Sultanul ne-a primit cu un zâmbet abia schițat pe buze, dar care mi s-a părut binevoitor. Ne-a poftit cu un gest să ne așezăm, ceea ce am făcut abia atingând locul. Dar, chiar mai înainte ca discuția să înceapă, am văzut trecând prin fața noastră, spre marea mea uimire, un mare număr de demnitari, ofițeri, juriști - ulema -, oameni cu vază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Hamed nu era dintre aceștia; modesta lui locuință sta mărturie. — M-a întâmpinat cu politețea rece a celor care primesc necontenit cereri, mi-a povestit tata, având în glas o reticență pe care anii nu i-o spulberaseră. M-a poftit să iau loc pe o pernă moale și, după ce m-a întrebat, așa cum se cuvine, de sănătate, m-a rugat să-i spun ce vânt mă aducea la el. Când i-am spus, nu s-a putut împiedica să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
într-o casă la fel de modestă ca a noastră, situată în suk-ul negustorilor de parfumuri, în fundul unei înguste galerii cu arcade. Era de ajuns să dai la o parte o draperie ca să intri în bârlogul ei. O slujnică negresă ne-a poftit să luăm loc într-o încăpere micuță, după care ne-a condus, la capătul unui culoar întunecos, într-o sală ceva mai mare. Um-Bassar stătea așezată pe o uriașă pernă verde, cu părul acoperit cu un batic de aceeași culoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
vizitatoarelor, atunci când ele sunt bine făcute, să se dezbrace și să schimbe cu ei, adică în realitate cu Prințesa și cu acolitele sale, mângâieri amoroase. Dacă femeia acceptă să participe la acest joc, din prostie sau pentru că-i place, este poftită să facă parte din confrerie și este organizat un somptuos banchet în cinstea ei, la care toate femeile dănțuiesc împreună în sunetele unei orchestre de negri. Abia la vârsta de șaisprezece sau șaptesprezece ani am aflat povestea Prințesei cu demoni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
la care poți păstra o taină, căci un copil poate da la iveală, printr-o vorbă imprudentă, adevărata credință a părinților săi și le poate aduce astfel moartea. Și dacă acei nefericiți erau siliți să bea vin? Și dacă erau poftiți să mănânce carne de porc pentru a verifica dacă mai sunt sau nu musulmani? Atunci s-o facă, dacă sunt siliți, zise muftiul, dar să protesteze în inimile lor. Și dacă li se impunea să-L insulte pe Profet? Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să le văd purtate de medici, în cursul șederii mele la Roma. Noi, învățăceii, aveam o simplă tichie. În pofida științei și veșmântului lor, profesorii noștri erau mai toți oameni plăcuți, cu răbdare la explicații, atenți la talentele fiecăruia. Câteodată, ne pofteau la ei acasă, ca să ne arate biblioteca; unul avea cinci sute de lucrări, altul o mie, un altul mai mult de trei mii, și ne încurajau să ne îngrijim de caligrafie spre a putea copia cărțile cele mai de preț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
traduse câteva fraze, dar, în restul timpului, s-a mulțumit să mă observe cu o privire înduioșată și ocrotitoare. De îndată ce am isprăvit, s-a dus să doarmă, căci vânătoarea îl istovise; însă a doua zi dimineață, foarte devreme, m-a poftit să mănânc împreună cu el, mi-a înmânat prin secretarul său o sută de monede de aur ca să le dau unchiului meu, și mi-a mai dăruit și doi sclavi care să mă slujească în timpul călătoriei. M-a însărcinat să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
dar ele sunt aride, căci nu pot fi irigate decât cu apă din puțuri; în plus, sunt destul de sărăcăcioase, iar pentru a le face mai rodnice, locuitorii se folosesc de o metodă puțin obișnuită. Când vine câte un vizitator, îl poftesc să stea la ei acasă fără nici o plată, dar în schimb adună bălegarul animalelor, iar pe oameni îi fac să priceapă că ar însemna să-și ofenseze gazdele dacă și-ar face nevoile altundeva decât acolo. Astfel că drumeții sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
la hoțiile și la nelegiuirea lor. Răspunsul meu a fost însoțit de o izbucnire de furie: — Prin cuvinte de soiul ăsta au pornit toate războaiele care au distrus țările islamului. De altfel, poți să stai liniștit, sultanul nu m-a poftit la masa lui, nu mi-a oferit nici un dar și nici nu mi-a acordat mâna fiicei sale. Nu sunt așadar nici hoț, nici nelegiuit și nu risc să mă pomenesc azârlit în focul Gheenei. Numai că sora mea este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
îndeosebi anumite moschei pe care le văzusem în ținutul negrilor, cât și mormintele unor sfinți pe care le putusem vizita. Cum îmi făcusem însemnări precise, am putut vorbi vreme de două ceasuri încheiate, iar profesorul a fost încântat. M-a poftit la el acasă și m-a încurajat să-mi notez în scris observațiile, așa cum mai făcuseră înaintea mea Ibn Battuta 1 și alți călători la fel de iluștri. Am făgăduit că o voi face într-o zi, cu ajutorul lui Dumnezeu. Dascălul m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
stătea ghemuită la doi pași de ea, ocupată să frece până la strălucire o tavă mare de aramă înainte de începerea celui de al doilea ospăț de nuntă, care avea loc în seara aceea și la care, după datină, doar femeile erau poftite, doar slujnicele cântau și dănțuiau. Salma vorbea cu glas scăzut, încruntată. Când m-am apropiat, a tăcut brusc și s-a pus și mai tare pe frecat. Fatima s-a întors atunci și m-a văzut. Mi-a adresat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
șefi de clanuri, împărțise câteva pungi cu bani și pusese să fie însoțit în călătorie de vreo patruzeci de gărzi înarmate, cât și de un văr al suveranului din Fès, un prinț alcoolic și destul de pârlit pe care l-a poftit să stea o vreme în casa lui, trăgând astfel nădejde să-i amăgească pe oamenii muntelui că era în continuare bine văzut la curte. Pentru a ajunge la cei din clanul Beni Zerual, caravana trebuia să străbată teritoriul celor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să-și justifice rangul urcând mai sus decât cel mai mărinimos dintre cei aflați în subordinea sa. — Două sute de dinari! le aruncă el mândru celor din jur. Nu-mi credeam urechilor, dar seara, când stăteam lungit în camera unde mă poftise șeful tribului să-mi petrec noaptea, Hiba veni să mă vadă aducând întreaga sumă, adică mai mult de o mie opt sute de dinari. — Pe Dumnezeul care te-a făcut așa frumoasă, Hiba, fă-mă să pricep! De-a ce te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Selim purta pe deget un inel din argint, cu o lucrătură grosolană, dăruit, mi s-a spus, de către un astrolog. Când m-am ridicat, un paj m-a înveșmântat într-o robă lungă din păr de cămilă, apoi m-a poftit să-l urmez. Întrevederea se încheiase. Discuția putea începe, într-o altă încăpere, cu consilierii. Abia de am participat. Rolul meu era acela de a reprezenta, nu de a negocia, cu atât mai mult cu cât discuțiile, începute în arabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Guicciardini, cât mai sec cu putință. — Este vineri, 20 noiembrie 1523. Ajunsese la o ușiță. Bătu și intră, făcându-mi semn să-l urmez. Erau acolo trei fotolii roșii și goale, în chip de mobilier. Se așeză, fără a mă pofti să fac la fel. Nu-mi puteam explica atitudinea lui. El care fusese un prieten atât de apropiat, un confident, el care, o știam bine, aprecia așa de mult compania mea, care schimbase cu mine vorbe de duh și înghionteli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
vizitasem o cetate având drept ghid o oaste. De-a lungul întregii Via Larga și până la palatul Medici, unde am intrat pe neașteptate în curtea cu colonade, s-a desfășurat o adevărată paradă matinală. Un slujitor a venit să ne poftească să intrăm, dar Giovanni a refuzat sec: — Messer Alessandro este aici? Cred că doarme. — Dar messer Ippolito? — Doarme, de asemenea. Să mă duc să-i trezesc? Giovanni dădu disprețuitor din umeri și își întoarse calul. Ieșind din curte, mai făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
îndepărtarea de sacru nu poate fi decât nebunie și nu poate lua alte forme decât ale urâtului. În Pildele lui Solomon întâlnim aceeași echivalare între nebunie și moarte: „Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă și care nu știe nimic... ea poftește pe cei ce trec. Cine este neînțelept să intre la mine; Și omul nu știe că acolo sunt numai umbre, iar cei pe care îi poftește nebunia se află de mult în adâncurile șeolului (locuința morților)” (Pilde, 13-18) Urâtul este
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
și moarte: „Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă și care nu știe nimic... ea poftește pe cei ce trec. Cine este neînțelept să intre la mine; Și omul nu știe că acolo sunt numai umbre, iar cei pe care îi poftește nebunia se află de mult în adâncurile șeolului (locuința morților)” (Pilde, 13-18) Urâtul este moartea, îndepărtarea de centru, este nebunia necredinței și a păcatului, despărțirea de esența reală, de sursa vieții. Este moartea prin respingerea cuvântului sacru, a existenței întru
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
mea. Nu se poate să angajăm un astfel de tip la galerie. Clienții nu ar accepta așa ceva. Am ajuns în fața unui restaurant italienesc la colțul străzii Dover, umbrit de o prelată verde-măr, care părea ușoară, proaspătă și primitoare. Duggie mă pofti înăuntru, sărută cu tandrețe pe cineva pe care mi-l prezentă drept Luigi și ne așezarăm la o masă cu vedere la stradă, cu un aer de mulțumire. Ușile glisante erau deschise pe trotuar, aerul blând ne mângâia fețele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
un pachet de unt sau o bucată de salam uscat. N-a vrut să creadă că nu sunt dotat cu o astfel de miraculoasă sculă. Ne-a condus totuși până la ușă, ne-a și deschis-o, fără a ne mai pofti să revenim. Am mers târându-ne până la statui. Troleibuzele nu mai circulau de mult. Prinsese iar să fulguiască. Luminile orașului erau stinse. De undeva doar, din înălțimi, venea strecurată printre vălătucii fulgilor o lumină lăptoasă, ireală în așezarea ei peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
vorbim. Numai să fie de acord și Julián, firește. — El o să facă așa cum i se poruncește, asta-i bună. În acest punct al conversației, Julián apăru În ușa dinspre dosul prăvăliei, cu un tipar În mînă. — Don Ricardo, cînd veți pofti... — Spune-mi, Julián, ce ai de făcut În după-amiaza asta? Întrebă Aldaya. Julián se uită cînd la taică-său, cînd la industriaș. — Păi, Îl ajut pe tata aici, În prăvălie. În afară de asta. — Voiam să merg la biblioteca de... — Îți plac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ăleia de te-a adus Într-o asemenea stare? E din pricina amenințării? Nu-l băga În seamă. Ia să vedem, ce ți-a zis energumenul? Am răspuns fără să vreau. — Adevărul. — Adevărul după sfîntul Daniel Martirul? — Poți să rîzi cît poftești. Tare-mi mai e de folos. Nu rîd, Daniel. Doar că nu-mi place să te văd așa dispus să te autopedepsești. Oricine ar zice să ești gata-gata să te flagelezi. Dumneata n-ai făcut nici un rău. Are viața suficienți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]