3,259 matches
-
dau G. Sima, N. I. Rusu, I. I. Șchiopul, Virgil A. Popescu, Ion Moța, Onisifor Ghibu, Gh. Popp, Emil Panaitescu, Constantin Bucșan, I. U. Soricu, Nicolae Iorga, Gh. Pădure, Ioan Stătescu, Vasile Mangra, Atanasie Popovici, G. Bogdan-Duică, Pamfil Șeicaru (un articol polemic despre Tudor Arghezi), G. Opran. Redactată la Arad și tipărită la București și Craiova, Ț. este pusă în totalitate în slujba cauzei ardelenilor, prefigurând Unirea de la 1 Decembrie 1918. Articolele politice sunt tranșante în ceea ce privește realitățile cu Austro-Ungaria. În numărul 26-27
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290265_a_291594]
-
istoriei în Luptătorul pe două fronturi. În Casa Evantai umanitatea este organizată ingenios într-un veritabil sistem de „dicționar”. Protagonistul, Vlad Vlădescu, suferă de fixația borgesiană a scrierii-citire. Opera vieții lui - o carte-clasor numită simptomatic Divina tragedie pentru bibliofili - radicalizează polemic această dimensiune a creației, despre care se tratează și în Vărul Shakespeare, unde evenimentul capital e producerea anevoioasă a unei opere numite Hamlet de-al doilea, care dă prilej unei colaborări pline de semnificații între un precursor și un urmaș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
și alunecări pe lângă temă sfârșesc de regulă prin a servi tema. Ceva mai „aplicată” este critica în Ușor cu pianul pe scări, rezumând prezența cronicarului în revista „Ramuri”, activitate care a făcut deliciul epocii. Printre altele, memorabile sunt aici textele polemice (desființarea lui Eugen Barbu, de exemplu, cu Poezia românească contemporană), în care victima este luată ceremonios de departe până la sprintul devastator din final. Altă particularitate este utilizarea conceptualului și abstractului în forme și modulări empirice. „Lui S. îi este familiară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
riguros structurat. Se rezervă un spațiu larg știrilor, grupate în două ample compartimente: cele din străinătate și cele din țară, acestea din urmă, la rândul lor, având subdiviziuni de ordin politic, economic, militar-juridic, cultural, până la știrile diverse și chiar adnotările polemice și umoristice. Comentariile sunt în general mai puține și axate cu prioritate pe Situația din țară. O secvență aparte a sumarului o reprezintă de fiecare dată “Pagina pribegiei”, înfățișând la zi statutul juridic al exilatului, dar și posibilitățile de asistență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286600_a_287929]
-
instaurării comunismului în România. Interesul strict cultural al publicației este determinat, în bună măsură, de prezentarea activității și a manifestărilor intelectuale ale Asociației Culturale „Mihai Eminescu”, comentate constant, număr de număr, dar și de relevarea unor incitante comentarii critice și polemice cu privire la începuturile „revoluției culturale” în România. Redacția sau redactorul C.r. nu evită chiar reproducerea de epigrame și de versuri retorice la adresa regimului de la București: „Guvernul merge la recepții/ Iar poporul la percepții” sau „Regele nu mai e pe tron
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286600_a_287929]
-
și rspunsurile mai greu de ptruns. Astfel, întrebându-se ce este funcțiunea de oprire, de inhibiție a psihismului uman ? el rspunde: O oprire, un obstacol, o amânare, orice oprire constituie în ordinea vital excitantul principal. În termenii explicației riguroase și polemice, Ralea precizeaz c funcția de oprire, de inhibiție a psihismului uman nu ni se pare a duce la consecințe pesimiste (aluzie la pesimismul unor Klages, Schopenhauer și Nietzsche, care explic omul și comportamentul uman sub semnul voinței sau a lipsei
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
în Trenul Literaturii: Paulo Teixeira (poet), Ana Luisa Amaral (poetă, și ea, și autoare a unei cărți de cântece pentru copii) și Inñs Pedrosa (jurnalistă și romancieră). Cu ultima am avut deja ocazia să discut, chiar să încrucișăm niște fraze polemice pe tema „iubirii” portughezilor pentru americani. Ceilalți abia urmează să se desprindă din grupul încă anonim al coechipierilor noștri. Până pe la 10, când ne vom urni din loc, asistăm la învălmășeala gării, facem poze pe întrecute pe fundalul unui mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Thomas Wolhfahrt, conducătorul Trenului Literaturii, cu un cuvânt de salut care nu poate fi prea nou, pentru că a tot salutat în această călătorie președinți de țări și primari. Wolga Ipatava, scriitoare belorusă, colega noastră din Trenul Literaturii, introduce niște note polemice, vorbind despre necesitatea libertății de expresie și a reformelor democratice și în Belarus. Traducerea în engleză se face cu multe omisiuni, ceea ce stârnește nemulțumirea noastră, a celor care cunoaștem limba rusă. Mai ales se revoltă ucrainenii. Alberto Porlan, care stă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mine în încercarea de a găsi noi căi de a scrie despre Irlanda de Nord (am spus încercarea de a găsi, întrucât pentru mine căutarea continuă). Într-un articol pe care l-am publicat acum câțiva ani, chiar precizam, cu o intenție polemică implicită, că datorită temelor sale, Salman Rushdie este de fapt cel mai mare scriitor irlandez pe care l-am citit vreodată. - Glenn, spune-mi ceva despre subiectele cărților tale. Ai publicat multă proză scurtă și numeroase articole în presa britanică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
fie contaminate de stările lumești. Înzestrarea analitică îi permite o valorificare superioară pe terenul criticii literare, L. dovedindu-și aptitudinile în comentarii ample la autori ca George Bacovia, Jean Bart, Liviu Rebreanu sau Mircea Ivănescu. Se remarcă îndeosebi studiile, fertile polemic, despre Alexandru Ivasiuc (1986) și despre Hortensia Papadat-Bengescu, postfață la o ediție din 1988. Interpretul răstoarnă imaginea critică a anilor ’70, mutând accentul pe latura analitică, iar nu pe cea socială a romanelor lui Ivasiuc, și propune o nouă lectură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
, revistă literară și umoristică apărută la București, bilunar, între 15 ianuarie și 15 mai 1896. Numai nouă numere se păstrează din această publicație redactată de Alceu Urechia. Denumirea periodicului ascunde o intenție polemică, vizând rubricile literare ale cotidianului socialist „Lumea nouă”. În L. v. se parodiază o anume manieră de a discuta situația literaturii române, specifică epocii (lipsa publicului avizat, mulțimea traducerilor ș.a.), chiar programul revistei fiind o spirituală parodie a articolelor-program pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287891_a_289220]
-
a secolului trecut, memorabilă cel puțin pentru relansarea hegelianismului pe direcții diferite de marxism și de weberianism, precum și pentru Încercarea (e drept, eșuată și nu lipsită de ambiguitate ideologico‑etică) de a depăși dihotomia stânga‑dreapta. Prin Raymond Aron, prietenia polemică dintre Kojève și Strauss (astăzi documentată și prin publicarea fascinantei lor corespodențe, de către Michael S. Roth și Victor Gourevitch) s‑a transmis generației următoare: Allan Bloom a fost legat toată viața de cel mai important grup de filozofi politici din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
opiniei publice americane și internaționale ca și, tot mai mult În ultimii douăzeci de ani, În fața cetățenilor israelieni și a evreilor din dispora pentru care spiritul critic trece Înaintea conformismului și pragmatismului . Formula „industria Holocaustului” are o istorie complexă și polemică: a fost Întrucâtva lansată de publicistul și scriitorul Leon Wieseltier, care acum o regretă; Wieseltier, cunoscut la noi În urma publicării În 22 a recentei sale polemici cu Adam Michnik privind responsabilitatea poporului polonez pentru Holocaust, este redactorul de literatură al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
principal, Andrei Codru, îi sunt împrumutate mai multe elemente identitare (vârstă, profesie, avere, trasee în lumea politică și financiară), ca și opinii și idiosincrasii ale lui N. față de noile manifestări din societatea românească. Expunerea detaliată a atitudinii se datorează temperamentului polemic al autorului și dăunează realizării romanului, însă ajută într-o măsură la caracterizarea personajului și motivează în cele din urmă cursul acțiunii, amenințat de idilic și de melodramatic. Nu se poate spune același lucru și despre „colocviile” dintre erou și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
rezistență românească prin cultură, deși coordonarea ideologică și financiară a „buletinului” aparținea grupării Constantin Vișoianu - Al. Cretzianu, în deschisă opoziție cu perspectiva Ligii Românilor Liberi, coordonată de generalul Nicolae Rădescu. G. Timofte (pseudonimul lui George Ciorănescu) înfățișează într-un comentariu polemic Condeie genocide, iar Nicolae Morcovescu aduce în dezbatere actualitatea lui André Gide tocmai în momentul în care marele scriitor intra în eternitate. În numărul din aprilie 1951 apar semnături noi: Nicoară Beldiceanu cu un material intitulat Basarabia - pământ românesc, Virgil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289339_a_290668]
-
pregnant literar-culturale se dovedesc a fi numerele din iulie-august 1952 și din februarie 1953. Th. Cazaban se referă la comemorarea lui I.L. Caragiale și comentează volumul Iphigenia de Mircea Eliade, șapirografiat în Editura Cartea Pribegiei, în timp ce Nicoară Beldiceanu scrie articolele polemice Consecințele politicii moscovite și Probleme de istorie românească, N. Morcovescu - Forma internă a exilului, L.M. Arcade - comentariul Literatura mâinilor murdare, vizând compromisurile comuniste, iar Aristide Burileanu - o cronică severă în marginea literaturii lui Constantin Virgil Gheorghiu. Din ultimul număr rețin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289339_a_290668]
-
clasificate drept literatură satirică și implicit eliminate din discuțiile serioase despre raportul dintre autor și textul produs de el. Lumea văzută de un român rupt în fund (1996) aplică tehnica eliberării de complexe la relatările de călătorie, care devin astfel polemice față de „complexul Dinicu Golescu” (mirare, admirare și comparare în raport cu ce ai lăsat acasă). Expresia căutat vulgară e consonantă cu „românul rupt în fund”, care nu se mai miră de nimic și nu dă doi bani, la propriu, pe rafinamentele civilizației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
Vieața nouă" apar primele panorame substanțiale, informate asupra fenomenului literar francez modern. „Vieața nouă” și-a format cenaclul ei de poeți dându-le acestora uneori calificative umflate așa cum se făcea cu poeții, din paginile „Literatorului” O parte din articolele sale polemice le publică aici : În discuțiile polemice niciodată Ovid Densusianu nu alunecă spre exagerări și nu pune o patimă oarbă, fiind obiectiv: „Dacă fraza caustică, ironia tăioasă nu scoboară niciodată la atacurile personale în care trivialitatea nu cunoaște nici o margine. Chiar
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
informate asupra fenomenului literar francez modern. „Vieața nouă” și-a format cenaclul ei de poeți dându-le acestora uneori calificative umflate așa cum se făcea cu poeții, din paginile „Literatorului” O parte din articolele sale polemice le publică aici : În discuțiile polemice niciodată Ovid Densusianu nu alunecă spre exagerări și nu pune o patimă oarbă, fiind obiectiv: „Dacă fraza caustică, ironia tăioasă nu scoboară niciodată la atacurile personale în care trivialitatea nu cunoaște nici o margine. Chiar când e silit să intre în
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
sau al personalităților și nu afirmă nimic până când nu se îngrădește de cele mai convingătoare dovezi” În polemicile sale arată și dovedește Junimiștilor vremii sale care a fost contribuția lui Alecsandri la mișcarea de primenire a literaturii române. Articolele sale polemice împotriva dicționarului Academiei devin veritabile studii de filologie prin observațiile și îndreptările aduse. În jurul reformei ortografice se conturează o altă polemică a scriitorului, care opta pentru ortografia fonetică, făcând puține concesii etimologicului. Probabil cea mai puțin cunoscută latură a activității
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
I, 1985). În viziunea autorului, două ar fi caracteristicile esențiale ale dramaturgiei noastre, expuse în Incursiuni în istoria dramaturgiei române. De la Gh. Asachi la Camil Petrescu (1971): lirismul, în sensul participării „ardente” a creatorului, a „neobișnuitei sale disponibilități pasionale” și polemice, și tendința spre echilibrul clasic al expresiei. Clasicism și romantism în dramaturgia românească (1816-1918) (1973) aduce într-un prim capitol precizări teoretice referitoare la teatralitatea clasicismului, ca expresie concentrată a mimesisului (organizarea convențiilor structurii dramatice, condiția logică a conflictului, simplitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
Octombrie”. Ultimul intervine în dezbatere Paul Georgescu („T. Maiorescu - critic literar”, în Viața românească, nr. 12, 1963, pp. 107-147), care mai scrisese anterior despre criticul junimist, nu întotdeauna în termenii cei mai cordiali. Mult mai abil decât L. Rusu, evită polemicele și își structurează demersul prin apelul la peste o sută de citate din T. Maiorescu, pentru prima dată publicate după 1944. într-un studiu bogat în referințe din opera criticului apar destul de puține relicve ale limbajului de lemn, având în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
al treilea volum, destinat inițial publicului francez, pune acum la îndemâna cititorilor români copioase extrase din corespondența dintre Churchill și Roosevelt, însoțite de un comentariu care urmărește negocierile Aliaților cu Stalin înainte și după sfârșitul războiului. Concluzia sugerează, deși fără accente polemice, responsabilitatea Marii Britanii, mai întâi pentru instalarea influenței sovietice în România în 1944, apoi, prin alte concesii, un an mai târziu, pentru menținerea ocupației militare sub pretextul asigurării comunicațiilor cu Austria. Documentele înseși îngăduie nuanțarea acestei teze, dar nu contestarea ei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
456. Dennis Deletant, România sub regimul comunist, Centrul pentru Studii Românești, Iași, 1999, p. 101. David Floyd, op.cit., p. 108. „Cum a venit la putere Nicolae Ceaușescu”, Magazin istoric, vol. 29, nr. 7, 1995, pp. 3-7. Wu Leng-xi, 10 years polemic: a reminiscence of sino-sovietic relations, 1956-1966, Central Literature Publishing House, Beijing, 1999, vol. II, pp. 778-824 și 826. Dennis Deletant, op.cit., pp. 102-103. Stephen Fisher-Galați, op.cit., p. 77. Yang Shang-Kun Diary, Central Literature Publishing House, Beijing, 2001, pp. 604 și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
categorii intelectuale (cunoaștere/adevăr, eficiență/ineficiență)? Pentru că eu cred că numai așa se pot Înțelege aspectele esențiale ale vieții noastre și se pot rezolva probleme tragice. Țin să demonstrez că este vorba despre o punere În practică deosebit de importantă și polemică a Principiului ierarhiei cadrelor. Vă voi explica mai bine unde doresc să ajung. Există un tip de inteligență folosită În regim privat și un tip de inteligență folosită În regim public, fiecare având scopurile, valorile și criteriile sale. Interesul meu
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]