KorAP: Find »[drukola/base=polonez & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...73 74 75 ...179 >

4,456 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655

fiecare dată și spânzurați În fața Întregului lagăr, spre a da exemplu. Totuși, există documente În acest sens În care se spune că, În prima perioadă a existenței lagărului Auschwitz, când probabil paza nu a fost chiar atât de perfecționată, câțiva polonezi au reușit să evadeze fără să fie prinși. Unii dintre ei au ajuns și În Occident, au Încercat să facă cunoscute ororile din acest lagăr, nimicirea fizică a deținuților pe scară industrială. Ciudat și oarecum inexplicabil este faptul că papa

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
care au dat așa-zișii kapo pentru foarte multe lagăre, erau și ei deținuți. Și acolo a fost - se spune, eu nu am văzut - singurul caz de canibalism În Bergen-Belsen, Între ucraineni. Tot lângă noi a fost un lagăr cu polonezi... Evrei polonezi. Care, Între noi fie vorba, s-au descurcat mai bine decât noi, că se pricepeau mai bine la a trata anumite lucruri. - Asta Înseamnă că și polonezii, și ucrainenii erau mai vechi acolo. - Erau și francezi, și olandezi

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Bergen-Belsen, Între ucraineni. Tot lângă noi a fost un lagăr cu polonezi... Evrei polonezi. Care, Între noi fie vorba, s-au descurcat mai bine decât noi, că se pricepeau mai bine la a trata anumite lucruri. - Asta Înseamnă că și polonezii, și ucrainenii erau mai vechi acolo. - Erau și francezi, și olandezi... erau multe sublagăre. Eu vorbesc de sublagărul nostru, sublagărul de evrei unguri. - Acestea erau criteriile? - Exact. Erau pe națiuni, dacă vreți, pe origini, pe țări... Lagărul de evrei unguri

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
după apel venea căruța și lua morții. Întâi erau despuiați de haine și apoi erau trimiși la rug. - Ce se Întâmpla cu hainele? - Erau luate de alții. - De către colegi? - Așa cred. Eu nu am despuiat niciodată pe nimeni. - Spuneați că polonezii se adaptau cel mai bine... - Erau mai bine organizați. Trebuie să știți că ei erau mai vechi acolo. La ei au Început internările În lagăre din 1941. - Țigara era un fel de monedă de schimb. Mai existau asemenea valori? - În afară de

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
acest lucru e valabil și pentru România. Și soldații au jefuit când a fost posibil. Poate ați auzit de cazuri din Polonia unde, Într-un orășel, s-a spus că nemții au omorât și până la urmă s-a dovedit că polonezii au făcut treaba aceasta. Nu au existat bunuri de schimb. Doar că omul renunță la mâncare ca să fumeze o țigară În plus. Oamenii nu mai aveau bunuri, dar aveau această bucată de pâine. - Exista un fel de magazie a lagărului

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
noi nu ne duceau la muncă. În acest lagăr a fost cazat și Sonderkommando - erau cei care lucrau la crematorii. Tot dintre deținuți. Niște aleși. Și la un moment dat, În lagărul de muncă apare scarlatina. Comandantul lagărului era un polonez - deținut. Deci apare scarlatina În baracă. Era nenorocire, că eu nu avusesem scarlatină și nu eram imun. Neamțul ne controla de două ori pe zi. Trebuia să te dezbraci până la brâu. Dacă aveai pete te scotea. Erau duși cu mașina

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Dacă aveai pete te scotea. Erau duși cu mașina - credeam că-i duce la spital, dar, de fapt erau lichidați. Nu mai ieșeam nici afară, eram ținuți În baracă zi și noapte, tot timpul. Eram În carantină. Într-o zi, polonezul ăsta, fiind beat, s-a scăpat și ne-a spus ce s-a Întâmplat cu toate familiile, că toți sunt arși. - Până atunci nu știați? - Nu. Și atunci stăteam la Îndoială, dacă nu minte beția din capul lui. Care au

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
probabil că ați fi mers la muncă... - Nu știu ce gânduri aveau cu noi. La Birkenau nu erau fabrici. Dar, totuși, un lagăr de muncă, unde te scoteau la anumite munci, era... Aici unii evadau: fiind duși la o anumită distanță, fiind polonezi, localnici, se puteau organiza evadări. De obicei erau prinși. Anumite zile erau pentru pedeapsă: atunci ne adunau pe toți În Platzlager, iar vinovații erau bătuți. Era un fel de capră și unul dintre deținuți aplica un fel de vergea subțire

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
despre ce e vorba. M-am trezit că ne-au dat la o parte pe toți ăștia slăbănogi și mici, În baraca 13. Dar când mi-am dat seama, fiind destul de descurcăreț, am reușit să fug În altă baracă: niște polonezi m-au scos și m-au introdus acolo. - Prima selecție când a fost? - Prin iulie. - Și cum s-a făcut? - Ne-au pus În rânduri câte cinci, după care a venit medicul german și a făcut selecția. Doctorul Mengele. - Cum

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
iar cine nu ajungea la șipcă era selectat. Normal că nu aveam Înălțimea necesară: oricât mă Întindeam, nu ajungeam la șipcă. Ei, și nu am mai ajuns la baracă: am fugit. M-am dus la alte barăci, tot cu niște polonezi, care te ascundeau. Fiindcă era o Învălmășeală... În acele selecții nemții refăceau situațiile, că nu știau exact numărul. A treia și ultima selecție a fost În iulie-august - dar a fost de altă natură. Eram Într-o baracă de maturi. Eram

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
mai era nimic se terminase totul. Mă duc la capătul barăcii și o iau la vale, spre terenul de fotbal. Norocul meu că nu m-au văzut nemții. Eram destul de bine Îmbrăcat. Și mă bag Într-o baracă, tot niște polonezi mă ascund. Seara Însă, tot niște ciraci vin și Încep să ne adune, să ne bage acolo În baracă - cred că voiau să completeze numărul celor care fugiseră. Cum am fugit eu, desigur că or mai fi fost și alții

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
meu era acolo - ăsta din Târgu-Mureș. La un moment dat, nu știu cum, s-a produs o busculadă În fața ușii. Eu, folosind această ocazie, mă reped la ușă și mă trage cineva afară. Am fugit În baraca de vizavi, unde tot niște polonezi m-au luat și m-au ascuns. În 15-20 de minute veneau mașinile. M-au ascuns, a trecut toată treaba... Asta m-a marcat. Eram, dacă rețin eu bine, În baraca 21. Nu mai eram În 13. - Asta când s-

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Erau foarte religioși. Dimineața te scoteau din baracă, ei imediat Începeau cu rugăciunea. Dimineața și seara făceau rugăciune. Noi nu făceam rugăciune, dar ne Înghesuiam În jur, de frig. Ei, să știți, când treceau pe lângă noi acești comandanți de lagăr polonezi te lăsau În pace. Nu pot să spun că era o spiritualitate organizată, dar exista totuși, cât de cât, credința asta că, rugându-te, te poți salva. Dar niciodată nu am crezut că nu voi supraviețui. Cred că acest optimism

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
colțurile Europei. În afară de România, nu cunosc alte țări europene, Franța, Cehoslovacia, Belgia, Italia, Iugoslavia, poate că au fost excepții, care să nu fi avut reprezentanți În aceste lagăre. Majoritatea, sigur, evrei, dar și neevrei. Au fost evrei, deținuți politici, creștini, polonezi, francezi din Rezistență, chiar și germani, În număr destul de mare și germani... În afară de politici și cei care au fost Împotriva Anschlus-ului, au fost și homosexuali, de drept comun, băgați aici, cu anumite semne negre. Cu patru crematorii, Auschwitzul a fost

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
lovit, m-a luat sub braț, sub pătură... Ploua, săracul, a scos bandajul de pe furunculul lui și mi l-a pus mie. Când am scăpat de selecție - când am fugit, la Auschwitz - și m-au ascuns ăia sub pătură, niște polonezi... Sau ăla care m-a găsit ascuns și m-a dat doar În primire - și ăla, săracul, nu avea ce să facă: „Fugi unde Îți fuge capul”. Au fost momente de acest gen... Sau polonezul ăla de la Auschwitz care când

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
ascuns ăia sub pătură, niște polonezi... Sau ăla care m-a găsit ascuns și m-a dat doar În primire - și ăla, săracul, nu avea ce să facă: „Fugi unde Îți fuge capul”. Au fost momente de acest gen... Sau polonezul ăla de la Auschwitz care când m-a văzut prăpădit, mic, jigărit, mi-a dat o bucată de pâine și o conservă... - Spuneați că În condiții de privare de liberate și de foame omul devine animal. Cum vă explicați că unii

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
fost construit În 1937 de haftlingii care veniseră de la Oranienburg. Și din alte lagăre au fost aduși aici, să construiască un lagăr mare, că se știa că se apropie războiul și că or să vină sute de mii de ruși, polonezi... Că avea Hitler planul lui: știa când o să atace Cehoslovacia, Rusia... În ’38 au venit și prizonierii austrieci. Deci ăștia nu erau de drept comun: erau comuniști, social-democrați, ca pe urmă să vină și catolicii bavarezi, pe care Hitler nu

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
urmă mergeai la kapo, ăia care conduceau lucrările... Toți erau nemți din ’35-’38. Mai erau printre ei, dar asta nu se referă la Dachau - o să ajungem la lagărul de muncă -, conduceri interioare de altă naționalitate decât germană: greci, francezi, polonezi, care erau cu mult mai răi decât nemții. Și evrei au ajuns kapo. Erau cel puțin la fel de răi ca și nemții, dacă nu mai răi. Și am să vă spun de ce: social-democrații care au fost Închiși prin ’35-’38 aveau

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
fie o spânzurare. Atunci intrau ei cu tobe... citeau sentința... - Au existat Încercări de sinucidere În lagăr? - Oamenii ajunși la acest nivel de slăbire fizică și psihică nu aveau curajul să se sinucidă. Adică mureau lent.... - Cum vă Înțelegeați cu polonezii, cu francezii... - În germană - asta era limba. Toți Învățau germana. - Care erau mai bine pregătiți pentru a supraviețui? - Polonezii. - De ce? - Pentru că ăia pe care i-am mai găsit noi erau deja de doi-trei ani, iar selecția naturală și-a spus

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
la acest nivel de slăbire fizică și psihică nu aveau curajul să se sinucidă. Adică mureau lent.... - Cum vă Înțelegeați cu polonezii, cu francezii... - În germană - asta era limba. Toți Învățau germana. - Care erau mai bine pregătiți pentru a supraviețui? - Polonezii. - De ce? - Pentru că ăia pe care i-am mai găsit noi erau deja de doi-trei ani, iar selecția naturală și-a spus cuvântul. Francezii mureau ca muștele... Noi eram niște oameni zdraveni față de ei. - Erau evrei francezi sau francezi? - Francezi-francezi, aduși

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Înainte, că aici era bucătăria - că Îi mulțumim domnului Adler din România că a menționat lucrurile astea. Și era modificat. - Trecuseră 30 de ani de la Holocaust și, totuși, cum de existau asemenea inadvertențe? - Ce se Întâmplă... Hai să ne Înțelegem. Polonezii nu prea au avut de-a face cu Auschwitz. Pe vremea soluției finale, pentru polonezi s-a aplicat la Treblinka, când Birkenau Încă nu exista. Și s-a aplicat prin Împușcare, prin diverse metode, nu prin gazare... Camere de gazare

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
lucrurile astea. Și era modificat. - Trecuseră 30 de ani de la Holocaust și, totuși, cum de existau asemenea inadvertențe? - Ce se Întâmplă... Hai să ne Înțelegem. Polonezii nu prea au avut de-a face cu Auschwitz. Pe vremea soluției finale, pentru polonezi s-a aplicat la Treblinka, când Birkenau Încă nu exista. Și s-a aplicat prin Împușcare, prin diverse metode, nu prin gazare... Camere de gazare Încă nu existau, așa că polonezii nu prea veneau la lagărul asta. Ei nu prea știau

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
de-a face cu Auschwitz. Pe vremea soluției finale, pentru polonezi s-a aplicat la Treblinka, când Birkenau Încă nu exista. Și s-a aplicat prin Împușcare, prin diverse metode, nu prin gazare... Camere de gazare Încă nu existau, așa că polonezii nu prea veneau la lagărul asta. Ei nu prea știau ce era. Celor care au fost acolo nu le-a venit În minte sau nu știau ce a fost acolo, așa că nu au semnalat chestia asta. Așa că dacă eu am

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
din astea, În afară de alea negre, că alea negre erau prin definiție nemți. Dacă nu scria nimic pe triunghiul ăla Însemna că e neamț. Dacă scria o literă, În funcție de litera respectivă, Însemna de unde este. De exemplu F - francez, U - ungur, P - polonez, R - român. Deci eu aveam un triunghi roșu, o linie galbenă sus... Pe triunghiul meu scria U - ungur. Al doilea lucru interesant. După ce i-au făcut pe șefii ăștia, care nici nu se comparau cu șefii de la Birkenau - erau niște

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
generația care a apucat epoca românească, ce Învățau franceza din clasa I de liceu până la bacalaureat. Franceza era obligatorie. Francezii erau foarte Încântați că majoritatea vorbeau franțuzește și atunci noi aveam un regim, de exemplu, mult mai bun decât aveau polonezii - și ăștia știau franțuzește, dar erau mai puțini decât noi. Și ăsta era un mare avantaj. Veneau și ne spuneau ultimele știri, ce s-a mai auzit de la BBC, unde au mai ajuns trupele americane, cele englezești... Nu mai vorbesc

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]