2,744 matches
-
de cocoș. (Gh.F.C.) Cocoșul e înger văzut. (Gh.F.C.) Cînd cocoșul se face de trei ani, ouă un vîrcolac. De-aia trebuie să tai cocoșul înainte. (Gh.F.C.) Numai ticălosul care ajunge în iad drăcuie cocoșul. (Gh.F.C.) Omul trebuie să dea de pomană un cocoș altuia de un leat cu el, ca pe lumea cealaltă cocoșul să-i iasă înainte cîntînd. El cîntă și cînd vine dracul să ceară sufletul, ca dracul să se sperie și să fugă. (Gh.F.C.) Spasmurile din somn trec
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să se vindece, i se schimbă numele, prefăcînd o vînzare cătră altă femeie. Cînd îți mor copiii, să-i vinzi pe fereastră altora, și cu banii ce iei pe dînșii să cumperi lucruri de mîncare și să le dai de pomană. Copiii se vînd numai celor ce le trăiesc băieții. Cînd un copil se naște, să nu-i faci nimic de mai înainte, nici cămeșă, nici scutece, căci e ră u de moarte. Dacă unei familii îi moare primul copil, nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trebuie a-i da din toată inima, fără să-i pară rău, că la din contra, n-are parte din lucrul primit. Să nu-ți ponegrești darul tău sau pe al altuia, că superi pe Dum nezeu și-ți ia pomana făcută. Dărnicie Dacă apuci copilul, după ce s-a născut, trei zile în șir de mîna dreaptă, el va fi darnic. Deget Să nu te uiți la altul cînd se pișă, că-ți crapă degetele. Se crede că dacă-i îngălbenesc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pierde numărul. Cînd ouă găina ou cu vine într-însul, iese o arătare. Să nu te uiți la găină cînd ouă, că orbești. După ce un mort este îngropat, se dă peste mormînt o găină, apoi acea găină se dă de pomană pentru acel mort, ca pe lumea cealaltă să-i răcîie potecile de ciulini. Nu e bine a tăia găinile împiedecate. Cînd strigi găinile pe la ajunuri, n-ai să ai găini. Apă neîncepută, amestecată cu făină de popușoi, arsă, e bună
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că apoi ar uita de casa părintească așa de curînd ca și găinile. Găinile care se duc plocon la nuntă de părinții fetei e bine ca muma ginerelui să le azvîrle pe casă, ca mireasa să facă lesne copil. Pomana făcută cu o găină abia atunci e primită dacă i se spală găinii picioarele. Cînd dai găină de pomană, i se spală picioarele să fie bună de sămînță. Dacă ți-a dat cineva vreo găină de pomană și vrei să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la nuntă de părinții fetei e bine ca muma ginerelui să le azvîrle pe casă, ca mireasa să facă lesne copil. Pomana făcută cu o găină abia atunci e primită dacă i se spală găinii picioarele. Cînd dai găină de pomană, i se spală picioarele să fie bună de sămînță. Dacă ți-a dat cineva vreo găină de pomană și vrei să o păstrezi, las-o puțin cu capul sub aripă, ca să-și uite de vechea stăpînă. Să nu pui găina
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
facă lesne copil. Pomana făcută cu o găină abia atunci e primită dacă i se spală găinii picioarele. Cînd dai găină de pomană, i se spală picioarele să fie bună de sămînță. Dacă ți-a dat cineva vreo găină de pomană și vrei să o păstrezi, las-o puțin cu capul sub aripă, ca să-și uite de vechea stăpînă. Să nu pui găina în sac cînd o duci undeva, că-i rău. Dacă a mîncat vreo găină grăunțe cu strigoaie*, se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sine, e semn de moarte. i Cînd plesnește icoana, se crede că este cea mai mare nenorocire a casei. Cînd trosnește icoana e rău de moarte. Icoana cînd s-o ciocni cu păretele nu este semn bun. E foarte aleasă pomana cînd o faci cu o icoană. După icoana ce a stat pe pieptul mortului stă patruzeci de zile sufletul lui. Cînd icoana făcătoare de minuni are stropi de apă (e asudată) e semn că va ploua. Ied Cînd ți-a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
strice grindina țarinei. j Joile de după Paști nu se ară, nu se lucrează la cîmp nimică, că e primejdios de secete, tră snete etc. Joi, în Săptămîna Patimilor, să nu se spele rufe, căci la morți, în loc să li se ducă pomana ce li se dă, se duc lături din spălături. Nu lucra în Joia Apelor [a noua joi după înviere], că e rău de înțepat. Judecată Cînd cineva are judecată cu altul, își face o ață de cînepă de vară și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd se dezgroapă un mort și se găsește neputrezit, se crede că-i jurat; în cazul acesta, se reazimă de zidul unei biserici, apoi îi ci tește preotul rugămintea de dezlegarea jurămintelor ce pot fi asupra lui. în unele localități, pomenile ce se împart pentru un mort se fac în formă de scară, căci pe acea scară se suie mortul la cer. Lacrimă Lacrimile care cad pe obrazul mortului îl frig ca apa cea clocotitoare și-i îneacă sufletul. Lampă Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
poți ținea în mînă, pune după ușă lumina cea mică, căci e lumina celor înecați. Dacă la botez cură* vreo lumină, apoi se zice că copilul prin toată viața lui va plînge. Dacă pe lumea aceasta nu dai lumînare de pomană, n-ai lumină pe lumea cealaltă. Cînd se face acatist contra vreunui făcător de rău, lumînările se aprind de la cotor, ca să meargă vrăjmașului îndărăpt, cum arde lumînarea. Cînd se umple lumînarea, cătră cine se varsă, acela numaidecît capătă parale. Lumînarea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
măcinat la moară nouă și să bea apă de la fîntînă nouă. (Gh.F.C.) Măr E a belșug să scuturi mărul în ziua de Sf. Ilie - și măcar două mere de sînt, să chemi copiii în grădină și să le dai de pomană. Mărgele Cînd pui mărgele la gît, plîngi beat. Dacă un băiat poartă de mic mărgele, apoi se crede că, crescînd el mare și îmbătîndu-se, va plînge ca muierile, va fi muieros. Dacă pui copilului mărgele la gît, petrece zile cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pînă la Sf. Petru, cînd împart de sufletul morților. Altele așteaptă pînă la Sf. Ilie. Merele să nu se bată, apoi să se mănînce, căci va bate piatra. Pînă la Sf. Ilie nu se mănîncă mere, cînd se dau de pomană întîi, căci n-au parte sufletele morților de pomană. Cînd se coc merele, părinții care au copii morți să nu mănînce pînă nu dau de pomană, căci dacă vor mînca, copiii lor de pe lumea cealaltă nu pot să ia și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Altele așteaptă pînă la Sf. Ilie. Merele să nu se bată, apoi să se mănînce, căci va bate piatra. Pînă la Sf. Ilie nu se mănîncă mere, cînd se dau de pomană întîi, căci n-au parte sufletele morților de pomană. Cînd se coc merele, părinții care au copii morți să nu mănînce pînă nu dau de pomană, căci dacă vor mînca, copiii lor de pe lumea cealaltă nu pot să ia și ei mere, cînd se scutură merii acolo, în ziua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bate piatra. Pînă la Sf. Ilie nu se mănîncă mere, cînd se dau de pomană întîi, căci n-au parte sufletele morților de pomană. Cînd se coc merele, părinții care au copii morți să nu mănînce pînă nu dau de pomană, căci dacă vor mînca, copiii lor de pe lumea cealaltă nu pot să ia și ei mere, cînd se scutură merii acolo, în ziua de Sînziene și Sf. Petru, fiindcă au mîncat întîi părinții lor. Mers Nu e bine să mergi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moarte pentru cei rămași în acea casă. Cînd se duc să dreagă mortul (înfig mestecăul în mormînt, pun acolo tărîțe, aprind cîlți), se duc și se întorc muți, ca să nu moară ăi de-acasă. Cînd stăpînul unei case noi face pomană pentru morți, nu o face în casa lui, ci în altă casă, fiind rău de moarte. Spre a afla ori de vor trăi sau muri, femeile topesc ceară sau plumb. Dacă plumbul sau ceara topită ia forma crucii, apoi e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că apoi moare fata sau gospodina casei aceleia. Nu-i bine să spui bocetele care spun femeile cînd duc mortul la groapă, fiindcă se poate pricinui moartea cuiva. Cînd găsești șerpi prin holdă, moare cineva, și dintr-însul ajunge la pomană. Pe cine strigă bolnavul cînd e aproape să moară, acela va muri îndată după el. Se crede că dacă află cineva bani în pămînt, acela în curînd va muri. Dacă îți curge sînge din nas, îți va muri o rudă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de sufletul aceluia. Se crede că acela care a avut aici, pe pămînt, mai multe femei pe ceea lume va trăi cu acea dintîi, iară celelalte vor sta în urma ei. Femeia care moare în poziție, să i se dea de pomană un scăunel și un baston, ca să aibă pe lumea cealaltă pe ce ședea și în ce se sprijini. Se crede că copiii care mor înainte de miezul nopții iau pînea și averea părinților, iar acei care mor spre ziuă, aceia lasă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tînăr, iar cel ce moare bătrîn pe ceea lume va trăi ca om bătrîn. Perna la mort se face din florile aduse de femei. Dacă mortul stă cu gura deschisă, se roagă la oameni ca să-l ierte ori cere de pomană, ori e semn că are să mai moară cineva din acea casă. E păcat dacă se bocește mortul noaptea. Poporul crede că, murind cineva de moarte năprasnică, așa i-a fost scris, deci așa trebuia să se întîmple numaidecît, mai curînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mort, să nu zici „Bună ziua“ sau „Bună sara“, căci pentru casnici numai bună nu este acea zi sau acea sară. Unde e mort, nu se dă bună vremea, nici nu se face nimic, că amorțesc mînile. Cînd se dă de pomană pîne și vin, și cel care le primește, voind să bea din acel vin, greșește și varsă pe jos, acesta este vreun semn că i-a fost foame și sete mortului pentru care s-a dat acea pomană. Cei ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dă de pomană pîne și vin, și cel care le primește, voind să bea din acel vin, greșește și varsă pe jos, acesta este vreun semn că i-a fost foame și sete mortului pentru care s-a dat acea pomană. Cei ce vin la mort nu se petrec, că nu-i bine. Să nu treci calea mortului, că-ți amorțește mîna. Se crede că dacă sapă cineva o groapă pentru un mort și apoi plouă în acea groapă, mortul merge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mîncare și băutură. Lumînarea se duce la biserică, se arde la icoana Maicii Domnului, apoi se pune aprinsă la mormînt. Poporul dă, după ce s-a scos mortul din casă în ogradă, peste sicriu, hainele mortului sau din vitele sale de pomană sau de suflet - și crede că prin aceasta i se vor ierta celui mort pă catele și sufletul își va afla pacea veșnică. După ce un mort se pornește la mormînt, se ia apă în oala cu care a fost scăldat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din acea casă. Pe podul care duce la drum se pune o pînză peste care se trece cu mortul și peste care merg cei ce au venit la mort, care apoi se dă unuia cu un colac și lumînare de pomană; și această pînză, ca și aceea care pe unele locuri se pune pe sicriu, e puntea pe care va putea trece sufletul mortului la rai. După ce omul moare și pleacă cu el, în locul lui în pat [se] pun pîne, sare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lumînare furată de la mort. Moartea are unelte de cosaș: ciocan, nicovală, coasă și gresie. (Gh.F.C.) Mortul din familie spurcă mai mult decît mortul străin. (Gh.F.C.) Femeile care gătesc mortul pentru groapă sînt necurate, nu au voie să gătească mîncarea de pomană. Ele trebuie să se spele cu agheasmă și să meargă la preot. (Gh.F.C.) Frații născuți în aceeași zi, săptămînă sau lună sînt legați pe viață. La moartea unuia, se fac rugăciuni pentru ca celălalt să trăiască. (Gh.F.C.) Morții sînt pizmași pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gh.F.C.) Cine bea din craniu de om se tîmpește. (Gh.F.C.) Cui bea apă din scalda mortului îi piere pofta de cele lumești. (Gh.F.C.) Talajul și rămășițele de lemn de la coșciug se pun în focul la care se coc colacii de pomană. Să nu le aduci în casă, că vei avea pagubă. (Gh.F.C.) Se crede că spițerii fac doctoriile din osînza celor care mor prin spitale. (Gh.F.C.) Brîndușele de toamnă sînt florile morților. (Gh.F.C.) Moașă Moașa pentru un copil e mai scumpă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]