2,423 matches
-
o desprindem din actul întocmit de voievod în ianuarie 1717, prin care scutește de dări Mănăstirea Cetățuia și 40 de poslușnici ai mănăstirii, pentru ajutorul dat în lupta cu austriecii: „Făcut-am domnia mea acest testament sfintei mănăstiri, întru vecinică pomenire, ca să fie iertată de toate dajdele...De vreme că au miluit Dumnezeu că s-a tâmplat întru acest an, la veleat 7225 <1717> ghenar 10, de au trimis nemții pe Frănță căpitanul, și au venit cu nemții și cu cătane
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
întru ajutor și am ieșit și noi din mănăstire, și dând războiu nemților...i-am înfrânt, și o samă dintr-înșii au căzut la robie, iar o samă au perit la războiu, care trupurile acelor periți sau făcut movilă, întru pomenire vecinică, deasupra trupurilor celor periți, în care movilă este și Frănță căpitanul împreună cu alte trupuri”. Este ușor de dedus că este vorba de Crucea lui Ferencz, din Târgușorul Nicolina. Printr-un alt act, din decembrie 1717, Mihai Racoviță voievod dăruiește
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
au ajuns”. Intrarea în curtea mănăstirii este străjuită de un turn clopotniță cu o arhitectură demnă de Renașterea Italiană. Din pisanie aflăm că turnul a fost ridicat „cu toată cheltuiala și osârdia sfinții sale, chir Macarie Hrisoverghi monah, pentru veșnica pomenire. Fost-au sârguitori cu ostenelile dumnealui Ștefan Ruset vel paharnic, cu giupâneasa dumnealui Maria Sturza”. Turnul adăpostește: camera clopotelor, un paraclis, o tainiță pentru cele sfinte în vreme de primejdie și o cămăruță pentru clopotar. Biserica este construită în pur
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
-ul a fost călăuzită pe câmpurile de bătălie, în grele și hotărâtoare momente, de căpetenii care, prin bărbăția și virtuțile lor au adus la îndeplinire porunca nestrămutată a poporului românesc. Printre aceștia, cronicile vremii, au înscris, întru glorioasă și neperitoare pomenire, numele domniei tale care simbolizează închinarea unei vieți pentru binele și propășirea oștirei, prin îndeplinirea până la capăt a datoriei. În campania anului 1913, trupele de sub comanda dumitale au ajuns până la poalele Balcanilor, iar în marele războiu, Armata a IV-a
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
și mai ales viitorilor soldați ai armatei române, un legământ și un exemplu de eroism. Dumnezeu să-i odihnească în pace! Comitetul Asociației Naționale a Veteranilor de Război din Suceava, unde am fost membru De Ziua Eroilor la slujba de pomenire la monumentul Eroilor, Siret Tânăr militar la Școala de Ofițeri în Rezervă, Ineu-Arad 4. Studenția la Facultatea de Medicină din Cluj Napoca În noiembrie 1944 am fost lăsat la vatră gol la trup și în suflet, dar cu toată această situație
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
însemnătatea Restaurației etc., omagiind personalitatea regelui. Bacovia (care rămăsese cu gîndul la pomelnicul de la începutul mesei - n. m.), în tot timpul cît a vorbit D.Mareș, aprinzînd lumînarea înfiptă în colăcelul din fața sa, a rostit în surdină, sacadat, «Veșnica lui pomenire!» La plecare, șeful de secție Gheorghe Antohi, care îl fixase cu privirea fără întrerupere, m-a întrebat: -Cine-i nebărbieritul și posomorîtul ăla care a stat lîngă dvoastră și care tot timpul cît a vorbit d-l Mareș despre Majestatea Sa
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Gheorghe Antohi, care îl fixase cu privirea fără întrerupere, m-a întrebat: -Cine-i nebărbieritul și posomorîtul ăla care a stat lîngă dvoastră și care tot timpul cît a vorbit d-l Mareș despre Majestatea Sa, aprinzînd lumînarea, a îngînat «Veșnica pomenire!»? Cine l-a adus aici?... Bacovia mergea spre casă la brațul lui N. Anghel. Eu mergeam cu magistratul Aurel Teodorescu și cu avocatul N. P. Roșu. -E poetul Bacovia, prietenul lui N. Anghel. -Ce poet!... Este un bolșevic. Am să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dresez acte țapăne și am să-l vîr la zdup. Clădirea Secției de jandarmi era aproape. -Nu este bolșevic, domnule șef! Este un poet, om cumsecade, om de onoare... -Dacă-i om de onoare, atunci de ce tot timpul zîcea «Veșnica lui pomenire!», ca preoții la moartea cuiva? Cine murise la masa unde am ospătat așa de bine și unde d-l Mareș a vorbit așa de patriotic despre Majestatea Sa? -Crede-mă că-i om cinstit, romîn cu inimă bună și doritor de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
civilă, în evidența Secției de jandarmi a fost trecut Anghelov! - n. aut.). Bulgarii și rușii sînt bolșevici, și noi avem ordine să-i prindem pe toți bolșevicii și să-i trimitem acolo unde să li se cînte și lor «Veșnica pomenire!». -Dacă Bacovia a rostit «Veșnica pomenire!» n-a făcut-o pentru că ar fi bulgar și bolșevic. Dînsul fiind o fire duioasă și sentimentală, a fost pătruns de rostirea cîntării «Veșnica lui pomenire!» de la începutul mesei, apoi cam toropit de vinul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a fost trecut Anghelov! - n. aut.). Bulgarii și rușii sînt bolșevici, și noi avem ordine să-i prindem pe toți bolșevicii și să-i trimitem acolo unde să li se cînte și lor «Veșnica pomenire!». -Dacă Bacovia a rostit «Veșnica pomenire!» n-a făcut-o pentru că ar fi bulgar și bolșevic. Dînsul fiind o fire duioasă și sentimentală, a fost pătruns de rostirea cîntării «Veșnica lui pomenire!» de la începutul mesei, apoi cam toropit de vinul așa bun, servit de noi toți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
unde să li se cînte și lor «Veșnica pomenire!». -Dacă Bacovia a rostit «Veșnica pomenire!» n-a făcut-o pentru că ar fi bulgar și bolșevic. Dînsul fiind o fire duioasă și sentimentală, a fost pătruns de rostirea cîntării «Veșnica lui pomenire!» de la începutul mesei, apoi cam toropit de vinul așa bun, servit de noi toți, a absentat de la cele vorbite cu atît însuflețire de d-l Mareș și a rămas în cugetul său la pomenirea celor adormiți; de aceea a tot
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pătruns de rostirea cîntării «Veșnica lui pomenire!» de la începutul mesei, apoi cam toropit de vinul așa bun, servit de noi toți, a absentat de la cele vorbite cu atît însuflețire de d-l Mareș și a rămas în cugetul său la pomenirea celor adormiți; de aceea a tot rostit «Veșnica pomenire!». Ai observat că la sfîrșitul cuvîntării d-lui Mareș, eu l-am trezit pe d-l Bacovia din visarea lui, spunîndu-i că sîntem gata de plecare. Și, d-le șef de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mesei, apoi cam toropit de vinul așa bun, servit de noi toți, a absentat de la cele vorbite cu atît însuflețire de d-l Mareș și a rămas în cugetul său la pomenirea celor adormiți; de aceea a tot rostit «Veșnica pomenire!». Ai observat că la sfîrșitul cuvîntării d-lui Mareș, eu l-am trezit pe d-l Bacovia din visarea lui, spunîndu-i că sîntem gata de plecare. Și, d-le șef de secție, să nu uiți niciodată că în opera sa
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
despre misoginismul politic și intelectual de la noi? 21 mai 2009 E greu de explicat astăzi frisonul maladiv pe care scandarea nevinovată " Nu mai vrem un zece mai/Fără Regele Mihai" îl trezea în anii '90. În acele vremuri, la simpla pomenire a numelui Majestății sale, încă Regele României din punct de vedere strict juridic (un act semnat sub amenințarea armei este nul de drept în orice justiție democratică), odată cu căderea regimului criminal comunist, o masă indistinctă de cetățeni, nu numai instrumentele
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
I. Emandi pentru județul Suceava au demonstrat convingător anterioritatea satului față de cea a statului medieval românesc, altfel spus că toate satele atestate documentar, ca danii făcute de domnii Țărilor Române unor slujitori „pentru dreaptă și credincioasă slujbă” sau mănăstirilor pentru pomenirea lor și a urmașilor, sunt mai vechi cu mult față de data înscrisă în documentul de danie. Pe măsura lărgirii investigațiilor, tot mai multe categorii de izvoare au fost puse să lucreze pentru descifrarea vechimii localităților din arealul etnic românesc (sate
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de după 1348. Pentru exemplificare ne vom referi la documentele elaborate de cancelaria Țării Românești Moldova în timpul lui Alexandru cel Bun și a fiului său, Ștefan. Prin documentul din 18 noiembrie 1409 din Suceava, Alexandru cel Bun dăruiește mănăstirii Moldovița „pentru pomenirea sufletelor înaintașilor noștri și pentru sănătatea noastră vama Moldoviței (vama de la vărsarea râului Moldovița în Moldova-n.a.) uric, cu tot venitul, în vecii vecilor”. Documentul din 14 aprilie 1411, un fals din secolul al XVIlea, întărește dania din 1409
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de fecior lu Ștefan Hasnăș din Câmpulung împreună cu soțul ei, preotul Vasile din Calafindești, dăruiește mănăstirii Moldovița fânațurile Miculile și Sălătrucu de pe moșia Vama, cumpărată cu zapis de moșul său de la niște oameni din Vama, vecini ai mănăstirii Moldovița, pentru pomenirea lor și a moșului lor” . Dania s-a făcut cu martori, înalte fețe bisericești: Macarie, egumen de Voroneț, Meftodie, egumen de Solca, Dosoftei, egumen de Umor, Ioasef, egumen de Putna și adeverit de Dosoftei, episcop de Rădăuți De la prima vedere
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
după Marea Unire (1918) și revenit în actualitate după sfârșitul dictaturii lui Ceaușescu. Dacă patriarhul Miron Cristea vedea Catedrala drept „un simbol al unității de neam și credință”, regele Ferdinand I adăuga și valoarea de monument al recunoștinței: „...și veșnica pomenire a celor răposați pentru înfăptuirea României întregite” (după Centrul de presă Basilica - www.basilica.ro). Astăzi se marșează în continuare pe ideea unității național spiritual și se pune un accent special pe marca de biserică „apostolică”: patronul ortodocșilor români fiind
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
după Marea Unire (1918) și revenit în actualitate după sfârșitul dictaturii lui Ceaușescu. Dacă patriarhul Miron Cristea vedea Catedrala drept „un simbol al unității de neam și credință”, regele Ferdinand I adăuga și valoarea de monument al recunoștinței: „...și veșnica pomenire a celor răposați pentru înfăptuirea României întregite” (după Centrul de presă Basilica - www.basilica.ro). Astăzi se marșează în continuare pe ideea unității național spiritual și se pune un accent special pe marca de biserică „apostolică”: patronul ortodocșilor români fiind
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mă anunța că pe 13 și 14 februarie, Trupa de Teatru Birlic se va deplasa la București, pentru a susține două spectacole cu piesa Al cincilea anotimp, la Teatrul Nottara și la Centrul Militar, dar și pentru un moment de pomenire a marelui actor, la împlinirea a 42 de ani de la trecerea sa în eternitate. Odată cu invitația la teatru, am fost rugată să organizez pentru tinerii actori și o vizită la Palatul Parlamentului. Am primit cu entuziasm invitația și am pregătit
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
spital... Sărim în timp, după ce s-au căsătorit părinții mei, moment în care se împlineau șapte ani de la moartea bunicului din partea tatei și a avut loc „dezgropăciunea“... S-au adunat ai mei la marginea gropii, a fost o slujbă de pomenire, s-a servit niște vin, țuică etc., a plecat popa, iar bunicul din partea mamei a sărit în groapă și a luat în mână craniul, mângâindu-l: „Măi cuscre, măi, să nu vii matale la nunta copiilor?! Știi ce frumos a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
Hristos. Apostolul neamurilor spune în această epistolă: Domnul Iisus, în noaptea în care a fost predat, luând pâine și binecuvântând, a frânt-o și a spus: Acesta este trupul meu care se frânge pentru voi; aceasta să o faceți întru pomenirea Mea de fiecare dată când veți mânca." La sfârșitul mesei, făcu la fel cu paharul cu vin, spunând: "Beți dintru acesta toți, acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulți se varsă spre iertarea păcatelor; aceasta să
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
dată când veți mânca." La sfârșitul mesei, făcu la fel cu paharul cu vin, spunând: "Beți dintru acesta toți, acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulți se varsă spre iertarea păcatelor; aceasta să o faceți întru pomenirea Mea de fiecare dată când veți bea." Parabola lui Hristos a devenit una din primele taine ale religiei celei noi. La fel cum Isis pleacă cu barca pe apele Nilului în căutarea rămășițelor soțului defunct, căutarea Graalului a reprezentat pentru
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Brun. "Pe Argeș în gios, Pe un mal frumos, Negru-vodă trece Cu tovarăși zece, Nouă meșteri mari, Calfe și zidari, Și Manole, zece, Care-i și întrece. Merg cu toți pe cale Să aleagă-n vale Loc de mănastire Și de pomenire. Iată, cum mergeau Că-n drum ajungeau Pe-un biet ciobănaș Din fluier doinaș, Și cum îl vedea Domnul îi zicea: "Mândre ciobănaș, Din fluier doinaș! Pe Argeș în sus Cu turma te-ai dus, Pe Argeș în jos Cu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
-a pustiu Și urlă-a morțiu." Cât îl auzea, Domnu-nveselea Și curând pleca, Spre zid apuca Cu nouă zidari, Nouă meșteri mari Și Manole zece Care-i și întrece. "Iată zidul meu! Aici aleg eu Loc de mănastire Și de pomenire. Deci voi, meșteri mari, Calfe și zidari, Curând vă siliți Lucrul de-l porniți, Ca să-mi ridicați, Aici să-mi durați Mănastire naltă Cum n-a mai fost altă, Că v-oi da averi, V-oi face boieri, Iar de
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]