4,442 matches
-
la polul conducerii, ar deține cheia absolută a "reușitei". În spatele acestor lideri preamăriți de o hegemonie cu totul magică, se profilează "blocuri culturale" care nu au sens decât în conjunctura binară pe care și-o asumă. Decorul acestui nou teatru populat cu lideri eroici care sunt una cu masele indistincte ale muncitorilor se dovedește a fi, printr-o curioasă răsturnare a desemnărilor, "capitalismul cultural" pe care îl hrănește un weberism redus la o stare de note explicative. Acest curent ne permite
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ai afirmării unui nou statut câștigat printr-o muncă salariată prestigioasă. Logica interdicției vizează deci și eventuala intrare în întreprindere a femeilor din grupul de rudenie al acestora, amenințând tocmai prin aceasta promovarea statutară fixată în imaginar într-o întreprindere populată de bărbați, unde cei mai vechi muncitori au devenit cadre bucurându-se de o demnitate egală cu cea a straturilor mijlocii întâlnite în cartierul lor fost pakistanez, unde femeile nu trebuie să muncească în afara căminului. Riscul unei cereri presante de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de marile complexe miniere din Rhodesia de Nord). Răspunzând, nu fără ambiguitate, unei cereri formulate de autoritățile politice sau industriale însele, antropologii britanici ai schimbării sociale și-au îndreptat treptat atenția asupra formelor de organizare socială în aceste centre miniere, populate de migranți temporari și "celibatari" (bărbați singuri), precum și asupra schimbărilor induse, în regiunile de origine, de migrările raportate la muncă. Evidența deplasărilor indivizilor în spații geografice și sociale diverse presupunea elucidarea raporturilor între diverse locuri 84. La vremea respectivă, însă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
lumii reale, obișnuite. Personajele lui Caragiale au o astfel de calitate, ele ajungând pe treapta de jos a fantasticului căci ,,irealitatea imediată, coincidențele stranii, hazardul obiectiv, coerențele inexplicabile cu prelungiri imaginare tulburătoare. În acest regn totul pare liber și necesar, populat de vise, de fapt revelații ale clarviziunilor superioare’’. Comparat adesea cu romanul polițist, fantasticul este un gen care cultivă un tip special de ,,senzațional’’, ca element comun ele au enigma, de aceea în nuvele vom întâlni mai des decât în
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
fabulosul feeric, fantasticul miraculos, fantasticul mitologic, fantasticul filozofic, fantasticul enigmatic sau fantasticul absurd. Fabulosul feeric reprezintă modalitatea specifică basmului românesc, cu observații de natură morală sau socială, căci omul se confruntă cu ființele fabuloase pe care le învinge. Universul este populat de eroi aparent nătângi, cheflii, suciți, isteți, buni, în conflict cu dracul, moartea etc. În Povestea lui Stan Pățitul, Dănilă Prepeleac, Ivan Turbincă a lui Ion Creangă apare fabulosul feeric. Opera Povestea lui Harap-Alb respectă schema basmului fantastic popular, dar originalitatea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
trăsături ale unui mediu anarhic, ci reflectă, în schimb, internalizarea anumitor identități de către actori. Prin urmare, sistemul internațional este cel puțin posibil deschis față de o transformare în alt sens decât logica auto-ajutorării, prin schimbări la nivelul culturii unităților care îl populează (Wendt, 1992). Una dintre problemele acestei direcții de argumentare constă în faptul că autorii constructiviști nu precizează clar mecanismele capabile să genereze o asemenea transformare sistemică. Wendt a răspuns acestor critici în lucrarea lui recentă, Social Theory of International Politics
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
liberală se deosebește fundamental de modelul neorealist și de cel instituționalist. Liberalismul se bazează pe ceea ce constructiviștii numesc un model transformațional al structurii, în care anarhia apare deschisă, potențial, la transformări prin schimbări la nivelul culturii și identității unităților ce populează sistemul internațional (Dessler, 1989, pp. 452-454). Totuși, un model liberal depășește această pretenție generală specificând o dinamică istorică și sociologică bine delimitată, care încurajează apariția și perpetuarea acestei tendințe. În special, Huntley sugerează că anarhia ar putea avea o logică
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
după lungi perioade de uitare. Altfel spus, dacă este definit de artistul care-l produce, el își găsește legitimitatea prin ceea ce devine sau va putea deveni în multiplele interpretări care-l metamorfozează de-a lungul timpului. Diferite figuri de interpreți populează lumile culturii în zona spectacolelor vii, evident, dar și în cea a intermediarilor de toate felurile. Toate au ambiția de a da sens bunurilor culturale. • Interpreții din spectacolele vii Virtuozii de notorietate internațională se consideră (sau sunt priviți) drept creatori
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pe lumea excelenței, din această lume în care cresc zadarnicele visuri ale omenirii, în care domnește falsul, ignorarea sau minciuna de sine, chinul năpraznic al izbânzilor inaccesibile, nefericirea, sfâșierea, invidia, resentimentul, asuprirea de sine și asuprirea celorlalți - din această lume populată de patimi se nasc maladiile de destin. Ratarea decurge din duelul nefericit cu limita care te desparte pe tine de tine însuți. Ceea ce înseamnă că ratarea nu se poate naște decât într-un univers care este populat de prejudecata faptei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
din această lume populată de patimi se nasc maladiile de destin. Ratarea decurge din duelul nefericit cu limita care te desparte pe tine de tine însuți. Ceea ce înseamnă că ratarea nu se poate naște decât într-un univers care este populat de prejudecata faptei și în care promisiunea se însoțește cu așteptarea împlinirii ei. Dar cum orice faptă - și mai ales aceea care urmează să dea socoteală de "sensul vieții" și de împlinirea lui - presupune o ieșire din sine către scopul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
eu" și "celălalt" acum? "Reneagă-ți tatăl și refuză-ți numele și ia-mă pe mine toată." Cine sânt "eu toată" și cine este cel care nu mai are tată și nume? Cine sîntem noi, care prinși în relația iubirii, populăm hotarele celuilalt cu lipsa noastră de hotare? Ce a rămas din noi, după ce iubirea ne-a desființat? În lumina iubirii, și cu atât mai mult în lumina iubirii contrariate, tot ceea ce până atunci îmi părea intim își pierde consistența, nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
riscăm oricând damnarea în locul unei condamnări de câteva luni. Această carte despre limită este o apologie a vagului. Lucruri vagi, poate cele mai vagi, sânt omul, Dumnezeu, libertatea. Vagul este opusul precisului. Vagul este ceea ce rămâne după traversarea unui spațiu populat cu limite. Limita îl închide pe om mai întîi în spațiul precisului. Problema este cum să parcurgem apoi treptele precisului, pentru a ajunge la lucrurile vagi. ANEXE SEMANTISMELE RADICALULUI *PER- ȘI COMPLEXUL PERATOLOGIC În limbile indo-europene în general și în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care vine și se așază într-un spațiu "curățindu-l" după ce înainte și l-a "croit" (räumen) prin hățișuri. Odată curățat, spațiul respectiv devine loc (Ort), și anume loc cu o structură organizată (Ortschaft), determinat de relația lucrurilor care-l populează (pomi, grădină, animale domestice, coliba, prispa etc.). În orice caz, gândesc în limitele unei recuzite heideggeriene și traducând așa nu pot greși, chiar dacă nu traduc "exact"." Deși filologic vorbind sânt în continuare uimit, simt că Noica e singurul la ora
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în imaginarul întîlnirii mele cu el, la jucării, în Darmstădter Hof, în galeria luxoasă care străjuia Hauptstrafie în partea dinspre Bismarckplatz, se afla un superb magazin de jucării care se desfășura pe trei etaje, intitulat caraghios Knoblauch ("Usturoi"). Vitrina era populată de o faună de pluș, reni stranii în mărime naturală, cu burțile bej și cu coarnele și copitele din catifea neagră, maimuțe cu coada verde și cu ochi mari de sticlă, ursuleți Panda... Presărate printre aceste personaje de sorginte waltdisney-ană
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
joc cu mărgele de sticlă", de pe urma căruia omenirea (sau ființa unei comunități) nu se alege cu nici un profit. (În vreme ce analiza matematică pură a vibrației unei coarde, în secolul XVII, a dus la nașterea unei părți din obiectele tehnice care ne populează viața, analiza pe care o face Heidegger existenței nu duce strict la nimic. Și în vreme ce alte lucruri care "nu duc la nimic", precum un meci de fotbal sau muzica lui Mozart, pot prinde în mirajul lor milioane de oameni, cartea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
construiască o iluzie eficace și că a supraviețuit datorită ei. Dacă Wald nu ar fi existat, nu aș fi știut niciodată ce înseamnă în filozofie un comportament infantil. Scena de atunci a "filozofiei", în măsura în care marxismul este o impostură filozofică, era populată de impostori. Wald nu era însă nu impostor, ci un copil metafizic. Neavând conștiința exigențelor, reperelor și standardelor filozofiei, își imagina că jucăria pe care o improvizase era o mașinărie adevărată. Se juca singur cu ea cu forța cu care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un sat puțin populat. Un învățător din cei mai buni este de ex. cel din satul mic Gropnița (com. Miseștii, pl. Copoi ). Dar cei 10 - 15 școlari ai acestuia plătesc mai mult decât 100 de școlari răi dintr-alte comune populate cu învățători superficiali. Valoarea unui învățător n-o poate constata decât un pedagog practic și numai la fața locului, în școală și cu copiii instruiți de acela. Oricare control formal de altă natură este nesuficient - dacă nu periculos. În fine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
partea lor de contribuție pentru o cât mai deplină informare și elucidare a respectivei problematici. Acest deziderat este cu atât mai necesar cu cât unii istorici au crezut și au scris că „Sudul stepic al Moldovei n-a fost intens populat până în secolul al XIX-lea”, afirmație în totală contradicție cu realitățile din zona în care ne includeam. Am putut constata, din datele înfățișate mai înainte, cât de intens și de durabil a fost locuită vatra teritoriului comunei Umbrărești în vremurile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și că satele cu documentație mai bogată atestă realități târzii, întemeierea lor pe locuri domnești, printre hotare vechi, implicând și impunând elaborarea actelor scrise, corespunzător situațiilor din timpul dat. În consecință, considerăm că teritoriul actual al comunei Umbrărești a fost populat din antichitate, că s-au succedat aici de-a lungul timpului diverse culturi materiale și spirituale, creație a unei populații sedentare, nevoită uneori să coabiteze cu grupuri alogene care au fost, cu timpul, asimilate. Din comunitățile umane organizate inițial pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sus pe vatra Tămășenilor. De altfel, în planul hotarnic din anul 1841, în perimetrul Bozieștilor de Sus este inclusă biserica și necropola de la Tămășeni. Numai că vatra Bozieștilor de Jos se dovedește a fi fost mai veche și mai intens populată pe parcursul întregului Ev Mediu, așa după cum se poate constata pe baza unor investigații de natură arheologică, căci vestigii, precum monede, sigilii inelare, aici au fost identificate, dar și după anumiți termeni lingvistici păstrați pentru această vatră de către locuitori de-a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a fi efectuate într-un viitor cât mai apropiat, vor prezenta măsura exactă și adevărată în privința densității populației din teritoriu, în evoluția ei istorică. Ceea ce, deocamdată, rămâne sigur și indubitabil se circumscrie faptului că zona a fost bine și permanent populată din timpuri străvechi și până în zilele noastre, că nu au existat întreruperi și vacuumuri demografice întinse pe sute de ani, că teritoriul umbrăreștean nu a fost slab ocupat din punct de vedere demografic cum, pripit, s-a afirmat în unele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
autohtoniei românești. Am mai observat cum Al. I. Gonța și alți istorici, înaintea sa, au pus instituția veciniei în relație nemijlocită cu satele ce au dobândit, la un moment dat, statutul de slobozii. Potrivit opiniilor lor, sloboziile ar fi fost populate în exclusivitate cu oameni aduși de prin alte părți, cei mai mulți de alt neam, toți scutiți pentru un timp de unele obligații în schimbul așezării pe o anumită moșie și vatră veche indicată de autoritatea domnească. După expirarea termenului pentru care fuseseră
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au tras pe baza câtorva cazuri din care rezultă cum o anume slobozie, dată ca exemplu tipic, era locuită de oameni ajunși în starea de vecinie. Dar de aici nu reiese că toate satele cu statut de slobozii au fost populate exclusiv cu vecini și nici că sate care nu au fost niciodată slobozii nu puteau avea vecini. Situația este mai complexă, consecință a diversităților de împrejurări de la sat la sat în evoluția lor social-economică și în raport de anumiți factori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stabilită din străvechime. Se poate constata de aici și faptul că oamenii obligați la dijmă, în schimbul dreptului de folosință, nu pot fi asimilați categoriei vecinilor. Iar cele mai multe sate dependente de o stăpânire boierească sau mănăstirească din Moldova nu au fost populate cu vecini, situația fiind aceasta și pentru satele de pe teritoriul comunei Umbrărești. Ele, satele, înstrăinindu-și dreptul lor de autoconducere prin obște în schimbul unei sume de bani sau altă înlesnire de la o autoritate, nu deveneau sate locuite de vecini, ci, pur
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pp. 26-57 passim. 869 Charles A. Owen, art. cit., p. 294. 233 V. 3. Donna demonicata sau nevoia emancipării feminine Ni se pare firesc, într-un climat prerenascentist, cum este cel reliefat de operele aduse în discuție, ca personajele ce populează universul boccaccesc sau pe cel chaucerian să poată decide asupra poziției pe care să o ocupe: fie alegând binele, puritatea și virtutea, așadar ceea ce generic am denumit sfera angelicului, fie optând pentru trăirea plenară a vieții, cu toate deliciile ei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]