3,622 matches
-
și dezvoltat unele dintre orașele deja existente (Alger, Tunis, Rabat, Casablanca, Damasc, Beirut, Aden). După obținerea independenței majoritatea statelor arabofone au demarat planuri de dezvoltare economică, context în care au fost construite orașe noi și extinse cele vechi. Ansamburile urbane postbelice sunt, de regulă, centre specializate pentru exportul și/sau prelucrarea hidrocarburilor, precum terminalele Ra’s Tannurah, AlJubayl, Yanbu din Arabia Saudită; Mina al-Ahmadi din Kuwait; Jebel Dhana din E.A.U.; Umm Said din Qatar; Sitra din Bahrain; Saih el-Malih din Oman
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
În aceste condiții este greu de deosebit extinderea prin aglutinare de extinderea polinucleară, deoarece este vorba de noi nuclee urbane distincte, dar care se alătură strâns vechiului oraș. Într-o situație relativ similară se află orașul Tunis. Aici, odată cu dezvoltarea postbelică a infrastructurilor de comunicații, viața orașului a cunoscut o mai largă difuziune, ajungând să anime centre din vecinătate. Se poate afirma că orașul ridică pretenții asupra ansamblului care îl înconjoară. Astfel, Tunis a crescut atât prin el însuși, cât și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
și Fdérik, specializate în extracția minereului de fier; altele sunt specializate pe exploatarea fosfaților, cum sunt orașele marocane Khouribga, Youssufia, Benguérir și Bou Craâ. Există și o serie de orașe ale petrolului, precum Hassi-Messaoud, oraș dezvoltat în mijlocul Saharei în perioada postbelică. Multe din aceste orașe sunt centre primare, în care predomină activitățile agricole din oaze, ele reprezentând un hibrid de tranziție între rural - urban. Totuși, unele dintre ele au fost create inițial cu scop militar de către arabi, sub formă de forturi
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
marocane Fès, Marrakesh, Meknes sau din orașele algeriene Alger, Annaba. B. Raporturile rural-urban și transformarea spațiului politico-geografic Alături de elementele de ordin politic, economic sau militar, raporturile dintre structurile teritoriale rurale și urbane și-au adus o anumită contribuție în perioada postbelică la reconfigurarea reperelor politico-geografice, prin inducerea segregărilor teritoriale, clivajelor spațiale ori redefinirea unor centre de greutate urbană ca urmare a concentrării masive a populațiilor rurale deplasate aici. Ponderea populației rurale a scăzut continuu în lumea arabă de la 70,8% în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
cea care rămâne, a învinșilor și resemnaților. Drumul nesfârșit al celor care pleacă este întotdeuana sinonim cu schimbarea, cu mântuirea, este calea dintre Coșmar și Vis. Destinul lui Esther (stea), cel al rătăcirii și al atingerii spațiului râvnit (dinspre Europa postbelică spre Israel care tocmai îți cucerește independența de stat), ca și cel al protagonistei din partea a doua a volumului Steaua rătăcitoare, Nejma, figuri emblematice ale unei lumi aflate pe fundalul războiului, violenței, fanatismului și "spațiului vital", este, ca să zicem așa
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Purtătorii de foc), el scrie în toate genurile, dar mai ales proză și teatru, unele din cărțile prolificului autor trecând drept literatură de consum. Notorietatea internațională i-o aduc romanele istorice, în primul rând "Sinuhe egipteanul" (1945), un veritabil best-seller postbelic, urmat de "Aventurierul" (1948), "Johannes Angelos" (1951), "Etruscul" (1955), "Marco romanul" (1961) ș.a. Devine membru al Academiei Finlandeze din 1957. Autorul care știa totul despre istoria și civilizația pre- și post-creștină a bazinului mediteranean, nu putea rata un episod crucial
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
acestuia au fost meritul lui Alexandru Lapedatu și al lui Dem. Ghika. Memoriul nu a fost tipărit, ci numai dactilografiat și înaintat Conferinței. Contribuțiile lui Alexandru Lapedatu au avut rezultate benefice asupra situației țării. Conferința păcii a recunoscut noile realități postbelice, respectiv noile granițe ale României Menționăm că tratatul de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, a consemnat actul desăvârșirii unității naționale, dreptul ei legitim asupra Transilvaniei, semnătura delegației maghiare constituind o garanție și un angajament al respectării acestui tratat. La
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
poți să faci ce dorești. (Doar dacă schimbi ceva în text atunci indică, te rog, că schimbarea îți aparține.)“ 48 Datorită plasamentelor inspirate ale lui Karl Wittgenstein, averea pe care a lăsat-o familiei nu a fost afectată de inflația postbelică, ceea ce a făcut ca moștenitorii lui să fie printre persoanele cele mai bogate din Austria. 49 Ca și într-o perioadă mai timpurie a vieții sale, după întoarcerea din prizonierat Wittgenstein s-a gândit la sinucidere. El respingea însă acum
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
II, 1968; G. Călinescu, în Literatura nouă, 1972; Emil Manu, Eseu despre generația războiului, 1978; Eugen Simion, Scriitori români de azi, IV, 1984; Grigore Ilisei, Portrete în timp, 1990; Constantin Coroiu, Mărturii în timp, București, 1997; Marin Mincu, Poeticitatea românească postbelică, 2000; Al. Piru, în Istoria literaturii române, 2001; Bogdan Crețu, Lecturi actuale. Pagini despre literatura română contemporană, 2006; Stănuța Crețu, în Dicționarul general al literaturii române, vol. P/R, 2006; Ana Selejan, Poezia românească în tranziție. 1944-1948, 2007; Marin Mincu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și istorie literară: Marginea și centrul, Editura Cartea Românească, București, 1990; Seducția ideologiilor și luciditatea criticii. Privire asupra criticii literare românești din perioada interbelică, Editura Integral, București, 1999; Literatura și tranziția, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2000; Literatura română postbelică, vol. 1, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2005; Începuturile literaturii române, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2012. Obține Premiul Asociației Scriitorilor Iași pentru Critică și istorie literară (2000) și Premiul pentru critică literară al Fundației Culturale a Bucovinei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de azi, I, 1984; Gh. Grigurcu, Existența poeziei, 1986; Ion Negoițescu, Scriitori contemporani, 1994; L. Ulici, Literatura română contemporană, I, 1995; Mircea A. Diaconu, Fețele poeziei. Fragmente critice, 1999; Gh. Grigurcu, Poezie română contemporană, II, 2000; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, 2000; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, 2003; Dan Mănucă, prefață la Suflet de seară, 2003; Alex Ștefănescu, Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000, 2005; Mihaela Ursa, în Dicționar analitic de opere literare românești, I, 2007; Marin Mincu, O
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de a ne bandaja reciproc rănile./ Vulpea argintie se gudura/ la picioarele noastre/ Prudenți în a aborda temele majore,/ am ajuns să vorbim despre calul/ amicului nostru, cal botezat Ventonică./ Numele acestuia semăna cu/ un diavol căzut într-o groapă postbelică// Saxonul Um era cel mai blond dintre/ Noi. Știa totul despre Filon și/ Iulian Apostatul/ Slavul Nidalov cânta mirabil, visându-l/ în fiecare noapte pe Marmeladov/ Hindusul Gebarau era cel mai interogativ./ Și cel mai întunecat// Despre mine,/ doar ei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a avea (1966).13 Versurile din ceste volume sunt influențate de două îndeletniciri filologice ce sprijină și întregesc maturizarea literară a poetului: traducerea poeziei vechi, latine și grecești, alături de meditația asupra rolului creatorului și al poeziei în construirea noii societăți postbelice. Poetul a comunicat propriile opinii cu privire la ultima chestiune și prin intermediul prozei, în discursurile scrise și prezentate în anii patruzeci cincizeci. Spre finalul primei etape de creație, în 1940, Quasimodo a publicat traducerile Poeți greci. Influența lui Leopardi asupra acestor versiuni
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
noastre, ce își propune să confirme sau să infirme ipoteza unor influențe leopardiene asupra versurilor scrise de autorul ermetic. Cu toate că va zăbovi mai ales asupra textelor din prima perioadă de creație, studiul de față nu le va neglijă pe cele postbelice, atunci când ele continuă temele, motivele, tonalitățile din cele anterioare și mai ales atunci când vădesc ascendente în Canturi. Studiul lui Hays nu a fost singurul indiciu care a orientat cercetarea de față spre influență pe care traducerile din literaturile greacă și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
revistei 'Ronda', apoi de cel ermetic, percepându-i pe amândoi că autoritari și apăsători. Opera lui Salvatore Quasimodo reflectă numitele tendințe, de aceea cercetarea de față nu poate neglijă împărțirea clasică a acesteia în două etape: cea antebelica și cea postbelică, altfel spus cea ermetica și cea deschisă spre dialog. Capitolele următoare se concentrează cu precădere asupra celei dintâi (1928-1942) deoarece în acești ani, precum și în perioada anterioară de formare, Quasimodo și-a însușit varii cunoștințe despre reprezentanții de seamă ai
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cititorul atent poate observa laboratorul de creație al poetului care, potrivit lui Sergio Pautasso, în anii douăzeci, treizeci, patruzeci a construit poezia, iar în deceniile patru și cinci a început să contureze proiecte de poetica.251 Atunci cand sicilianul afirmă în discursurile postbelice necesitatea angajării sociale a artei condeiului, cănd remarcă alunecarea monologului spre dialog, spre o compoziție dramatică, teatrală, orientată spre receptor, el contura, de fapt, un tablou general al tendințelor principale din poezia italiană a momentului, în care propria creație se
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
îl desparte de curgerea compactă a stihurilor precedente, ca o chiusa ad effetto. Asemenea predecesorului său Giacomo Leopardi, Quasimodo folosește enjambamentul frecvent și constant. Începând cu volumul Oboi scufundat recurenta acestei figuri de stil înregistrează o curbă ascendentă, devenind în postbelic unul din procedeele sale predilecte. Scindările grupurilor nominale formate dintr-un adjectiv antepus și un substantiv sunt deosebit de expresive, deopotrivă în Canturi și în scrierile sicilianului. Cunoscutele ritmuri întrerupte ale poeziei Infinitul: nemărginite / spații, imense / tăceri, acea / infinită pace, dar
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
zece ocurente, la care autorul a renunțat după ce de al doilea Răzoi Mondial. Dimpotrivă, situația cantitativa și distributiva a cuvântului sogno vis se configurează că o veritabilă izotopie de-a lungul tuturor etapelor de creație, numărul ocurentelor din ultimele poezii postbelice ajungând să îl depășească pe cel din plachetele anterioare, probabil, deoarece apropierea bătrâneții și a morții avea nevoie de un element compensatoriu. Compoziția terminologica a versurilor invalidează astfel opinia lui Riccobono conform căreia: poetica silabisirii viselor nocturne se epuizează în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Oreste Macrì, 1986, op. cît., p. 52. Închiderea universului înconjurător în limitele eului prin reducție reprezintă o constantă a tehnicii primului Quasimodo. Trezirea, întoarcerea la țărmul realității, cum o numește Macrì (p. 53), ieșirea din visare, este recurenta în versurile postbelice (începând cu volumul Zi după zi din 1946); tot atunci Quasimodo pierde din vedere și termenul destare a trezi, prezent în primele patru volume cu paisprezece ocurente, jumătate aflându-se în volumul Oboi scufundat. 384 Per averti ți perdo, / e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și să le injecteze capitaluri de la buget pentru a le salva, apelînd în general la rețete keynesiste, pigmentate de numeroase cazuri de corupție și de presiunea tot mai puternică a S.U.A. pentru renunțarea la non-implicarea militară înscrisă în Constituția postbelică. Arhipelagul nipon trăiește deci o veritabilă metamorfoză, care nu e deloc ușoară. Numeroși japonezi și-au pierdut reperele tradiționale odată cu înstrăinarea mai multor companii, cu renunțarea la angajarea pe viață, la salarizarea după vechime ș.a. Criza a dus la creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
ce vizau reduceri de cheltuieli de 30 mld. D.M., în toate domeniile, o reformă a asigurărilor sociale, o reformă fiscală, precum și o creștere a prețurilor energiei. Un program de o asemenea austeritate bugetară nu a fost adoptat niciodată în istoria postbelică a Germaniei, iar faptul surprinde cu atît mai mult cu cît era vorba de un guvern de stînga, care preconiza în mod tradițional o politică bugetară expansionistă, asistențială. O încercare similară a existat în 1997, din partea fostului ministru de Finanțe
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
a colinelor (1982) și An Artist of the Floating World/Un artist al lumii plutitoare (1986) -, prozatorul (considerat un reprezentant important al melanjului cultural între postmodernism și postcolonialism, ivit în Marea Britanie spre sfîrșitul veacului trecut) pare preocupat de alienarea individului postbelic (aflat fie în postura de expatriat izolat și marginalizat în civilizația de adopție, fie în aceea de inadaptat social, eșuat în compromisuri sau erori) și creionează, ca atare, destine fragile, de eroi "culpabili" în mod tragic conform vechii sugestii aristotelice
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
indivizi (decimată psihic și fizic de marele cataclism planetar) nu mai putea învăța nimic temeinic. Gertrude Stein a preluat entiziast termenul, percepîndu-l ca foarte potrivit pentru starea propriului grup artistic. Și acești tineri scriitori (în majoritate, exilați) trăiau, în interiorul peisajului postbelic european, al anilor douăzeci, asemenea unei "generații pierdute", menite să-și irosească talentul și valoarea intrinsecă într-un univers descompus identitar și social. Ulterior, noțiunea a făcut carieră și peste Ocean, funcționînd ca o "etichetă" culturală pentru junii descumpăniți de
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
o lume traversată de marasm politic și economic. Protagonistul (un alter ego al lui Fitzgerald, precum cei mai mulți dintre eroii nuvelelor și romanelor sale), Amory Blaine, absolvent al Universității Princeton și scriitor în devenire, nu-și găsește sensul în societatea americană postbelică, în ciuda optimismului lui funciar. La fel, romanul următor, din 1922, The Beautiful and the Damned/Cei frumoși și blestemați, explorează relația alienantă din cuplu, pe fondul aceluiași univers instabil (soții Anthony și Gloria Patch sugerează, în opinia criticilor, mariajul devorator
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
sub masca "showbiz"-ului derulat la fabuloasa arenă new yorkeză Madison Square Garden. Discuția cazului devine însă mult mai complexă, abordînd aspectele delicate ale evreității din cele trei mari spații geografice Europa, America și Asia (narațiunea continuă și în intervalul postbelic, după 1950, în noul format stat Israel). Se sugerează existența unor transferuri mentalitare la populația evreiască, generate de particularitățile geografiei și sterotipiile civilizației de care această populație aparține. Dimpotrivă, într-un text ca A Theft, decorul se schimbă, Bellow intrînd
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]