5,162 matches
-
A.S. Neill la școala lui de „copii fericiți” de la Summerhill. Plezirismului cinic și libertinajului pedagogic nondirectivist, gândirea postmodernă le opune gravitatea trăirii într-o lume halucinantă și provocatoare. Efortul de a proiecta și a oferi practicii școlare și vieții curricula postmoderne exhaustive este, adesea, disperat. Ca urmași demni și profunzi ai existențialiștilor, gânditorii postmoderniști se exprimă dramatic și cu vehemență. Tonul nu este unul de juvenilă revoltă contestatară, ci unul menit să trezească o omenire hipnotizată de „deliciile modernismului”. Revoluția științifică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se pune problema cum poate fi educat individul uman pentru a supraviețui și a-și împlini în mod uman destinul în această lume incertă, „plurivaloristă”, amenințătoare. 1.4. Etapele modernismului perpetuutc "1.4. Etapele modernismului perpetuu" Această frământare a gândirii postmoderne nu putea fi ocolită de teoria curriculumului. Începând din anii ’80, curricula moderne au intrat în criză. Traversează o eră de mare credință în virtuțile universale ale ingineriei și tehnologiei. Religia raționalității, obiectivității și eficienței avea chiar și o „biserică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acelui one-dimensional man deplâns de Herbert Marcuse în anii ’60. Dar „omul unidimensional” nu este decât „omul modern”, produs de curricula moderne, „omul de masă”, middle-man, care duce o viață prosperă, cu iluzia fericirii, izolat de lumea valorilor necomestibile. Epoca postmodernă a curriculumului nu a apărut odată cu primele răbufniri ale gândirii postmoderniste în filosofie, literatură, antropologie, arte, arhitectură ș.a. Acestea s-au produs în anii ’60. Ideile curriculare postmoderne s-au afirmat defazat, abia în anii ’80, mai întâi ca o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o viață prosperă, cu iluzia fericirii, izolat de lumea valorilor necomestibile. Epoca postmodernă a curriculumului nu a apărut odată cu primele răbufniri ale gândirii postmoderniste în filosofie, literatură, antropologie, arte, arhitectură ș.a. Acestea s-au produs în anii ’60. Ideile curriculare postmoderne s-au afirmat defazat, abia în anii ’80, mai întâi ca o revoltă împotriva „inginerizării”, „manipulării”, „unilateralizării” și „spolierii” procesului de formare umană prin curricula fragmentare, eficientiste, dezumanizante. Obsesia teoreticienilor postmoderni ai curriculumului o constituie integrarea tuturor trebuințelor și valorilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Acestea s-au produs în anii ’60. Ideile curriculare postmoderne s-au afirmat defazat, abia în anii ’80, mai întâi ca o revoltă împotriva „inginerizării”, „manipulării”, „unilateralizării” și „spolierii” procesului de formare umană prin curricula fragmentare, eficientiste, dezumanizante. Obsesia teoreticienilor postmoderni ai curriculumului o constituie integrarea tuturor trebuințelor și valorilor de formare a personalității umane ca „om total”, „homo humanus”. De aici derivă diversele încercări de a concepe curricula „holiste”, „multidisciplinare”, „transdisciplinare”, „integrale”, „plenare” etc. Doar acestea ar permite „formarea omului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
schimbare”, „cetățean al satului global”, „personalitate autentică” etc. Aceste eforturi par să se fi consumat deja fără rezultate vizibile. „Omul total”, „personalitățile plenare”, personalitățile autentice etc. nu există în număr copleșitor și nu sunt produse exclusive ale unor curricula formale postmoderne. În anii din urmă, vehemența vocilor postmoderne s-a stins. Nu se poate vorbi de o moarte fulgerătoare, ci de o agonie care s-a simțit în filosofie, literatură, arte etc. încă din anii ’90. În teoria curriculumului și a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
etc. Aceste eforturi par să se fi consumat deja fără rezultate vizibile. „Omul total”, „personalitățile plenare”, personalitățile autentice etc. nu există în număr copleșitor și nu sunt produse exclusive ale unor curricula formale postmoderne. În anii din urmă, vehemența vocilor postmoderne s-a stins. Nu se poate vorbi de o moarte fulgerătoare, ci de o agonie care s-a simțit în filosofie, literatură, arte etc. încă din anii ’90. În teoria curriculumului și a educației, verva gândirii postmoderniste a început să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cât ele au avut darul de a da la iveală, dincolo de cecitatea economizantă a gândirii moderne, perspectiva antropologică sans rivages a formării personalității umane. Or, aceasta însemnă un anamnesis fecund, dar neexploatat rațional de către postmoderniști. Teoreticienii și designerii de curricula postmoderne s-au apropiat extrem de mult de tradițiile străvechi ale formării plenare, de-a lungul întregii vieți, reprezentate de paideia platonică și de enkyklios paideia elenistică. Ce altceva vizează curricula „transdisciplinare”, „holiste”, „integrate”, „totale” etc. dacă nu idealul Kalokagathiei și al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de-a lungul întregii vieți, reprezentate de paideia platonică și de enkyklios paideia elenistică. Ce altceva vizează curricula „transdisciplinare”, „holiste”, „integrate”, „totale” etc. dacă nu idealul Kalokagathiei și al „omului desăvârșit” sub porunca socratică meléte thanatou? Este curios că gândirea postmodernă nu și-a „înfipt” rădăcinile în această rodnică glie din care s-a zămislit întreaga civilizație euroatlantică. Probabil că au existat două cauze. Prima a fost raționalismul funciar al vechilor eleni, repudiat de gândirea postmodernă. Apoi, aspirația acestora către erudiție
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
thanatou? Este curios că gândirea postmodernă nu și-a „înfipt” rădăcinile în această rodnică glie din care s-a zămislit întreaga civilizație euroatlantică. Probabil că au existat două cauze. Prima a fost raționalismul funciar al vechilor eleni, repudiat de gândirea postmodernă. Apoi, aspirația acestora către erudiție, care, odată cu multiplicarea explozivă a cunoașterii în secolul XX, nu mai părea realistă. 1.5. Ultramodernismul și formarea „omului total”tc " 1.5. Ultramodernismul și formarea „omului total”" Și totuși, ambele par valorificate într-o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să uzurpe tronul olimpian al lui Zeus. Cu această perspectivă pedagogică frumoasă și înfricoșătoare a debutat, în mod aproape evident pentru toată lumea, secolul XXI. Ea reclamă o viziune exhaustivă asupra rostului și puterii educației în viața omului. Fundamentarea unor curricula postmoderne pentru formarea „omului complet” nu poate fi temeinică decât plecând de la ea. Este recunoașterea unui adevăr formulat de UNESCO încă din anii ’70-’80, un adevăr care atunci părea himeric. Îl sesizase, mai întâi, Philip Coombs (1968), care trăgea semnale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
profesionale sau aspirații culturale. Pe scurt, este arta multilaterală a predestinării și realizării personalității umane. A existat - în forme tacite și implicite - din vremuri imemoriale, fiind la fel de vechi ca și educația. Din secolul XX au apărut curricula explicite: premoderne, moderne, postmoderne, „ultramoderne”. Le vom cerceta, în continuare, pe cele mai semnificative, încercând să sugerăm, din evoluția lor, fundamentele unei științe teleologice a curriculumului cât mai riguroasă teoretic și cât mai folositoare pentru formarea „omului complet” în „cetatea educativă” devenită „sat global
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fundamentele unei științe teleologice a curriculumului cât mai riguroasă teoretic și cât mai folositoare pentru formarea „omului complet” în „cetatea educativă” devenită „sat global”. Dar această zidire epistemologică o lăsăm pentru altă dată. (Va fi încercată în lucrarea noastră Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă.) Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. P. Jackson, „Conceptions of Curriculum and Curriculum Specialists”, în W. Pinar, W.M. Reynolds, P. Slattery. P.M. Taubman, Understanding Curriculum: An Introduction to the Study of Historical and
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cit. 10. D.L. Solomon este creative director in training operation la Penta Mark Worldwide și cercetător la Learning Development Institute (SUA). S-a făcut cunoscut în anul 2000, când a publicat, în Educational Technology Research and Development, studiul „Toward a Postmodern Agenda in Institutional Technology” (nr. 48/4, pp. 5-20). În studiu, el citează teza sa de doctorat care, prin titlu, sugerează ambiția de a elabora o filosofie antropologică postmodernă a curriculumului (Toward a Philosophy of Institutional Technology: An Exploration of
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a publicat, în Educational Technology Research and Development, studiul „Toward a Postmodern Agenda in Institutional Technology” (nr. 48/4, pp. 5-20). În studiu, el citează teza sa de doctorat care, prin titlu, sugerează ambiția de a elabora o filosofie antropologică postmodernă a curriculumului (Toward a Philosophy of Institutional Technology: An Exploration of Perspectives, Foundations and Elements of Postmodernism in Theory and Practice). Teza a fost susținută în anul 2001 la Wayne State University din Detroit, dar nu a fost, din păcate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
engineering-ul curricular realizat prin integrarea taxonomiei de obiective (Bloom), paradigmei mastery-learning (J.B. Carroll) și a ierarhiei tipurilor de învățare (R.M. Gagné) în designul curricular și optimizarea curriculumului din anii ’70; intră în declin în anii ’80, odată cu declanșarea contestațiilor postmoderne; - etapa postmodernă începe în anii ’80 cu critica engineering-ului curricular modern, continuă cu propunerile de curricula multidimensionale postmoderne din anii ’90 și își diminuează vehemența la începutul secolului XXI; - etapa hipermodernă (supramodernă sau ultramodernă) este cea pe care o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curricular realizat prin integrarea taxonomiei de obiective (Bloom), paradigmei mastery-learning (J.B. Carroll) și a ierarhiei tipurilor de învățare (R.M. Gagné) în designul curricular și optimizarea curriculumului din anii ’70; intră în declin în anii ’80, odată cu declanșarea contestațiilor postmoderne; - etapa postmodernă începe în anii ’80 cu critica engineering-ului curricular modern, continuă cu propunerile de curricula multidimensionale postmoderne din anii ’90 și își diminuează vehemența la începutul secolului XXI; - etapa hipermodernă (supramodernă sau ultramodernă) este cea pe care o parcurgem. Este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
învățare (R.M. Gagné) în designul curricular și optimizarea curriculumului din anii ’70; intră în declin în anii ’80, odată cu declanșarea contestațiilor postmoderne; - etapa postmodernă începe în anii ’80 cu critica engineering-ului curricular modern, continuă cu propunerile de curricula multidimensionale postmoderne din anii ’90 și își diminuează vehemența la începutul secolului XXI; - etapa hipermodernă (supramodernă sau ultramodernă) este cea pe care o parcurgem. Este etapa concilierii cu realizările etapei moderne, a redescoperirii virtuților paideia și a construirii de curricula integrale. În
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
obiectiv pedagogic. Ea nu îl reduce la „abilități” sau „comportamente” precum Tyler, ci desemnează atitudini, valori, concepte, euristică, cunoaștere teoretică ș.a.18 Totuși modelul rămâne eficientist și progresivist. Nu avem de-a face cu un model umanist, așa cum cere gândirea postmodernă. Hilda Taba însăși a sesizat problema, dar nu i-a putut găsi o soluție exhaustivă. După Hilda Taba, teoreticienii și designerii de curricula au o problemă serioasă în ceea ce privește găsirea și asumarea unei baze teoretice solide pentru dezvoltarea curriculumului. Ei preferă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adică alcătuit din numeroase interacțiuni între cele patru componente esențiale ale curriculumului. Aceste idei au conferit superioritate și complexitate modelului propus de Hilda Taba în raport cu modelele clasice și moderne ale curriculumului; s-ar putea spune că este aproape un model postmodern; totuși, ignorând aventura unică, subiectivă și solitară a fiecărui ins care se formează prin educație, îl condamnă aceleiași unidimensionalizări fatale rezervate de curricula moderne lui middle man. 10.8. Modelul naturalist al lui Walker (1972)tc "10.8. Modelul naturalist
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care are loc în contexte complexe” (McGee, 1997, p. 44). Schematic, modelul lui McGee arată astfel: Fig. 10.5 - Modelul dinamic al lui McGee (1997, p. 44) McGee rămâne totuși un reprezentant al curriculumului modern, fără aspirații multidimensionale, de tip postmodern, deși a fost influențat, evident, de teoreticienii postmoderni ai curriculumului. Modelul curricular propus de el ar merita o expunere mai detaliată. Cum însă în capitolul următor propunem o sinteză a conceptelor și ideilor unitare care animă toate curricula moderne, renunțăm
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
p. 44). Schematic, modelul lui McGee arată astfel: Fig. 10.5 - Modelul dinamic al lui McGee (1997, p. 44) McGee rămâne totuși un reprezentant al curriculumului modern, fără aspirații multidimensionale, de tip postmodern, deși a fost influențat, evident, de teoreticienii postmoderni ai curriculumului. Modelul curricular propus de el ar merita o expunere mai detaliată. Cum însă în capitolul următor propunem o sinteză a conceptelor și ideilor unitare care animă toate curricula moderne, renunțăm la acest excurs particular. 10.10. Curricula moderne
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
College Record, 73 (2), 1971, pp. 221-251. 8. W.F. Pinar, W.M. Reynolds, P. Slattery, P.M. Taubman, „Understanding Curriculum: An Introduction to the Study of Historical and Contemporary Curriculum Discourse”, în J.L. Kincheloe, S.R. Steinberg (eds.), Studies in the Postmodern Theory of Education, vol. 17, Peter Lang, New York, 2001, p. 75. 9. W.T. Harris, Psychological Foundations of Education: An Attempt to Show the Genesis of the Higher Faculties of the Mind, Appleton, New York, 1898. 10. F. Bobbitt, How to
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
L. Shulman (ed.), Review of Research in Education, Peacock, Itasca, 1976); „Approaches to Curriculum Development”, în J. Schaffarzick și G. Sykes (eds.), op. cit., ș.a. O limpezire definitivă și idei care depășesc faza modernă a curriculumului și o anunță pe cea postmodernă pot fi găsite în două lucrări ale lui D.F. Walker: Fundamentals of Curriculum, Harcourt Brace Jovanovich, New York, 1990, și Curriculum and Aims (lucrare realizată împreună cu J.F. Soltis și publicată în 1986 la Teachers College Press, New York). 20. C. McGee, operele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
of Chicago Press, Chicago, 1949. 18. Cf. W.F. Pinar, W.M. Reynolds, P. Slattery, P.M. Taubman, „Understanding Curriculum: An Introduction to the Study of Historical and Contemporary Curriculum Discourse”, în J.L. Kincheloe și S.R. Steinberg (eds.), Studies in the Postmodern Theory of Education, Peter Lang, New York, 2001, vol. 17, p. 151. 19. Bestor, op. cit., pp. 100-150. 20. R.M. Hutchins, The Higher Learning in America, Yale University Press, New York, 1936. 21. B.S. Bloom, Taxonomy of Educational Objectives: The Cognitive Domain, Longman
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]