4,565 matches
-
o floare din realul tradițional sunt echivalente cu un copac sau o floare a realității simbolice”228. Textele așadar, făcând și ele parte din textul lumii, vor putea deveni oricând obiect al poematizării, ca orice alt element „real” sau „simbolic”. Postmodernismul deplasează în felul acesta accentul de pe problemele de limbaj pe cele de literatură. Materia primă a poeziei postmoderne nu mai este limba, pur și simplu, ci lumea ca literatură, formele literare, limbajul convenționalizat. Într-un cuvânt, la ora actuală am
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
că „materialele noului par a se fi epuizat”. Dacă modernismul - în cadrul căruia avangarda reprezenta latura cea mai radicală - se caracteriza prin tendința de a depăși ierarhia generică stabilită „în vechiul regim al literaturii europene” sau, mai exact, în perioada clasicistă, postmodernismul sau - cum preferă Schultz-Buschhaus - post-avangarda ar putea fi definit în primul rând ca „încercare de recuperare a genurilor și cu precădere a genurilor narative”. Întregul sistem literar ni se înfățișează astfel supus unei tensiuni dinamice: pe de o parte se
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și discursurilor despre lucruri. Ca și lucrările lui Carlo Fabre, poemele sale par „cadre cu durată limitată”, reprezentând imagini care - asemenea frescelor funerare scoase la iveală de săpăturile arheologice fără precauții tehnice - dispar treptat chiar de sub ochii noștri. 3.7 Postmodernism à l’italiennetc "3.7 Postmodernism à l’italienne" Un alt scriitor italian preocupat, ca și Roberto Deidier, de metamorfozele obiectului plasat în timp, de transgresarea frontierelor dintre genuri și, mai cu seamă, de raporturile complexe și adeseori contradictorii dintre
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
lucrările lui Carlo Fabre, poemele sale par „cadre cu durată limitată”, reprezentând imagini care - asemenea frescelor funerare scoase la iveală de săpăturile arheologice fără precauții tehnice - dispar treptat chiar de sub ochii noștri. 3.7 Postmodernism à l’italiennetc "3.7 Postmodernism à l’italienne" Un alt scriitor italian preocupat, ca și Roberto Deidier, de metamorfozele obiectului plasat în timp, de transgresarea frontierelor dintre genuri și, mai cu seamă, de raporturile complexe și adeseori contradictorii dintre spațiu, interioritate și temporalitate este Pier
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
316. Oricum ar fi, rămâne de netăgăduit faptul că demersul bacovian, singular prin radicalitatea sa, inaugurează într-un fel acea tendință de „expansiune a prozaicului” în toate sferele discursului literar, expansiune pe care Matei Călinescu o considera definitorie pentru estetica postmodernismului 317. În egală măsură însă, discontinuitatea acută, pulverizarea textului, fragmentarea etc. pot fi interpretate ca tot atâtea simptome ale dezumanizării actului creator. Putem detecta în poeziile acestui „ultim” Bacovia aceeași evoluție dizolvantă în planul extensiei textului, ca și în cazul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cu naturalețea celui pentru care un telefon al iubitei în timp ce scrie echivalează cu apariția ei prin surprindere în odaie”345. Pledoaria pentru îmbrățișarea realului într-o viziune obsedată de autenticitate apare și la Alexandru Mușina. Deși, inițial, nu acceptă termenul postmodernism și propune un altul - antropocentrism (care ar marca trecerea de la mai mult literar, la mai mult existențial), poetul brașovean vorbește, în linii mari, de aceleași lucruri, diferența situându-se mai curând la nivel terminologic: Ceea ce distinge (cel puțin la început
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
altfel, într-un articol, necesitatea unei poezii care să renunțe la mască, la vălurile stilistice, la prezumția de impersonalitate și care să se concentreze asupra personalității concrete a autorului: Poezia biografistă este punctul cel mai îndepărtat teoretic de modernism al postmodernismului poetic. Este o poezie profund subiectivă, în care totul se învârte în jurul personalității scriitorului. Cel mai important efect din cadrul acestei poezii este efectul de sinceritate. Limbajul, fetișizat în modernism, tinde să devină transparent, fără tropi, prozaic. Recuzita este realistă, chiar
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
este forma amplă, aglutinantă a poemului, care creează impresia că orice tentativă de a-l încadra într-unul din genurile literare consacrate (epic, liric, dramatic) este sortită eșecului. În spiritului așa-numitei hibridizări sau contaminări a genurilor - definitorie pentru poetica postmodernismului - Mircea Cărtărescu recurge la anumite procedee care au fost considerate multă vreme apanajul exclusiv al prozei ficționale (descrieri, dialoguri, dezvoltări de tip narativ), reușind în felul acesta să creeze o „lume” de o uriașă complexitate și eterogenitate. Este de ajuns
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
fața și reversul colii, au fuzionat într-o bandă a lui Möbius care ar putea la o adică să se numească texistență. De atunci durează repulsia mea față de modernism și încercarea mea de a înțelege (personal) ceea ce s-a numit postmodernism, și în care eu nu văd un curent literar, ci chiar depășirea oricărei idei de curent, direcție în artă, tot ce ar putea duce la ideea că arta e o mărime vectorială 413. 6. Concluziitc "6. Concluzii" Din toate cele
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
poezia postmodernistă (fără a exclude anticipările de rigoare). De aceea, înainte de a încheia, trebuie să mai precizăm câteva lucruri cu privire la acest raport. Există mai multe motive care m-au determinat să utilizez destul de rar (și cu anumite rezerve) conceptul de postmodernism. Și aceasta mai cu seamă din pricina impreciziei terminologice pe care el o presupune. E adevărat că postmodernismul poate fi etichetat - după cum știm prea bine - drept un fel de concept umbrelă, bon à tout faire, prea încăpător pentru a fi cu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
câteva lucruri cu privire la acest raport. Există mai multe motive care m-au determinat să utilizez destul de rar (și cu anumite rezerve) conceptul de postmodernism. Și aceasta mai cu seamă din pricina impreciziei terminologice pe care el o presupune. E adevărat că postmodernismul poate fi etichetat - după cum știm prea bine - drept un fel de concept umbrelă, bon à tout faire, prea încăpător pentru a fi cu adevărat relevant, putând fi aplicat unor fenomene relativ disparate, de la cele din perioada contemporană, până la altele, cu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
fi aplicat unor fenomene relativ disparate, de la cele din perioada contemporană, până la altele, cu valoare de premise, din epoci îndepărtate (la urma urmelor romanul Tristram Shandy, al lui Sterne nu ar putea fi socotit o scriere tot la fel de reprezentativă pentru postmodernism ca și Variete pe apă al lui John Barth?). Însă în chestiunile referitoare la reprezentare, câteva ipoteze catalogate îndeobște drept postmoderniste mi s-au părut de un real folos (de pildă întrepătrunderea dintre preocuparea pentru real și scepticismul legat de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
acea înclinație către o poezie mai umană, sesizată și de Hugo Friedrich după 1950), considerat ce alții un soi de depășire în continuitate a avangardelor (de unde apariția termenului (cvasi)sinonim de transavangardă, preferat mai cu seamă în spațiul culturii italiene), postmodernismul denaturalizează, după cum s-a remarcat, atât transparența realistă, cât și reflexivitatea modernistă, dar nu pentru a exalta în mod necesar autosuficiența sistemului de semnificare. Fără a respinge importanța unor asemenea premise pentru teoria metatranzitivității, le-am considerat mai curând dependente
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
însăși a succesoratului literar, în literatură totul înfățișându-se până la urmă ca un balans între tendințe contradictorii. Oscilațiile de acest tip antrenează, conformându-se parcă principiului dominoului, și alte consecințe demne de menționat. Astfel, acele puncte de vedere ce identifică postmodernismul cu o estetică a nonsau antireprezentaționismului, a noncomunicării și, în ultimă instanță, a tăcerii, descoperind în acesta un mod de perpetuare a aspirațiilor modernismului înalt sau ale avangardei 419, ignoră evidența că, în postmodernism, ne confrutăm totuși și cu o
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
acele puncte de vedere ce identifică postmodernismul cu o estetică a nonsau antireprezentaționismului, a noncomunicării și, în ultimă instanță, a tăcerii, descoperind în acesta un mod de perpetuare a aspirațiilor modernismului înalt sau ale avangardei 419, ignoră evidența că, în postmodernism, ne confrutăm totuși și cu o întoarcere a figurativului, a „lizibilului”, chiar dacă valorificate dintr-o perspectivă lipsită de inocență. Dintr-un asemenea unghi, concepte ca reprezentare, mimesis, lizibil, transparență etc., nu mai apar doar ca fenomene depășite, datate, ci - așa cum
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
orice, prin înclinația (deloc inocentă) către o multiplă sustragere din dihotomiile antrenate de binomul text/referință. În această ordine de idei, trebuie să reținem și afirmațiile Lindei Hutcheon care susținea că logica referentului și a reprezentării realiste rămâne crucială în postmodernism, dar nu întotdeauna și nu în mod necesar, în sensul confirmării ei420. În opinia sa, postmodernismul nu ar urmări, în fond, altceva, decât să conteste atât iluzia directității limbajului denotativ, cât și pe aceea a puterilor autoreferențiale ale limbajului motivant
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
În această ordine de idei, trebuie să reținem și afirmațiile Lindei Hutcheon care susținea că logica referentului și a reprezentării realiste rămâne crucială în postmodernism, dar nu întotdeauna și nu în mod necesar, în sensul confirmării ei420. În opinia sa, postmodernismul nu ar urmări, în fond, altceva, decât să conteste atât iluzia directității limbajului denotativ, cât și pe aceea a puterilor autoreferențiale ale limbajului motivant. De fapt, multe din strategiile postmoderne au ca premisă explicită o punere la îndoială a noțiunii
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
semn și referent sau dintre cuvânt și lume. Desigur, arta modernă în toate formele sale, a sancționat la rândul ei această noțiune, dar a făcut-o deliberat, în detrimentul referentului, adică prin sublinierea opacității mediului și a autosuficienței sistemului de semnificare. Postmodernismul, în schimb, denaturalizează atât transparența realistă, cât și reflexivitatea modernistă, păstrând totodată (în maniera complice și critică ce-i este proprie) puterea atestată istoric a celor două421. Aproape că nu mai este nevoie să insistăm asupra similitudinilor dintre acest punct
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
acest punct de vedere și teza pe care am propus-o în legătură cu poezia metatranzitivă. Ar mai fi de adăugat doar că tentativele de a dezamorsa amintitele tesiuni, nu pot fi restrânse exclusiv la teritoriul (altminteri destul de difuz) al așa-numitului postmodernism, din moment ce le putem identifica și în epoci literare mai vechi și, mai cu seamă, în cadrul modernismului însuși, care cu greu ar putea fi considerat un fenomen monolitic. Împărtășim, la acest capitol, opinia lui Lynn Keller care considera - în consens cu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
nu trebuie să fie dependentă de dramatica dezmembrare a esteticii moderniste”422. Sintetizând, prezentul studiu dorește să propună și o confruntare între diferite paradigme culturale, fără a absolutiza prioritatea uneia sau alteia dintre ele. Căci nu putem ignora împrejurarea că, postmodernismul însuși rămâne, în fond, o față a modernității, iar practica literară și formulele personale ale poeților se sustrag, foarte adesea, încorsetării în căsuțe taxinomice rigide. 7. Bibliografietc "7. Bibliografie" I. Lucrări, studii Și articoletc "I. Lucrări, studii Și articole" 1
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
35. Călinescu, Matei, Fragmentarium, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1973. 36. Călinescu, Matei, Conceptul modern de poezie de la romantism la avangardă, ediția a-II-a, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. 37. Călinescu, Matei, Ways of Looking at Fiction, Harry, R. Garvin (ed.), Romanticism, Modernism, Postmodernism (pp. 155-170), număr special din Bucknell Review, 25, 2, 1980, Lewisburg, Bucknell UP, 1980. 38. Călinescu, Matei, Postmodernism: The Mimetic and Theatrical Fallacies, în M. Călinescu și D.W.Fokkema (eds.) Exploring Postmodernism, John Benjamins, Amsterdam și Philadelphia, 1986. 39
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
avangardă, ediția a-II-a, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. 37. Călinescu, Matei, Ways of Looking at Fiction, Harry, R. Garvin (ed.), Romanticism, Modernism, Postmodernism (pp. 155-170), număr special din Bucknell Review, 25, 2, 1980, Lewisburg, Bucknell UP, 1980. 38. Călinescu, Matei, Postmodernism: The Mimetic and Theatrical Fallacies, în M. Călinescu și D.W.Fokkema (eds.) Exploring Postmodernism, John Benjamins, Amsterdam și Philadelphia, 1986. 39. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității, Editura Univers, București, 1995. 40. Călinescu, Matei, A citi, a reciti. Către
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Fiction, Harry, R. Garvin (ed.), Romanticism, Modernism, Postmodernism (pp. 155-170), număr special din Bucknell Review, 25, 2, 1980, Lewisburg, Bucknell UP, 1980. 38. Călinescu, Matei, Postmodernism: The Mimetic and Theatrical Fallacies, în M. Călinescu și D.W.Fokkema (eds.) Exploring Postmodernism, John Benjamins, Amsterdam și Philadelphia, 1986. 39. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității, Editura Univers, București, 1995. 40. Călinescu, Matei, A citi, a reciti. Către o poetică a (re)lecturii, Editura Polirom, Iași, 2003. 41. Călinescu, Matei, Poezia lui Mircea
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Matei, A citi, a reciti. Către o poetică a (re)lecturii, Editura Polirom, Iași, 2003. 41. Călinescu, Matei, Poezia lui Mircea Ivănescu, prefață la volumul antologic versuri poeme poezii: altele aceleași vechi nouă, Editura Polirom, Iași, 2003. 42. Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999. 43. Ceserani, Remo, Raccontare il postmoderno, Bollati Boringheri, Torino, 1997. 44. Cohen, Jean, Structure du langage poétique, Édition Flammarion, Paris, 1966. 45. Cohen, Ralph, Do the Postmodern Genres Exist?, în Postmodern Literary Theory. An Anthology
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Editura Univers, București, 1974. 79. Empson, William, Șapte tipuri de ambiguitate, Editura Univers, București, 1981. 80. Emig, Rainer, Modernism in Poetry. Motivations, Structures and Limits, Longman, London and New York, 1995. 81. Falk, Colin, Myth, Truth and Literature. Towards a True Postmodernism, Cambridge Univ. Press, 1989. 82. Fauchereau, Serge, Introducere în poezia americană modernă, trad. de Ștefan Stoenescu, Editura Minerva, București, 1974. 83. Foucault, Michel, La pensé du dehors, Éditions Fata Morgana, Paris, 1986. 84. Foucault, Michel, Cuvintele și lucrurile, trad. de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]