3,550 matches
-
ne-am deșteptat și noi. O lovire de stat de jos în sus n-ar fi pentru cine se pregătește, adică pentru d-voastră, ci pentru cine se nemerește, după cum spune povestea vorbei, că mai știe aiducul nostru ș-altă potecă, nu numai cea bătută de d-voastră. [18 aprilie 1882] O ÎNTÎMPINARE ["ÎN "RĂZBOIUL" D-LUI GR. H. GRANDEA"] În "Războiul" d-lui Gr. H. Grandea citim cu justă mirare următoarele șiruri: Către cititori Acest organ, "Războiul" (romîn), prin neatârnarea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai degrabă pârjolit de frica monumentală ca nu cumva populația de clone să intre într-un stadiu al dezvoltării despre care el să nu știe nimic. Crey intuise încă de la început că ordinul augustinian era adeptul căilor de mijloc, al potecilor bătătorite. Abația era o instituție prea veche pentru a mai păstra chiar și un mic strop de fantezie. Teama ei că va ajunge în situația de a lua decizii instatanee și, mai ales, îngrozitoarea și mercantila frică de eșec paralizau
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de două palme. Norii veniți dinspre munte se învolburaseră și turnau fulgi gri peste Abație. Pașii Abatelui desțeleniră o cărare către propriul pavilion. Undeva, foarte aproape de locuința sa, Abatele văzu urmele unor pași care nu păreau să urmeze vreuna din potecile pe care le știa. Privi mai atent și i se păru că deslușește silueta lui Rim. Spionul îl văzu și el și porni spre Abate. ― Bună seara, Sfinția Ta. Ți-a tulburat cineva somnul? ― Da, spionule. Am visat urât. Am
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mamei mele. Ținta lui Xtyn nu era prea îndepărtată. Știa exact de unde ar fi putut lua puiul de arbore de care avea nevoie. Purtând sub braț o unealtă rudimentară, porni tăcut, însoțit de Lonis și de Insa. Urcară pe o potecă povârnită până la înălțimea platoului și, când ajunseră sus, vântul îi lovi în față cu putere. Xtyn simți încercarea slabă și zadarnică a veșmântului de a-și păstra forma. Punând capul în piept, cei trei parcurseră cu pași grăbiți drumul scurt
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fi putut apropia florile cântătoare. Privi repede cerul, dar nu văzu nici o anomalie care să anunțe atacul iminent al unor lentile... Abia când se uită spre versantul dinspre podiș își dădu seama de ce fuseseră chemați în rand. Coborând în șir poteca povârnită, de ei se apropiau cam o sută de luptători Ulanni. - Ei, acum ce mai ai de zis, viteazule Vartil? Crezi că mai pasă cuiva de vechile învățături? Uite, și ei sunt hotărâți să recurgă la violență. Vremurile se schimbă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
manifestă aici realitatea unei percepții care acceptă simultan lipsa de permanență budistă În spatele zidului aparențelor și cea mai mare atenție pentru forme, etichetă și ritualuri. În Japonia, se obișnuiește să se spună că muntele Fuji poate fi urcat pe multe poteci, dar toate duc la același vârf. De aceea, În Arhipelagul Nipon se consideră preferabil să ai o mulțime de zei, căci, oamenii fiind diferiți, fiecare Își găsește itinerarul care i se potrivește, fără să-l impună celorlalți În numele unei pretențioase
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de asemenea, de poziția patrupedă, cu botul aproape de pământ, cu nările larg deschise, de aspirația gâfâită a unui manifer care caută urma altui animal: pentru a se feri de el, pentru a se apăra ori pentru a-l ataca. Pe potecile năpădite de iarbă, unde ochiul nu se descurcă bine, mirosul nu înșală: urme de urină, de excremente, de glande marcatoare de teritorii, tot atâtea semne și semnale pentru a-ți găsi și ocupa locul într-o lume în care domnește
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
social al i. Neexistând o burghezie consolidată, demersurile pentru „luminare” ale unor învățați - în afară de corifei, sunt de menționat, între alții, Vasile Aaron, Ioan Barac, Ioan Molnar Piuariu, Damaschin Bojincă, Radu Tempea, în Transilvania; Gh. Lazăr, I. Heliade-Rădulescu, Gh. Asachi, Eufrosin Poteca ș.a., în Țările Române - au fost sprijinite, la sud de Carpați, de boieri - frații Golescu, Iancu Văcărescu ș.a. Proveniți din țărănime, unii din mica nobilime rurală, iluminiștii ardeleni năzuiau la ridicarea neamului exclusiv prin cultură, fără un program de transformări
ILUMINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
să-și publice lucrările, care s-au păstrat în manuscris. Indecis între nevrozele și nălucirile simboliste și estetismul parnasian, cu tenta lui de exotism, I. scrie o poezie livrescă - sonet, rondel, psalm, elegie -, într-o formulă căutată, pretențioasă și abstractizantă (Poteci în lăuntrul meu, 1932, Meandre, 1938). Stările de teamă și neliniște (în fața unui „rău tentacular”), tristețe și îndoială, singurătate și zbucium (când se clatină „cumpăna-ntre lut și Dumnezeu”) ar fi putut alcătui o „suită patetică”, dacă dicția crispat modernistă
IOANID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287572_a_288901]
-
eroinele lui I. (mai rar, personajul masculin) se precipită într-o criză ce poate avea grave consecințe. Dezmeticirea din final duce fie la suicid, fie la regăsirea de sine, atunci când mai subzistă o șansă pentru cei căzuți în rătăcire. SCRIERI: Poteci în lăuntrul meu, Craiova, 1932; Dezmeticire, București, [1935]; Meandre, Craiova, 1938. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, II, 53-56; Perpessicius, Opere, V, 315; Metzulescu, Literile, I, 169-173; Ivașcu, Confruntări, III, 37-39; Tiberiu Iliescu, La cocoșul spânzurat, București, 1968, 185-186; Firan, Macedonski - Arghezi
IOANID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287572_a_288901]
-
Cornea, Originile romantismului românesc. Spiritul public, mișcarea ideilor și literatura între 1780-1840, București, Editura Minerva, 1972, p. 63. • Cornelia Papacostea-Danielopolu, Le philhellénisme culturel des roumains (1818-1830), în Symposium. L’époque phanariote, Thessaloniki, Institute for Balkan Studies, 1975, p. 41-48. Eufrosin Poteca declara în 1824 că se simte aproape de „Sfânta Eladă, mamă a eroilor“, iar în 1828 Constantin Brăiloi scria tatălui, în greacă și franceză, din Genova, că este bucuros că francezii au acordat protecție grecilor. Mărturie stau și scrisorile lui Gheorgakis
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu eleniști de marcă 15. O anume chestiune lingvistică, lupta pentru limba vorbită, a intermediat un raport strâns de colaborare între elitele intelectuale ale românilor și grecilor. Nicolae Bănescu a publicat 16 extrase din corespondența dintre Neofit Duca și Eufrosin Poteca în care, pe lângă disputa filologică între fostul profesor al Academiei domnești din București și elevul său17, se simte legătura profundă, de cultură și educație, între doi cărturari de elită. Integrând spațiul intelectual românesc proiectelor specifice popoarelor balcanice în prima jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Lazăr, extras din „Anuariul Universității“, Cluj, 1923-1924, Institutul de arte grafice „Ardealul“, 1925, p. 28-29. • Neofit Duca era adeptul întrebuințării limbii antice „curate“ în școală, pronunțându-se împotriva „agramatismelor“ și barbarismelor limbii populare, pledând pentru menținerea purității limbii vechi; Eufrosin Poteca, coraist convins, se manifesta în favoarea limbii vii și împotriva folosirii „recoltei de deșeuri“, deci a elenei antice. Vezi Cornelia Papacostea-Danielopolu, Les contacts des intellectuels roumains..., p. 11-12. limbilor respective“18. Într-o altă ordine de idei, chestiunea fusese subliniată și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
interesat de eliberarea mănăstirilor de greci și de limitarea accesului grecilor în mănăstirile patriei. Vezi C. Erbiceanu, Viața și activitatea literară a protosinghelului Naum Râmniceanu, București, 1900, p. 60. • Paul Cornea, op. cit., p. 98. Negruzzi 39, Veniamin Costachi 40, Eufrosin Poteca 41, Naum Râmniceanu 42, frații Dinicu și Iordache Golescu, Anton Pann43, la Gheorghe Sion44, • Primele două traduceri și adaptări din greacă sunt Moralicește haractiruri (publicată de • Iorga în „Revista istorică“, 4, 1918, p. 50-63), scrisă prin 1821-1823 după Darvari, și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
se adunau lemne necesare gătitului. De obicei, partizanii stăteau în pădure, în apropiere, câte unul sau câte doi. Se pusese la punct și un serviciu de planton, efectuat ziua și noaptea, pentru a se observa dacă nu venea cineva pe potecă. Din când în când, câte doi-trei partizani coborau la poalele munților pentru a-i întâmpina pe curieri ori pe studenții sau muncitorii care urmau să li se alăture. Fugarii purtau discuții între ei, subiectele fiind războiul, evenimentele externe, cu accent
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
447, 448, 449. Popescu-Ciobanu, Lizuca 491. Popescu-Teiușan, Ilie 135. Popillii 477. Popovici, Constantin 364. Popovici, D. 152. Popovici, Eusebie 364. Popovici, Gheorghe 362. Popovici, Mihai 276, 277. Porumbescu, Ciprian 364. Porumbescu, Iraclie 360. Postică, Elena 404, 405. Potârcă, Virgil 215. Poteca, Eufrosin 126, 127, 131. Potocki, Józef 87. Prager, Sigmund 224. Prăjești, familie 111. Preda, Dumitru 304. Predescu, Lucian 400, 401. Predinger, Lazăr 222. Prelipceanu, Brândușa 505. Přemysli, familie 56, 57, 62, 63. Prinz, Fr. 56, 57. Procop, v. Sfântul ~. Prodan
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Chișinău. Este autorul a trei romane: Căldura pământului (1965), Ninsori în primăvară (1974), Întoarcerea la dragoste (1984), toate deficitare sub raport artistic. A scris eseuri despre unii poeți și prozatori din Bugeac. SCRIERI: Început de primăvară, Chișinău, 1955; Drumuri și poteci, Chișinău, 1958; Cântec de leagăn, Chișinău, 1958; Hai cu noi, prietene, Chișinău, 1959; În pas cu viața, Chișinău, 1959; Bate primăvara-n geam, Chișinău, 1960; Pe drumurile Bugeacului (în colaborare), Chișinău, 1960; În rând cu oamenii, Chișinău, 1960; Bună dimineața
GHEORGHIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287234_a_288563]
-
complet și realist, care răspunde cerințelor societății (aici se formează primii ingineri hotarnici). El însuși predă matematica și filosofia nu doar elevilor, ci și în cadrul unor prelegeri publice, când făcea deopotrivă educație culturală și patriotică. Frecvent este ajutat de Eufrosin Poteca, L. Erdeli, Petrache Poenaru și, din 1819, de fostul său elev, I. Heliade-Rădulescu. Sentimentele sale patriotice îl apropie de mișcarea revoluționară de la 1821 și de Tudor Vladimirescu, pe care îl cunoscuse prin episcopul Ilarion al Argeșului. Tot mai bolnav de
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
timpul liber. Găsirea unui echilibru Între timpul petrecut În oraș și cel În afara lui nu este o prioritate pentru majoritatea americanilor, mulți dintre ei preferă să Își petreacă sfârșitul de săptămână Într-un centru comercial, În timp ce europenii se plimbă pe poteci și drumuri de țară. Desigur, sunt și mulți americani care preferă să-și petreacă timpul liber În natură, cum de altfel există și mulți europeni care preferă comfortul recreerii urbane. Totuși, oricine petrece suficient timp atât În America, cât și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
vezi,/ Veșnic, Lumea, Ți-ajutară. Una ți-ai pierdut-o. Poate / Porumbelul s-o aducă ...” (Viața din arcă). Rarele recăderi în discursivitatea întâlnită în primele meditații ale lui S. nu știrbesc unitatea acestei cărți, în care propensiunea către idee („aridele poteci ale Duhului”) și dezbaterea interioară sunt organic absorbite în mit. Desprins de patosul înfruntărilor, Poemul sistemului solar, plachetă alcătuită dintr-un ciclu de unsprezece sonete, se voise o foarte epurată, și fantasmagorică, icoană a sufletului, ghicit, ca în Paznicii (Preludiu
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
flacără Spre nesfîrșitul Dumnezeu CE E VIAȚA? V-ați întrebat desigur Ce e viața, în fond? O grădină aromată Cu flori de o mie de culori Sau un deșert, neluminat De sori? Poate e un drum spre nicăieri Ori o potecă suspendată Între pămînt și cer? Mai curând, un fulg Învârtindu-se în aer, O libelulă rătăcită Printre lupi înfometați. De atâtea feluri e viața Că nici nu poți percepe. Căutăm în neștire Doar esența ei, Miezul bun și cald, Iubirea
VERSURI (2) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381298_a_382627]
-
-nfricoșate iarăși cresc, Secundele se fac, mai mult, caduce Și nu mai știm, când suntem la răscruce, Spre care timp cărările pornesc. Când clipa-i tot mai neagră și mai sumbră Și-n urma ei un ceas întreg se strânge, Poteca mi se pierde în penumbră, Iar sub copaci și lăcrămioara plânge. Și eu rămân ființă fără umbră, Când, fără tine, soarele se frânge. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: LĂCRĂMIOARE / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1923
LĂCRĂMIOARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381323_a_382652]
-
și capacitatea de a transpune expresiv, modern: Interpretări din lirica latină (1935), Satirici și epigramiști latini (1967), Poeți latini (I-II, 1973). O culegere de eseuri despre Eminescu, dar și despre literatura deceniului al patrulea al secolului al XX-lea, Poteci albastre (1940), îi completează profilul. SCRIERI: Din timpuri de urgie, Iași, 1930; Spre viitor, Bălti, 1932; Icoane de lumină, Iași, 1936; Strofe pentru veac nou, Iași, 1937; Licăriri de stele, Iași, 1938; Cartea dorurilor mele, Iași, 1939; Arcade peste veac
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
timpuri de urgie, Iași, 1930; Spre viitor, Bălti, 1932; Icoane de lumină, Iași, 1936; Strofe pentru veac nou, Iași, 1937; Licăriri de stele, Iași, 1938; Cartea dorurilor mele, Iași, 1939; Arcade peste veac, Iași, 1940; La poarta visului, Iași, 1940; Poteci albastre, Iași, 1940; Talaz spre veac nou, București, 1940; Chemarea soarelui, [Iași], 1943. Antologii: Cartea cantului albastru, Bălti, 1936 (în colaborare cu Victor Buta). Traduceri: Interpretări din lirica latină, Bălti, 1935; ed. (Antologie latină. Poeții lirici), Iași, 1943; Satirici și
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
și sălbătăciei lui virgine. E o umanitate care încearcă o retragere tăcută din fața civilizației în inima firii, spre a-și conserva o anume integritate, un cod moral nescris, dar bazat pe o despărțire foarte categorică a omeniei de opusul ei. Potecile munților, codrii deși, dumbrăvile tăinuite, labirintul gârlelor închipuie o fortăreață naturală. Izolarea ei îngăduie încă umanității descrise de S. să își apere valorile. Poetul naturii este totodată un moralist, descoperitor de robustețe sufletească și înțelepciune în această existență retrasă. Pictura
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]