31,455 matches
-
pe o căldură absolut neteatrală, la Casandra unde în Săptămâna absolvenților se dă spectacolul Before Breakfast. La Creangă văzusem Acasă despre care știam că e ceva cu copiii străzii. Spectacolul depășea melodrama și mizerabilismul producțiilor de gen: piesa Liudmilei Razumovskaia povestește viața unor tineri, zvârliți de societate la margine, liberi să facă tot ce vor și ei, neștiind ce vor, se droghează, se prostituează, se înjură, se bat și se omoară. Curios, în anii '30, un regizor de film sovietic a
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
un centru de reabilitare. Aplaudăm, dar nu ne e bine: noi o să ne ducem la casele noastre mai mult sau mai puțin confortabile, iar ei se duc în locuri unde decorul de pe scenă este realitate. Ne-au distrat (chiar dacă ceea ce povesteau nu era teribil de distractiv) și totul rămâne cum a fost. Starea de stânjeneală este întreruptă de directorul teatrului, Cornel Todea, care urcă pe scenă însoțit de un domn (aflu că îl cheamă Becali, știu de pe la televizor ceva confuz despre
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
întins. Pamfile le-a reprodus fără abreviere, adesea chiar variante similare, parcă numai cu grija ca paginile să sporească dimensiunile la volum... Lucrările lui rămîn numai o schiță introductivă în acest domeniu atît de spinos, cu multe legende și variante povestite pe îndelete, reprezentînd, mai cu seamă ca arie de răspîndire, abia o infimă cîtime din amintitul sector al culturii populare". Mai tîrziu, în 1985, Romulus Vulcănescu, autor al unei dense lucrări intitulată Mitologie română, exegeză teoretică a domeniului, definea scrierea
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
se lucreze), mai sînt și strigoii (din așa-numita "despărțire a treia" din primul volum al cărții) sau strigoaicele (jumătăți de strigoi) cari, împreună, "fac pe ursită și omoară oamenii". Un alt capitol e consacrat Sufletelor morților, în care se povestește despre scurta viață pămîntească a sufletelor răposaților și despre arătarea lor în vise. Aici sînt incluse povești despre Muma Pădurii, despre zmeu și zmei ("Zmeul, Zmăul, Zburătorul, Ăl-mai-Rău numit și Ceasul cel Rău este un spirit răufăcător care, avînd înfățișare
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
o vizită de cîteva zile la București, cu ocazia lansării versiunii românești a romanului Vizita medicului de curte, apărută la Editura Universal Dalsi. Am profitat de prezența sa, pentru a-i pune cîteva întrebări referitoare la biografia și opera lui. Povestiți-ne despre copilăria dvs. în nordul Suediei. Cum v-a influențat? M-am născut în 1934, în districtul Västerbotten, într-un sat, Hjoggböle, care are cam 150 de locuitori; tata era muncitor la pădure, iar mama, și ea fiică de
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
de frumos să fii soldat... și, drept să spun, îmi place și mie, ajungînd chiar să-l fredonez în zilele în care se întîmplă să fiu mai bine dispus... Azi, în timp ce frau Martha trebăluiește, mi-am adus aminte ce-mi povestea ea mai demult în legătură cu soră-sa, mai tînără, - deportate împreună, - mai gingașa, măi răsfățata, si care atunci cînd făcea crize și se trîntea pe jos că nu mai poate, ca mai bine să moară,... frau Martha o lua la bătaie
Palatul zîmbetelor false by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16069_a_17394]
-
februarie 1988. Prietenul meu din copilărie, Lică Balcan, doctor de nădejde în comuna buzoiana Padina, din fire un pozitivist și ironic față de mistici, acum, la bătrînețe, pare schimbat. Oricît ar fi el de medic și de realist, în totul, îmi povestește grav că, în ultimul timp, de cîte ori trece cu mașina prin Gârbovi, chiar la ieșirea din sat, noaptea, neapărat noaptea, cum s-a întîmplat ultima dată, pe la orele douăsprezece, venind dinspre Urziceni, a văzut la lumină farurilor ceva așa
Palatul zîmbetelor false by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16069_a_17394]
-
ci neobosit, filologia. Nu cred că a trecut vreodată o jumătate de oră fără să explice originea vreunui cuvînt. Vorbește tot timpul, singur sau cu orice i-ar ieși în cale, gata să dea noi explicații. Și în timp ce vreun dascăl povestește anecdote sau se plînge de vreun necaz, dl Berechet îl întrerupe la fiecare cuvînt ca să-l corecteze, stricînd gluma sau făcînd ridicolă supărarea. Cînd citește un ziar, se indignează la fiecare rînd, sau, dacă citește procesele verbale ale conferințelor școalei
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]
-
spun studiu, mărturisindu-mi că nu-l ține acasă; s-a pierdut, probabil, pentru totdeauna). Stahl consideră că Rinocerii lui Eugen Ionescu surprinde procesul rinocerizării membrilor grupării "Criterion" și, cu siguranță, știe ce spune. Dar despre legionarismul lui Comarnescu (Stahl povestește că l-a văzut îmbrăcat în cămașă verde) știu că a fost un episod de scurtă durată. Am găsit o scrisoare a lui Comarnescu adresată lui C. Noica în decembrie 1938, cînd filosoful s-a convertit la legionarism, în care
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
O ciudată inadvertență se ivește în Epilogul volumului de care ne-am ocupat: "În 1978, Tolstoi ar împlini două sute de ani, bicentenarul înseamnă ceva. Cotruș, care recita în închisoare pagini întregi din Război și pace, care realiza incredibile show-uri povestindu-le deținuților Anna Karenina, se simțea îndatorat marelui romancier. Dacă Tolstoi împlinește două sute de ani, de ce nu s-ar apropia și el de fabuloasa aniversare? " Decedat în 1977, n-avem impresia că Ovidiu Cotruș nu știa că Tolstoi s-a
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
familiarizați cu volumele teoretice semnate de autor. Un Booth bătrîn (ajuns în pragul celui de-al optulea deceniu al vieții), șugubăț, vorbăreț cum devin uneori vîrstnicii - puțin dezlînat, dar totuși fermecător prin felul în care alunecă pe coridoarele memoriei - deapănă povestea marii sale pasiuni pentru violoncel, folosind-o și ca prilej pentru a ne aminti un lucru important, pe care tot mai mulți tindem să-l uităm: lumea e plină de bucurii care așteaptă să fie descoperite, care ni se oferă
Din pură plăcere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16105_a_17430]
-
pus la cale noțiunea de onirism, care, deși pleca de la suprarealism, îl contrazicea, pentru că noi respingeam de la bun început dicteul automat. Visul pentru noi era un model legislativ, nu o sursă de inspirație; era deci un model de structură. Nu povesteam vise, ci le produceam. [...] După '64, i-am cunoscut pe Virgil Mazilescu, Daniel Turcea, Florin Gabrea, Vintilă Ivănceanu, Dumitru Dinulescu și Iulian Neacșu. Acesta, mai târziu, pentru "devieri ideologice", a fost eliminat din grup." Momentul prezintă interes pentru istoricii literari
De la monolog la dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16126_a_17451]
-
devenind personajele unor autori încremeniți într-o vîrstă politică și literară infantilă. Desigur, situația ar merita o tratare separată, căci e vorba de o literatură ce-și trădează natura și condiția; o asemenea slăbiciune este speculată de politicieni în favoarea lor. Povestea ca mod de existență politică Chemați insistent - prin natura preocupărilor - să se manifeste continuu, politicienii aleg mai degrabă formele de manifestare ce le sînt mai la îndemînă. Neavînd experiența practicii politice propriu-zise, ei pun în operă ceea ce pot manipula cu
Politica de povestit by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/16125_a_17450]
-
realitatea și discursul politic în sine. Fără experiență și fără școală politică, în esență, fără un program coerent, care să dea sens și gir existenței unui popor, cei mai mulți dintre politicieni nu știu sau nu pot să acționeze (politic) și atunci povestesc. Această "vorbărie" servește unor mișcări lente, hrănește ocolișuri și meandre în atingerea unui țel, ascunzînd un fundament incert. Ambiția de a captiva În același timp, într-o altă ordine a faptelor, deși iubește metaforele și alegoria, scriitorul este mult mai
Politica de povestit by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/16125_a_17450]
-
lor politic nu va fi asumat, în principal, ca urmare a unor experiențe zadarnice, nici convenționale. Dacă fac o trecere de la discursul literar la cel politic și de aici la acțiunea politică, aceasta se întîmplă, desigur, nu de dragul de a povesti... Presați de evenimente, trec de la poveste la acțiune, și nu de la acțiune la poveste... Discursul lor, prioritar sanogen, nu agreează în masa lui banalitățile disimulante și alienante ale stereotipiei politice, dimpotrivă, destructurează tot ce se refuză explicitării firești, directe, expresive
Politica de povestit by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/16125_a_17450]
-
lasă mai greu detectate, dacă e ceva de spus, atunci scriitorul - interesat de politică - va ști să spună mai mult și mai bine decît politicianul. Aflat în proximitatea scriitorului, politicianul își dă seama - în această "zonă de interes" - că "de povestit"-ul poate fi exersat de un povestitor mai bun decît el, situație ce îl împinge de multe ori spre o acțiune pe care nu este în stare să o inițieze, să o definească și să o pună în operă așa cum
Politica de povestit by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/16125_a_17450]
-
Producătorul nu e un personaj care învîrte banii cu lopata, ca să-i arunce în focul filmului, producătorul e un cinefil pragmatic și un om cu idei. Nu banii fac un producător, nu banii îi dau gustul, flerul, ideile. De pildă, povestește Sarde: "În '75, cînd am făcut Barocco, n-aveam bani. Gérard Depardieu, ca să joace, mi-a cerut un milion de franci. Am spus da, și asta mi-a permis să obțin și acordul lui Adjani. Am avut cuplul, după care
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]
-
El era dintre aceia în stare să înfrunte răsăritul soarelui marin după o noapte întreagă nedormită. Rămăseseră numai ei trei; ceilalți șapte se duseseră la culcare. Cel ce se ocupa de fărădelegi, - încă mai era pe la început de răsărit - tocmai povestea ceva ce nu se povestește de obicei la asemenea ceasuri..., cînd viața orișicît reîncepe cu aceeași exaltare uitînd de toate sta gata să se producă... (remarca celui de al doilea, ca vîrstă, culmea, un economist, dar suflet sensibil); ...despre un
Diverse supoziții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16146_a_17471]
-
stare să înfrunte răsăritul soarelui marin după o noapte întreagă nedormită. Rămăseseră numai ei trei; ceilalți șapte se duseseră la culcare. Cel ce se ocupa de fărădelegi, - încă mai era pe la început de răsărit - tocmai povestea ceva ce nu se povestește de obicei la asemenea ceasuri..., cînd viața orișicît reîncepe cu aceeași exaltare uitînd de toate sta gata să se producă... (remarca celui de al doilea, ca vîrstă, culmea, un economist, dar suflet sensibil); ...despre un ins așadar care, avînd 37
Diverse supoziții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16146_a_17471]
-
le tai. Îl priponesc, până la urmă, destul de precar, cu o broșă. Sunt condusă într-o cameră care așteaptă ultima mână de lavabil. Aia care tre’ să fie impecabilă. O comisie formată din ingineri-șefi, ingineri simpli și șefi de echipă îmi povestește cum se văruiește un perete. E esențial să: 1. Storci trafaletul pe un grătar înainte de folosire, ca să nu năclăiești zidul; 2. Folosești, pentru colțuri, o pensulă; 3. Nu lași scame (dacă se lipește vreun smoc de pensulă pe perete, îl
Ultimul tango la… ultimul reportaj la Cațavencu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19626_a_20951]
-
Simona Tache Cineva mi-a povestit că a văzut, în toaleta unei cârciumi, două puștoaice care-și dădeau SMS-uri. Deci s-a evoluat și în domeniul ăsta. Știam că adolescenții au obiceiul să-și dea bip-uri, așa, degeaba, fără să aibă neapărat să-și
Ți-am dat bip pe SMS, îmi răspunzi atât de des by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19654_a_20979]
-
tot ce fac ziarele în general dar eu nu mă dau bătută. Eu îmi văd de viață și de cariera mea politică și nu mă las doborâta de niște sinple jicniri. Pentru că așa cum am scris pe blogul despre care am povestit mai sus dar care să dovedit că din păcate nu e al meu, nu mă tem de ziariști! Ziariști sunt așa cum a spus tata, niște tonomate și niște țigănci înpuțite. Noapte bună dragul meu jurnal. Te înbrățișez, mă duc să
Jurnalul Elenei B. transcris de Simona T. – episodul 24 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19712_a_21037]
-
Simona Tache Am povestit în postul anterior despre cum am mâncat carne stricată de la Tip Top. L-au citit cei de la Autoritatea Natională Sanitar -Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, au trimis acolo un control, apoi m-au sunat. Mesajul lor: “Suntem profund interesați ca
Mănânc şi am cui să mă plâng by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19739_a_21064]
-
Simona Tache Mi-a povestit un prieten care lucrează la o firmă de leasing cum vin șmecherii și-și predau mașinile, fiindcă nu-și mai permit să le plătească. Mașini de sute de mii de euro, nou-nouțe și plătite pe jumătate. Vin, le lasă, predau
Cadouri de criză pentru 8 Martie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19756_a_21081]
-
Simona Tache Mi-a povestit un prieten care lucrează la o firmă de leasing cum vin șmecherii și-și predau mașinile, fiindcă nu-și mai permit să le plătească. Mașini de sute de mii de euro, nou-nouțe și plătite pe jumătate. Vin, le lasă, predau
Cadouri de criză pentru 8 Martie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19752_a_21077]